Revista Anale - Seria Economie nr.4 - Universitatea Spiru Haret

Tabelul 1. Variabilele şi parametrii modelului neoclasic al productivităţii integrale
a factorilor de producţie, pentru economia României, în perioada 1970-2003
Ritmul mediu anual de 1970-1980 1980-1985 1985-1989 1990-1998 1998-2003
creştere (%) pentru:
PIB real * 9,61 3,15 - 0,82 -2,88 1,19
Populaţia ocupată 0,46 0,46 0,84 -2,56 -1,16
Capitalul fix ** 9,37 8,27 5,95 0,91 5,48
Înzestrarea muncii 8,87 7,78 5,07 3,56 6,72
Înzestrarea muncii
5,55 4,87 3,17 2,22 4,21
ajustată ***
Productivitatea muncii 9,11 2,68 -1,67 -0,34 2,38
Productivitatea integrală a 3,56 - 2,19 -3,45 -2,57 -1,83
factorilor
Productivitatea integrală 9,52 5,86 9,22 6,87 4,89
ajustată ***
* Venitul naţional pentru perioada 1970-1980
** Fonduri fixe în intervalul 1970-1989, formarea brută de capital fix în intervalul
1990-2003
*** α R% Z
**** R% PTF / (1- α) = Rata progresului tehnic în sens Harrod
Notă: calculele autorilor, bazate pe datele din Anuarul statistic al României,
anii 1981, 1990, 1996 şi 2004.
Se observă că rata progresului tehnic în sens Harrod a cunoscut, în perioada
1990-2003, valori pozitive în descreştere, ceea ce implică pentru factorul de decizie
luarea unor măsuri care să stimuleze contribuţia factorului tehnologic într-o măsură
mai mare la creşterea competitivităţii, ştiut fiind că acesta are un rol determinant în
asigurarea competitivităţii şi creşterii eficienţei totale.
În concluzie la studiul nostru subliniem următoarele:
a) indicatorul productivitatea totală a factorilor de producţie încearcă să
surmonteze unele neajunsuri ale indicatorilor clasici de productivitate care iau în
considerare doar un singur factor de producţie căruia îi este convenţional atribuit
întregul rezultat al activităţii la care, în realitate au mai participat şi alţi factori;
practic este vorba de încercarea de a depăşi unele simplificări, neajunsuri ale
ipotezei de lucru „caeteris paribus”;
b) mărimea ajustată a PTF corectează indicatorul prin intermediul coeficientului
α ajungându-se la dinamici egale ale productivităţii muncii şi înzestrării cu
capital a acesteia, ceea ce poate constitui un reper în stabilirea unor corelaţii
standard ale optimului dinamic având drept criteriu cerinţa egalităţii dinamicii celor
doi indicatori, astfel încât să se evite devansarea permanentă a producţiei de către
investiţii, aşa cum s-a întâmplat în cazul economiei româneşti.
3. Productivitatea totală a factorilor în modelul neoclasic cu progres
tehnic încorporat în capital
Modelele de creştere cu capital tehnic încorporat atribuie o mare parte din
creşterea productivităţii calităţii mai ridicate a bunurilor de capital. În aceste
modele se porneşte de la premisa că progresul tehnic este încorporat în factorul de
producţie capital; se consideră că noile bunuri de capital sunt de calitate superioară,
259