Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România 8 a u g u s t 2 0 0 8 ...

Contrar a ceea ce crede Emil Brumaru, între c\mar\,
buc\t\rie [i poezie nu poate exista o rela]ie armonioas\.
Mihaela Malea Stroe vede în poezie un factor disturbant
pentru fericirea domestic\.
c o m e n t a r i i c r i t i c e
România literar\ nr. 31 / 8 august 2008
14
IHAELA MALEA STROE nu
M
este un nume care s\ spun\ multe
iubitorilor de poezie de la noi.
Chiar dac\, a[a cum singur\
m\rturise[te, în foarte scurtul
argument (Povestea c\r]ii), care
deschide volumul s\u Spre al
nou\lea cer, scrie versuri cu o
oarecare consecven]\ de mai bine
de trei decenii. Nu a sim]it îns\
niciodat\ ispita de a-[i strânge
aceste versuri într-un volum, iar prin revistele literare
a publicat cu destul\ parcimonie. Autoarea d\ de
în]eles c\ inclusiv acest volum a ap\rut mai degrab\
prin efortul... prietenei sale, Bianca Osnaga, care
a f\cut o selec]ie din poemele risipite de-a lungul
anilor prin diverse publica]ii.
Aceast\ aparent\ indiferen]\ fa]\ de soarta
propriilor produc]ii lirice sugereaz\ o prim\ cale
de acces spre universul poetic al Mihaelei Malea
Stroe. Poezia este pentru ea o cale de împ\care
cu propriul sine, mai mult decât o tentativ\ de
comunicare cu ceilal]i. Un prieten secret cu care
converseaz\ în momentele de singur\tate sau de
derut\ existen]ial\, un debu[eu psihic pentru reglarea
tensiunilor afective pozitive sau negative. Tonul
intimist, triste]ea singur\t\]ii asumate cu demnitate,
spectacolul unei nefericiri reale sau imaginate, privit
oarecum din exterior, precum un cadru de film sunt,
poate paradoxal, notele dominante ale poemelor
care compun primul grupaj al volumului, Poeme
din prima tinere]e. Spun paradoxal, pentru c\
îndeob[te „prima tinere]e” este asociat\ cu imaginea
exuberan]ei, a freneziei [i a setei de via]\. Cu totul
alta este temperatura existen]ial\ a Mihaelei Malea
Stroe. Ceremonialul unei anivers\ri ratate face cu
ochiul spre melancolia f\r\ leac din [ansonetele lui
Charles Aznavour: „Un tort, cu lumân\ri ce ard
de-asear\./ Sunt ferecate vorbele în cear\/ [i se
topesc încet, se sting pe rând.../ Miroase înc\perea
blând/ A fum [i... a[teptare/ C\ invita]ii au uitat
s\ vin\./ Paharele sunt goale,/ Sticla plin\.../ Discret,
pe tortul ne-nceput/ Adoarme-acum [i ultima lumin\.//
E semn c\ s\rb\toarea... a trecut.” (p. 31) Bonne
Anniversaire! este formula delicat-cinic\ la care
gândul zboar\ automat dup\ lectura acestui
poem. Viziunea poetei este mai pu]in paradoxal\
decât pare la prima vedere. Într-un fel, ea este chiar
tipic\ pentru ultimii ani ai adolescen]ei. Pentru c\,
în fond, dincolo de imaginarul nostru excesiv de
optimist, „prima tinere]e” este vârsta marilor nefericiri.
Înc\ înainte de apari]ia curentului „Emo”, cei
mai mul]i adep]i necondi]iona]i ai cinicelor cuget\ri
existen]iale ale lui Cioran erau liceeni din ultimele
clase. La vârsta de 17-18 ani, totul se discut\ în
termeni absolu]i, sistemele de valori nu cunosc nici
o nuan]\ relativ\ [i o cât se poate de banal\ neîn]elegere
în amor te poate face s\ te gânde[ti la... sinucidere.
Cultivat\, plin\ de sensibilitate, Mihaela Malea
Stroe înve[mânteaz\ artistic exerci]iul de... deziluzionare
specific vârstei. Majoritatea versurilor din acest
prim ciclu al c\r]ii sunt scrise cu un zâmbet amar
pe fa]a autoarei.
O alt\ vârst\ a crea]iei anun]\ urm\torul ciclu,
Poemul casei [i alte pome. Eul poetic a ajuns la
maturitate. Tonul a devenit cerebral, poezia con[tient\
de sine – lec]ia textualismului a fost bine înv\]at\
– totul este esen]ializat, versurile au rezonan]e
apoftegmatice. Dilemele existen]iale sunt dublate
de fr\mânt\ri estetice, întreb\rile vizeaz\ acum [i
chestiuni ce ]in de teoria limbajului uman sau de
universul liric. T\ietura este mai ferm\, versurile
mai abstracte: „Silabele dimprejurul cuvântului/
C\utând/ Semnul de întrebare.../ Mai bine sinucidere
vertical\/ Decât o perpetu\ aplecare/ Spre punctul
de sub talp\.” (p. 45) Chiar dac\ majoritatea poemelor
– cel pu]in a celor din prima parte a acestui
grupaj – degaj\ siguran]a femeii împlinite, care
se simte iubit\, nu lipsesc nici aici momentele de
criz\, generate de eclipsele în comunicare. Tabloul
singur\t\]ii în cuplu este privit din nou din exterior,
filtrat parc\ de obiectivul unui aparat de filmat:
„Aici, în acest cuplu,/ E lini[te./ Nimeni nu mai
râde,/ Nimeni nu mai plânge,/ Nimeni nu tresare./
Jurnal liric
Mihaela Malea Stroe, Spre al nou\lea cer,
Editura Pastel, Bra[ov, 2008, 170 pag.
p r i m i t e
REVISTE
• Vatra, nr. 5, 2008. Târgu Mure[. Director
onorific: Cornel Moraru. Redactor-[ef: Virgil
Podoab\. Tema num\rului: „Via]a la ]ar\”.
Colaboreaz\: Alexandru Vlad, Iulian Boldea,
Horia Gârbea, Doina Cetea, Kocsis Francisko,
Radu Mare[, Simona Popescu, Liviu Ioan Stoiciu,
Nicolae Prelipceanu, Ioana Cistelecan [.a.
Alex. Goldi[ scrie despre “clasicii realismului
socialist”.
• Contrafort, nr. 6, 2008. Chi[in\u. Director:
Vasile Gârne]. Redactor-[ef: Vitalie Ciobanu.
Colaboreaz\: Iulian Ciocan, Alexandru-Florin
Platon (cartea de istorie), Grigore Chiper (cronica
literar\), Igor Mocanu, Ancelin Roseti (poezii),
Leo Butnaru, Carmen Firan.
Muzica aceea nu se mai aude,/ Via]a... camer\ goal\,/
Din care cineva s-a mutat irevocabil,/ L\sând în
urm\ un disc mut/ Care se învârte[te în ne[tire.”
(p. 49) „Fericirea conjugal\” devine o banal\ formul\
matematic\ înd\r\tul c\reia se ascunde o exasperant\
rutin\. Deloc avar\ cu formula fericirii, Mihaela
Malea Stroe o face public\, de[i, cu siguran]\, nu
sunt pu]ini cei care au descoperit-o empiric [i au
utilizat-o f\r\ s\ [tie: „Radical din sp\latul vaselor,/
De înmul]it cu cel pu]in/ Trei mese preg\tite pe zi,/
Plus igienizarea hainelor/ Pe lâng\/ Aprovizionare,
cur\]enia locuin]ei/ {i alte activit\]i mai mult sau
mai pu]in/ Previzibile dup\ orele de serviciu,/ Minus
somnul de dup\-amiaz\/ [i, eventual, câteva ore
din cel de noapte,/ De împ\r]it la minimum de grij\
pentru/ Estetica personal\/ – totul în parantez\ –/
Ridicat la puterea unui zâmbet de copil/ [i a unor
sporadice momente de tandre]e...// Ar putea s\ dea,
în baza de calcul/ A armoniei familiale,/ Un echivalent
al fericirii?” (p. 59) Contrar a ceea ce crede
Emil Brumaru, între c\mar\, buc\t\rie [i poezie nu
poate exista o rela]ie armonioas\. Mihaela Malea
Stroe vede în poezie un factor disturbant pentru
fericirea domestic\. Pentru o femeie c\mara se
dovede[te a fi un spa]iu mult mai pu]in bovaric
decât pentru voluptosul Emil Brumaru. C\snicia
îns\[i, sinonim\ cu moartea romantismului, este
un teritoriu în care lirismul nu are ce c\uta. Principal
atentator la ordinea familial\, poemul devine inamicul
public num\rul unu, sp\rg\torul de case ce trebuie
arestat. Realismul vie]ii cotidiene calc\ în picioare
sufletul unei so]ii aflate sub fascina]ia universului
diafan al poeziei: „Poemul mirosind a ceap\
ars\./ T\cere. A[teptare. Nesomn./ Poemul
arestat în numele saco[ei,/ Confundat, ironizat –
/ «Stratosfer\, femeie, las\... bazaconiile poeziei.../
Ce avem azi la mas\?»/ Praf depus pe raftul bibliotecii
conjugale./ În ciuda p\ianjenilor,/ poemul acela
nevinovat/ Mai respir\.” (p. 61)
Despre experimentul suprarealist din sec]iunea
a III-a (Experiment – poeme colective) nu sunt prea
multe lucruri de spus, dincolo de caracterul ludic
al încerc\rii. Autoarea [i înc\ patru colege au elaborat
câteva poeme pe teme date. Fiecare dintre cele cinci
autoare a contribuit cu câte un vers, f\r\ s\ le vad\
pe cele ale predecesoarelor, produsele finale
fiind ni[te bizarerii, nelipsite îns\ de o stranie
coeren]\ interioar\ (lucru oarecum firesc în condi]iile
în care s-a lucrat cu tema dat\).
În fine, cel mai consistent grupaj al volumului,
Poeme din a doua tinere]e, con]ine ceea ce se
presupune a fi crea]ia de deplin\ maturitate a autoarei.
Din capul locului se remarc\ diversitatea formal\
[i tematic\ a poemelor, de la cele eliptice, de tip
haiku, ori minimaliste, cu virtu]i de aforisme, pân\
la dezvolt\rile ample de factur\ epic\. Prozodia
îmbrac\ [i ea forme foarte variate, de la versul
tradi]ional pân\ la versul alb. În spirit postmodern,
Mihaela Malea Stroe intr\ în dialog cu al]i poe]i,
clasici sau mai pu]in clasici (aluzii livre[ti, citate
culturale, parodiere a unor rime clasicizate), [i chiar
cu propriile sale versuri din diverse perioade ale
crea]iei. De la poemele cu son de roman]\ la basmele
à rebours, toate textele acestei sec]iuni sunt medita]ii
asupra vie]ii. Schimb\rile inexorabile ale corpului
uman, transformarea sentimentelor sub presiunea
rutinei cotidiene, singur\tatea, nesfâr[itele bilan]uri
ale nefericirii sunt teme recurente ale liricii Mihaelei
Malea Stroe.
Inteligent\, foarte cultivat\, posesoare a unui
gust estetic de invidiat, Mihaela Malea Stroe ofer\
prin volumul Spre al nou\lea cer o variant\ de jurnal
liric al propriei sale vie]i interioare. O carte a
obsesiilor [i a medita]iilor celor mai grave, în planul
existen]ei umane, dar [i în cel al ideilor literare.
Spre al nou\lea cer ofer\ un tablou al rela]iilor
cotidiene în ale c\rui detalii fiecare cititor poate
recunoa[te ceva din propria sa existen]\. Doar
fiin]ele complet iresponsabile nu au parcurs, pe
propriile trasee, drumul spre deziluzii care confer\
substan]a liricii Mihaelei Malea Stroe. De aceea,
aceast\ carte, nu foarte preten]ioas\, se cite[te cu
o real\ pl\cere. •
• Caietele Inmer, anul V, nr. 12. Publica]ie
editat\ de Institutul Na]ional pentru Memoria
Exilului Românesc. Pre[edinte: Dinu Zamfirescu.
Redactor-[ef: Veronica Nanu. ~n acest num\r:
interviuri cu Matei Cazacu [i Doru Novacovici,
relat\ri despre lansarea volumelor Au ales libertatea
[i Scrieri din ]ar\ [i din exil de Pavel Chihaia,
medalion Monica Lovinescu de Nicolae Meri[anu.
• Caiete Silvane, nr. 7-8, 2008, Zal\u. Revist\
lunar\ de cultur\. Redactor-[ef: Daniel S\uca.
Din sumar: Corneliu Coposu despre actualitatea
lui Simion B\rnu]iu, conferin]\ sus]inut\ în 1979
la Casa Oamenilor de {tiin]\, scrisori inedite de
la Octavian Paler, cronica limbii de Gheorghe
Moga.