Revista Vitralii - Liviu Ioan Stoiciu

68 VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE
o notă de plată supraîncărcată de nesupunerile acuzatei dictaturi, care optase
pentru înfruntarea nediferenţiată a marilor puteri. Aceste puteri sunt cele care
au decis manipulările, imensul trucaj prin care ţara noastră a fost lăsată pradă
războiului mascat, încheiat cu însângerarea istoriei naţionale.
Un comentariu de atunci al Agenţiei France Presse releva că:
„instigatorii acestei pseudo-revoluţii aveau ca obiectiv principal camuflarea
manipulării şi acreditarea unei revoluţii spontane”.
Virgil Măgureanu, gestionar al informaţiei secrete în primii ani de după
1989, a precizat în mai multe împrejurări că strategia contra României fusese
scrisă în exterior (teză susţinută de tot mai mulţi politologi şi istorici) şi că nu este
justificată folosirea denumirii de revoluţie pentru evenimentele din decembrie
1989. Jurnalistul francez Patrick Pesnot menţiona, în cartea sa „Les espions russes
de Staline à Poutine” 1 : „Scenariul a fost scris în străinătate. Revoluţia română nu
este o mişcare spontană, cum pretind beneficiarii puterii”.
Strategia standard folosită pentru schimbarea din exterior a unor
regimuri aflate în afara controlului are drept componentă principală o mare
cantitate de atacuri devastatoare prin media, iar dacă acestea se dovedesc
insuficiente pentru a provoca revoltă, atunci se recurge invariabil la
componenta militară – lovituri de stat, invazii ş.a.
Lumea spionajului şi trădării este în mod necesar conectată masiv la
strategiile citate. Datele exploatabile în scopul subminării statului subiect deţin
un loc important în ansamblul informaţiilor secrete obţinute prin demersuri
conspirate.
Inexorabil, presa aflată sub comandă serveşte maşinaţiunilor puse la
cale de către servicii de spionaj, diseminând relatări despre fapte şi evenimente
care ţintesc uzurparea opţiunii populare. Un grup restrâns de oameni îşi asumă
în fals libertatea de a vorbi în numele poporului – folosind discreţionar
sintagma „opinia publică” sau, pe un plan şi mai cuprinzător, „comunitatea
internaţională”. Jucând cartea credibilităţii, înşelătoria trebuie să aibă
întotdeauna un sâmbure de adevăr pentru a se obţine reacţia prezumată la
1 A se vedea revista „Vitralii – Lumini şi umbre” nr. 4