Occidentul Romanesc nr 53

14
IULIE
2015
România
Proiect de 5,6 mil. euro cu sprijin norvegian pentru
dotarea a 4 centre regionale de oncopediatrie
Un număr de patru centre
regionale de oncopediatrie
din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi
Timişoara vor primi 5,6 milioane
de euro pentru reabilitare şi
dotare cu echipamente de ultimă
generaţie printre care RMN
pentru copii, în cadrul unui proiect
cu sprijin norvegian.
Contractul de finanţare
dintre Ministerul Sănătăţii şi
Institutul Oncologic „Prof. Dr.
Al. Trestioreanu” Bucureşti
pentru proiectul „Îmbunătăţirea
serviciilor acordate în domeniul
hematologiei şi oncologiei
pediatrice în România,
prin achiziţia de bunuri, servicii
şi lucrări de specialitate” a
fost semnat miercuri.
Proiectul este în valoare de
5.655.653 de euro (25.130.894
lei) din care contribuţia norvegiană
este de 4.807.305
euro (21.361.259 lei), iar contribuţia
Ministerului S ănătăţii
este de 848.347 de euro
(3.769.634 lei), a perecizat
sursa citată.
Obiectivul proiectului este
îmbunătăţirea asistenţei medicale
în domeniul hematologiei
şi oncologiei pediatrice
în România, prin reabilitarea
şi dotarea a patru centre regionale:
Institutul Oncologic
„Prof. Dr. Al. Trestioreanu”
Bucureşti, Spitalul Clinic
de Urgenţă pentru Copii
„ Louis Turcanu” Timişoara,
Institutul Oncologic „Prof.
Dr.I.Chiricuţă” Cluj-Napoca
şi Spitalul Clinic de Urgenţe
pentru Copii „Sf. Maria” Iaşi.
„Cele patru centre regionale
vor beneficia de reabilitarea
secţiilor de profi l, de
dotare cu echipamente necesare,
inclusiv aparate RMN
şi de anestezie. Un alt aspect
extrem de important al proiectului
este instruirea acordată
unui număr de 289 de
persoane, în scopul îmbunătăţirii
activităţii personalului
care lucrează în hematologie
şi oncologie pediatrică, medici,
asistente, infi rmiere. Ne
dorim ca toate acestea să
conducă la creşterea procentului
de cazuri de hematologie
- oncologie pediatrică
diagnosticate precoce şi la
rezultate terapeutice îmbunătăţite”,
a declarat ministrul
Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.
Americanii de la Deveselu și
căruțele românești
Proprietarul terenului unde sunt izvoarele minerale
din Slănic Moldova cere bani pentru redeschidere
Până la ameninţările de natură
militară, soldații americani
de la Deveselu au învăţat
cum să se ferească de căruţele
de pe drumurile româneşti.
Poliţia rutieră a făcut un instructaj
cu angajaţii bazei militare
despre pericolele care îi
pot pândi când merg pe şoselele
românești.
Oricât de obişnuită ar părea
pentru români o căruţă
pe drumurile publice, pentru
americani este o apariţie neobişnuită.
Ei au avut nevoie
de sfaturile poliţiştilor pentru
a învăţa cum să reacţioneze
când întâlnesc pe stradă un
astfel de atelaj.
Căruţele nu au semnalizare,
aşa că americanii trebuie
să circule cu prudenţă. Nici
bicicliştii nu au veste reflectorizante,
iar de multe ori
localnicii traversează strada
la întâmplare. „Nu am văzut,
până să vin în România, să
ajung aici în Deveselu. Cred
că a fost prima dată când am
văzut căruţă pe drum”, spune
Mike Rogers, purtătorul de
cuvânt al Bazei Deveselu.
Soldaţii americani au
învăţat de la poliţişti să fie
foarte atenţi în trafic, atât
ziua, dar mai ales noaptea, să
evite animalele şi bicicliștii,
să circule cu viteză redusă,
astfel încât să poată evita
pericolele de orice fel. „Este
extraordinar, este ceva nou
pentru ei. Toată lumea s-a
bucurat însă să vadă asta,
e ceva diferit”, spune Mike
Rogers.
În schimb, profesorii lor de
la Poliţia Rutieră Olt au refuzat
să dea declaraţii.
Un consilier local, proprietarul
terenului pe care se află
cele 20 de izvoare minerale
din staţiunea Slănic Moldova,
judeţul Bacău, închise luna trecută
de acesta, a cerut primăriei
să-i plătească lunar 27.000 de
lei pentru redeschiderea robinetelor
din zona de captare a apei.
Redeschiderea celor 20 de
izvoare minerale din staţiunea
balneară Slănic Moldova, exploatate
de peste 200 de ani,
este condiţionată de proprietarul
terenului pe care se află
acestea, el cerând autorităţilor
locale o retribuţie lunară.
Potrivit primarului oraşului
Slănic Moldova, Andrei
Şerban, proprietarul terenului
pe care se află puţurile de
captare în amonte de staţiune
solicită achitarea sumei de
27.000 de lei pe lună din bugetul
primăriei. De altfel, proprietarul
terenului, Gheorghe
Dascălu, este consilier local
PNL în Slănic Moldova.
Potrivit autorităţilor locale
din Slănic Moldova, închiderea
izvoarelor reprezintă un
abuz din partea lui Dascălu,
fiind depusă plângere penală
la Poliţie. ”Este un sabotaj
asupra bunei funcţionări a
staţiunii, aducând prejudicii
imense întregului oraş. Proprietarii
de pensiuni şi hoteluri
se plâng deja că le fug turiştii
care vin în staţiune special
pentru apa minerală cu efect
terapeutic. Cel care a închis
izvoarele trebuie să răspundă
pentru acţiunea sa fără precedent
în istoria staţiunii şi, în
consecinţă, am făcut plângere
penală la Poliţie”, afirma, în
urmă cu o săptămână, primarul
Andrei Şerban.
Oamenii legii au început
cercetările în acest caz. ”S-a
depus o sesizare cu privire
la închiderea izvoarelor de la
Slănic Moldova. În prezent,
se fac cercetări pentru a stabili
împrejurările ce au dus la
această situaţie”, preciza purtătorul
de cuvânt al P oliţiei
Judeţene Bacău, Narcisa
Butnaru.
Staţiunea Slănic Moldova
este renumită pentru cele
20 de izvoare de ape carbonatate,
bicarbonatate, uşor
sulfuroase, clorate, sodice,
hipertonice, hipotonice şi
oligominerale. Izvoarele au
fost descoperite încă din anul
1801, iar în 1852 s-au făcut
primele teste chimice, 25 de
ani mai târziu apărând primele
instalaţii balneare. De-a
lungul timpului, calităţile
apelor minerale descoperite
aici au fost confirmate prin
medaliile obţinute la expoziţiile
internaţionale de la Paris,
Viena şi Frankfurt.