Occidentul Romanesc nr 53

More documents

Recommendations

Info

20 IULIE 2015 Prof. Andra Mateescu Gutiérrez Alicante/ Spania E o lună plină de tradiţie şi este dedicată secerişului. Temerea principală a oamenilor era aceea de a nu-şi pierde recolta obţinută cu atâta trudă, de aceea, luna iulie este plină de tradiţii şi obiceiuri care interzic lucrul, din dorinţa de a nu chema grindina sau incendierea grânelor. Luna iulie, a șaptea lună a anului, este cunoscută popular și sub numele de „ Cuptor”, „Luna fierbințelilor” sau „Luna coacerilor”, deoarece este considerată ca fiind cea mai călduroasă din an. Cele patru săptămâni ale lui „Cuptor” poartă și ele fiecare câte o denumire, și anume: „Săptămâna secerișului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Santilie” și „Săptămâna Verii”. Prin urmare prima săptămână a lunii iulie este dedicată muncii agricole. Țăranii merg la câmp de la răsărit până la apus. Trebuie să treiere grânele și să se îngrijească de toate celelalte culturi. Săptămâna următoare reprezintă zilele „aprigelor” surori ale Sfântului Ilie, zeițe ale soarelui ce pot trimite arșiță și pot provoca incendii. În a treia săptămână a lui „ Cuptor” credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Ilie, responsabil de ploi însoțite de tunete și fulgere. Cea din urma săptămână îi este dedicată celui mai așteptat anotimp, vara. Într-adevăr, „Cuptor” este luna secerișului, dar a nu se uita că este și o lună a tradițiilor și a obiceiurilor. Oamenii sărbătoresc în prima zi a lunii sărbătoarea Ana- Foca sau cum este cunoscută în Moldova, sărbătoarea focului. Bătrânii spun că cine nu păzeşte Ana-Foca şi lucrează la vie, toate grânele vor fi arse. Pe lângă foc, celebre în această zi mai sunt şi tunetele. Tot în această zi se mai sărbătoresc şi fraţii Cosma şi Tradiţii Tradiții și obiceiuri în Damian, cunoscuţi sub numele de doctori fără de arginţi. Se spune că cei doi fraţi umblau şi tămăduiau fără să ia plată. Se ţine cu sfinţenie această sărbătoare şi cine nu o respectă va fi blestemat cu boli şi supărări. Panteliile, Paliile, Parliile sunt niște divinități solare. Primele se sărbătoresc pe 13 și 27 iulie, Paliile pe 17 iulie, iar ultimele între 20-22 iulie. Sfântul Ilie se sărbătorește pe data de 20 iulie și tot în această zi, Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Tradiția spune că dacă agricultorii și sătenii nu vor să piardă tot ce au agonisit cu trudă, atunci trebuie să respecte cu sfințenie zilele de sărbătoare ale lunii iulie. De aici și creionarea superstițiilor lunii luna iulie lui „ Cuptor” în cultura românescă. Astfel, pe la sate, umblă vorba că: • dacă este foarte cald în luna lui „Cuptor”, va fi foarte frig în luna lui „ Făurar”; • cine lucrează în ziua de Ana-Foca în vie, razele soarelui vor dogori peste acesta din urmă, iar ea se va usca; • pentru a ține departe bolile, oamenii trebuie să cinstească și pe Frații Cosma și Damian; • cine lucrează în zile dedicate surorilor lui Santilie, va avea parte de arșiță și recolte pârjolite; • cei care se vor căsători în luna lui Cuptor, vor avea ca bogăție doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună, etc. *** Sfântul Ilie este cinstit de creştini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini. Sfântul Prooroc Ilie T esviteanul, sărbătorit în 20 iulie, a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului. Sfântul Prooroc Ilie este una dintre cele mai interesante şi complexe figuri de sfinţi, putând fi considerat un sfânt ecumenic, deoarece este cinstit nu numai în creştinism, ci şi în iudaism şi chiar în tradiţia islamică. În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi. În cer, Sfântul Ilie cutreieră Sfântul Ilie norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsneşte năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei. În ajunul zilei când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură. Tot tradiţia spune că nu era voie să se consume mere pâna la 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu cădea grindina, obiceiul acesta fiind păstrat şi astăzi. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă. Tot de Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele morţilor, în special de cele ale copiilor. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se considera că morţii se veselesc. Bisericile sunt pline în această zi, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sfântul Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari. Se credea şi se mai crede şi astăzi că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară. În această perioadă, la sate, apicultorii recoltează mierea de albine, activitate numită şi retezatul stupilor. Recoltarea mierii se face, şi acum, în multe locuri, potrivit datinei, numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuică îndulcită cu miere. Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală. În vechime, se obişnuia ca, tot în această zi, să se organizeze întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, târguri, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. În zona Sibiului, Ilie este considerat un sfânt mânios, care i-ar pedepsi pe cei care lucrează în 20 iulie. Şi pentru că îl ştia mânios, Dumnezeu nu i-a spus niciodată când este ziua lui, de teamă să nu aducă urgie peste oameni, spune legenda. Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor. FOTO: Muntele Găina Autor: Ionuț Bălan
Macaroane cu pui și smântână Reţetele Annei IULIE 2015 21 Ingrediente: • 600 g piept de pui dezosat • 2 căței de usturoi tocați mărunt • 300-350 g smântână de gătit • 3 linguri ulei de măsline • 500 ml supă de pui/legume • 250-300 g macaroane • 400-450 g parmezan ras • sare și piper după gust • pătrunjel proaspăt Preparare: Ideal pentru o cină rapidă, sățioasă și delicioasă, pentru întreaga familie. În numai 30 de minute vă puteți așeza la masă după o zi grea de muncă. Pregătiți un vas înalt, care să nu lipească, în care să încapă întreg preparatul. Tăiați puiul de pui în cubulețe. Asezonați-l cu jumătate de linguriță de sare și piper după gust. Prăjiți cubulețele de pui în ulei de măsline, la foc mediu. Nu trebuie să-l gătiți până la capăt, va avea timp să se facă odată cu restul ingredientelor adăugate pe rând, după cum urmează. Când puiul prinde culoare, adăugați usturoiul mărunțit și sotați-l 1 minut. Adăugați supa de pui/legume, smântâna și pastele nefăcute deasupra. Amestecați. Aduceți la fierbere, acoperiți oala și lăsați să fiarbă înăbușit, la foc mediu spre mic. Asta pentru 15- 20 de minute sau până când observați că s-au fiert pastele. Luați de pe foc, adăugați parmezanul ras, amestecați. Asezonați cu sare și piper, dacă mai este nevoie. Presărați pătrunjel proaspăt pe fiecare porție în parte – vă vor ieși cam 4 porții din cantitățile de ingrediente date. Salată consistentă de vară Prăjitură cu fructe și bezea Ingrediente pentru două porţii: • salată creață sau păpădie (rucola) • salam uscat 100 g • branză gorgonzola – 100 g • pepene galben – 100 g • roşii cherry – 10-15 buc • ouă fierte – 2 • semințe de susan sau floarea soarelui Preparare: Pentru dressing: două linguri de miere, o linguriţă de muştar, patru linguri de ulei de măsline, sucul de la o jumătate de lămâie, sare, piper. Am desfăcut frunzele de salată şi le-am spălat bine, cu apă rece. Le-am scuturat foarte bine de apă şi le-am pus într-un castron mare. Pentru dressing, am amestecat foarte bine muştarul cu mierea, folosind un tel. Am adăugat pe rând fiecare in- gredient, amestecând foarte bine. Am tăiat roşiile în jumătăţi, am tăiat feliile de salam în jumătăţi, am scobit cu o lingură miez de pepene galben, am tăiat brânza gorgonzola în cubuleţe mici. Am amestecat toate ingredientele împreună cu dressingul. La final, am adăugat felii de ou fiert și semințe de susan sau floarea soarelui. Fără exaltări de gurmand pătimaş, salata asta este o adevărată explozie de arome. Sosul dulce-acrişor, prospeţimea roşiilor, „seriozitatea” mezelului bine uscat, nobleţea brânzei şi doza de inedit adusă de pepenele galben o califică direct printre salatele consistente ce pot ţine lejer loc de o masă de prânz. Ingrediente: • 1 kg caise • 5 ouă • 2 căni zahăr • 1 cană lapte • 1 cană ulei • 2 căni şi jumătate făină • 1 plic zahăr vanilat • 1 plic praf de copt • 1 linguriţă oțet • 1 praf sare Preparare: Combinaţia de bezea şi fructe este delicioasă, mai ales dacă e vorba de caise. Pentru aluat, se mixează gălbenuşurile cu o cană de zahăr şi zahărul vanilat până ce gălbenuşurile se deschid la culoare şi îşi măresc puţin volumul. Se adaugă apoi uleiul, amestecând mereu, apoi laptele, făina şi, la final, praful de copt stins cu o linguriță de oțet. Se pune aluatul într-o tavă, se acoperă cu hârtie de copt şi se dă tava la cuptorul preîncălzit la 180°C, pentru 5-10 minute. Se taie caisele în 2 sau în 4 bucăți (depide cât de mari sunt). Când aluatul s-a întărit puţin, se scoate tava din cuptor şi se aranjează fructele peste aluat, apoi se introduce iarăşi tava în cuptor pentru încă 20-25 minute. Între timp, se bat spumă tare albuşurile cu un praf de sare şi cu restul de zahăr. Când aluatul e copt, se scoate tava din cuptor şi se pun albuşurile bătute deasupra fructelor. Se dă iarăşi tava la cuptor la 155-160°C (pe raftul din mijloc) pentru aproximativ o oră sau chiar o oră jumătate. Când bezeaua va căpăta o culoare plăcută, arămie, iar înăuntru va fi albă, prăjitura e gata. Se scoate din cuptor şi se lasă să se răcească bine înainte de a o servi.
Page 1 and 2: occidentul romanesc www.occidentul-
Page 3 and 4: Cuvânt înainte IULIE 2015 03 Iar
Page 6: 06 IULIE 2015 De interes Noua Poart
Page 9 and 10: Campania de excelenţă IULIE 2015
Page 11 and 12: Educaţie şi cultură IULIE 2015 1
Page 13 and 14: Campania de excelenţă IULIE 2015
Page 15 and 16: Statele Unite şi Cuba vor relua, p
Page 17 and 18: Pagina copiilor IULIE 2015 17 Bucur
Page 19: Opinii IULIE 2015 19 Clubul de crim
Page 23: Mica publicitate IULIE 2015 23 Impo

Occidentul Romanesc nr 53

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?