GHID DE EXAMINARE MICROSCOPICÄ FlorenÅ£a Albu

More documents

Recommendations

Info

uşor pe lamã şi apoi se examineazã. Pentru separarea substanţelor celulozice, semacerează proba cu amestec de clorat de potasiu-acid azotic (11) şi se încălzeştetimp de 20-30’. Celuloza brută se deosebeşte de substanţele de infiltrare (lignina,suberina) prin adãugare de soluţie proaspãt preparată de iod (13) unei fracţii deprobă umezită in prealabil. Substratul celulozic se va colora în albastru iarsubstanţele de infiltrare in galben.Substantele grase, răşinile, uleiurile, cerurile din componenţa celulelorvegetale, vor fi colorate în roşu prin tratarea probei cu soluţie de Sudan IV (14) si 2-3 picături de soluţie de cloral-hidrat (4) urmată de o uşoară încălzire. Un testsuplimentar constă in tratarea separată a probei cu eter de petrol şi cu alcool etilic.Eterul dizolvă grasimile, cerurile sau răşinile. Alcoolul dizolva, de regula, uleiurileesentiale si rasinile dar are efect redus asupra grasimilor si cerurilor. Pentruevidentierea taninurilor sau a tesuturilor impregnate cu tanin, se efectueaza testulcu acetat de fier (12) sau clorura ferica (12) . In ambele cazuri culorile dezvoltate suntverde sau albastru.Examenul în fluorescenţăPentru examenul în fluorescenţă se utilizează stereomicroscopul şimicroscopul compus. Tehnica de iluminare a preparatului poartă numele de epifluorescenţăşi se rezumă la observarea culorii fluorescente după excitareapreparatului cu o lumină ultravioletă incidentă. Utilizarea tehnicii de examinare influorescenţă poate fi foarte utilă pentru stabilirea originii ţesuturilor examinate sauidentificarea tipurilor de seminţe. Foarte multe structuri ale ţesuturilor vegetale, înspecial cele de depozitare, prezintă fenomenul de autofluorescentă la tratamentulcu reactiv Schiff 25 . Este foarte importantă alegerea corecta a colorantilor utilizatitinând cont de structurile care vor fi evidentiate. Astfel, pentru colorareaproteinelor sunt utilizate safranina, eozina, fucsina acida, acridin orange,acriflavina, pentru colorarea lipidelor se utilizeaza Rosu si Albastrul de Nil, Sudan,25 Col. PAS -Vezi anexa cu reactivi.- 32 -
verde luminos, iar pentru colorarea amidonului Rosu de Congo, acidul periodic,solutia Lugol, etc. Culorile obtinute la colorarea acestor structuri trebuie sa fie binecunoscute pentru a putea face caracterizarea corectă a preparatului.Porumb- sectiune endosperm colorata PAS-Verde luminos (CL 26 , 200 x)Detalii -structura endospermului (in stanga) are colorate granulele de amidon (fuchsia) intr-omatrice proteica (verde inchis) in timp ce embrionul (dreapta) contine majoritatea lipidelormiezului si foarte putine proteine26 CL= examen in câmp luminos- 33 -
Page 1: Editura Florenţa Sfântul Albu Ier
Page 4 and 5: Fig. 2. Schema de principiu a dispo
Page 7 and 8: d =(1/ 2) NA(1)Unde : d = limita r
Page 9 and 10: 40 x 0.95 0.14 Albastru deschis -40
Page 11 and 12: 1.1.5. Microscopul cu dispozitiv po
Page 13 and 14: Stereomicroscopul poate avea o pute
Page 15 and 16: stereomicroscop unde vor fi observa
Page 17 and 18: deschiderile nominale ale sitelor s
Page 19 and 20: 2.4 Numãrãtori efectuate la micro
Page 21 and 22: numãrarea şi mãsurarea celulelor
Page 23 and 24: În mod particular, structuri de ma
Page 25 and 26: GHID DE IDENTIFICARE MICROSCOPICĂ3
Page 27 and 28: în limitele maxime indicate in Ane
Page 29 and 30: procentual. În lipsa omogenizatoru
Page 31: Pentru a determina nisipul, praful
Page 35 and 36: Orz - secţiune endosperm colorată
Page 37: mai multe informaţii decât examin
Page 40 and 41: Bob de ovãz - aspectul în secţiu
Page 42 and 43: Stânga -Brassica juncea dreapta -
Page 44 and 45: este cultivat si in scop comercial
Page 46 and 47: scopuri casnice si in medicina trad
Page 48 and 49: 4. Crotalaria spp 7 . (Crotalaria s
Page 50 and 51: observa efecte adverse la un conţi
Page 52 and 53: Este o plantă perenã de 1-1,5 m p
Page 54 and 55: 6.3. Brassica carinata (mustar etio
Page 56 and 57: Familia Rosaceae include multi copa
Page 58 and 59: Cauza realã a intoxicatiilor nu es
Page 60 and 61: toxicã este datoratã antagonismul
Page 62 and 63: ergot (cornul secarei). Limita tole
Page 64 and 65: - 64 -
Page 66 and 67: arvense, Sonchus oleraceus, Rumex s
Page 68 and 69: 3.2 ŢESUTURI ANIMALE şi MINERALE
Page 70 and 71: ele. Lânga fiecare fragment se aş
Page 72 and 73: ANEXA 2.2MODELE CRISTALINECaCO 3 (C
Page 74 and 75: animală la stereomicroscop cu dife
Page 76 and 77: (ii)W x f(S =masa sedimentului [mg]
Page 78 and 79: ANEXA 1APARATURA SI MATERIALE PENTR
Page 80 and 81: ANEXA 3STANDARDISOSTANDARD USADESCH
Page 82:
11. El Dirdiri N.I., Wasfi I.A., Ad
show all

GHID DE EXAMINARE MICROSCOPICÄ FlorenÅ£a Albu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

GHID DE EXAMINARE MICROSCOPICÄ FlorenÅ£a Albu