Consideraţii privind o eventuală modificare a Tratatului de la Lisabona

Studii, opinii, informăriagentului constatator şi pentru a conferi un plus decredibilitate actului administrativ individual încheiat.Descrierea faptei trebuie să conţină elementecât se poate de edificatoare asupra modului dedesfăşurare a activităţii contravenţionale, tocmaipentru că, din oficiu, procesul-verbal de contravenţiebeneficiază de caracteristicile legalităţii, veridictăţii şiautenticităţii, punându-l pe contravenient în situaţiade a-şi dovedi nevinovăţia. În acest sens, îninterpretarea art. 6 alin. 1 din C.E.D.O, instanţa reţinecă, în cazul în care este vorba despre sancţiunirestrictive de drepturi, (iar reţinerea permisului deconducere este o asemenea măsură) este necesarărespectarea, în procedura contravenţională, a tuturorgaranţiilor procesuale, inclusiv prezumţia denevinovăţie a petentului, intimata trebuind să facădovada săvârşirii cu vinovăţie a fapteicontravenţionale de către petent.Or, cum situaţia de fapt reţinută în cuprinsulprocesului-verbal de contravenţie nu a fost susţinutăde niciun mijloc de probă, iar petentul contestărealitatea celor constatate, instanţa a apreciat căprocesul verbal de contravenţie nu este suficientpentru reţinerea faptei contravenţionale şi menţinereasancţiunilor aplicate 16 .Astfel, aşa cum se arată în cuprinsul art. 16 alO.G. nr. 2/2001, descrierea faptei trebuie făcută cuindicarea tuturor împrejurărilor ce pot servi laaprecierea gravităţii faptei. Aceasta deoareceinstanţa, conform prevederilor art. 34 din legea-cadrupoate să aprecieze asupra gravităţii faptei şi, înconsecinţă, să reindividualizeze sancţiunea aplicatăde agentul constatator, atât ca tip de sancţiune cât şicuantum. Întrucât procesul– verbal contravenţionalreprezintă unicul act probator al săvârşirii uneicontravenţii, el trebuie să conţină toate elementele pebaza cărora să se poată cerceta de către instanţa dejudecată dacă în realitate s-a comis o asemenea faptăşi dacă în mod concret se poate angaja răspundereacontravenţională a unei persoane. Se consideră căprin nedescrierea corespunzătoare a fapteicontravenţionale, se aduce atingere prezumţiei denevinovăţie de care trebuie să beneficieze petentul.De aceea, insuficienta descriere a fapteicontravenţionale a fost echivalată cu nedescrierea,întrucât prin întocmirea procesului verbal în aceastămodalitate s-a cauzat petentului o vătămare care nupoate fi înlăturată decât prin anularea procesuluiverbal contestat 17 .16Sent. civ. nr. 151/19.02.2009 a Judecătoriei Hîrlău.17Sent. civ. nr. 2485/2009 a Judecătoriei Mizil.Aceeaşi opinie au îmbrăţişat-o şi alte instanţecare au considerat că este nelegal procesul-verbal decontravenţie dacă fapta este imputată altei persoanedecât contravenientului, iar agentul constatator aomis să descrie fapta săvârşită de persoana sancţio -nată 18 sau că nu constituie o descriere a faptei simplaindicare a textului de lege încălcat, fără a se arăta, înconcret, în ce a constat această încălcare, insuficienţaspaţiului de pe formularul tipizat neputând justificaaceastă omisiune. 19Din interpretarea logico-gramaticală a preve -de rilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001 rezultă cerinţa caagentul constatator să realizeze o descriere în concreta contravenţiei, cu specificarea acţiunii sau inacţiuniiautorului şi a tuturor circumstanţelor de natură aimprima faptei acest caracter. Cerinţa este imperativă,deoarece raţiunea instituirii ei a fost aceea de a per -mite instanţei cercetarea legalităţii actului constatatorprin stabilirea faptelor materiale şi verificarea înca -drării juridice a faptelor 20 .4.a. Consecinţele neindicării actului normativSe consideră că prin neindicarea actuluinormativ care sancţionează contravenţia constatată,petentul este pus în situaţia de a nu putea verifica subaspectul legalităţii măsura luată împotriva sa, motivcare impune anularea procesului-verbal contra -venţional. Totodată, instanţa de judecată nu se poatesubstitui agentului constatator în a indica actul nor -mativ care ar prevede o astfel de sancţiune întrucât, înaceastă situaţie, s-ar încălca principiul disponibilităţiiprocesului civil care îi conferă petentului dreptul dea se plânge împotriva procesului verbal de constatareşi sancţionare a contravenţiei 21 .Din cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001rezultă că lipsa prevederilor referitoare la nume,prenume şi calitatea agentului constatator, numele şiprenumele contravenientului, iar, în cazul persoaneijuridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a fapteisăvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturiiagentului constatator atrage nulitatea procesuluiverbal, specificându-se că numai în astfel de situaţiinulitatea se constată şi din oficiu.18Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a, dec. civ. nr. 1395/2.06.2005.19Dec. civ. nr. 2463/20.10.2005, Trib. Bucureşti, secţia a VIII-a.20Dec. civ. nr. 2460/20.10.2005, Trib. Bucureşti, sectia a VIII-a(apud D.Severin, Răspunderea contravenţională. Practicăjudiciară, Edit.Hamangiu, Bucureşti, 2007, pag. 106-107.21Idem.18 Buletin de informare legislativă nr. 1 / 2011