REFERINŢE BIBLIOGRAFICEPropuneri <strong>de</strong> lege ferenda extrase din articolele publicateîn revistele <strong>de</strong> drept româneşti(semestrul II 2010).Bibliografie in<strong>de</strong>xată şi adnotată1. AL HAJJAR, SIMOA. – Titu<strong>la</strong>rii dreptului <strong>la</strong> acţiune, liberul acces <strong>la</strong> justiţie şi garanţiile unui procesechitabil. În: Pan<strong>de</strong>ctele Române. – nr.9, 2010, p. 84-95.În legis<strong>la</strong>ţia română, oportunitatea manifestării procurorului în procedura insolvenţei aparţine în exclusivitate acestuia şi seînscrie în liniile directoare oferite <strong>de</strong> art.45 alin.(3) C. pr. civ. Legea nr.85/2006 nu preve<strong>de</strong> obligativitatea comunicăriiMinisterului Public a hotărârii <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a procedurii, iar procurorul nu este titu<strong>la</strong>r al acţiunii în acoperirea pasivului.Autorul consi<strong>de</strong>ră că instituirea obligaţiei procurorului <strong>de</strong> a participa şi pune concluzii în procedură ar asigura o apărareeficientă a ordinii publice, oferind premisele înfăptuirii unei justiţii plenare, în care atât interesele <strong>de</strong> ordin privat, cât şi celegenerale ar fi ocrotite. “De lege ferenda”, se propune participarea obligatorie a procurorului <strong>la</strong> acţiunea în acoperirea pasivului.Subiect: acces liber <strong>la</strong> justiţie ; administrator judiciar ; creditor ; drept <strong>la</strong> acţiune ; Legea nr.85/2006 ; lichidator judiciar ;proces echitabil2. BODOAŞCĂ, TEODOR. – Regimul separaţiei <strong>de</strong> bunuri în reglementarea noului Cod civil român. În:Dreptul. – nr.11, 2010, p. 56-68.Pentru realizarea unei reglementări cuprinzătoare şi unitare în legătură cu semnificaţia termenului “bun” din conţinutul normelorconsacrate regimului matrimonial, dispoziţiile art. 360 şi cele ale art. 362 alin.1, din noul Cod civil, ar trebui reformu<strong>la</strong>te“<strong>de</strong> lege ferenda” în sensul <strong>de</strong> a se referi <strong>la</strong> bunurile proprii, respectiv <strong>la</strong> bunurile comune pe cote-părţi, fără să se mai facăprecizarea că soţii exercită asupra lor doar dreptul <strong>de</strong> proprietate.Subiect: Legea nr.287/2009 ; noul Cod civil ; regim matrimonial ; separaţia bunurilor3. BOGDA, CAMELIA. – Infracţiunea <strong>de</strong> spă<strong>la</strong>re a banilor. Infracţiuni conexe. În: Revista <strong>de</strong> dreptpenal. – nr.4, 2010, p.75-89.Autorul apreciază că, “<strong>de</strong> lege ferenda”, se impune preve<strong>de</strong>rea ca infracţiune a neîn<strong>de</strong>plinirii obligaţiilor prevăzute în art. 3alin. 1, 6, 7 şi 4 din Legea nr. 656/2002 <strong>de</strong> către persoanele prevăzute în art.8 şi sa<strong>la</strong>riaţii acestora. Susţinearea are ca fundamentconcluzia experţilor Moneyval, care apreciază că sancţiunile aplicate pentru nerespectarea obligaţiilor care alcătuiesc regimul<strong>de</strong> prevenire a săvârşirii infracţiunilor <strong>de</strong> spă<strong>la</strong>re a banilor şi activităţilor <strong>de</strong> terorism ridică serioase semne <strong>de</strong> întrebare în ceeace priveşte eficienţa acestora.Subiect: divulgare ; informaţie ; infracţiune <strong>de</strong> spă<strong>la</strong>re a banilor ; Legea nr.656/2002 ; Oficiul Naţional pentru prevenirea şi combatereaspălării banilor ; persoană juridică ; răspun<strong>de</strong>re penală4. COEA, ICOLAE ; TAISLAV, ELIODOR. – Unele probleme <strong>de</strong> lege ferenda referitoare <strong>la</strong>infracţiunile regelemntate <strong>de</strong> Ordonanţa <strong>de</strong> Urgenţă a Guvernului nr.202/2002 cu privire <strong>la</strong> gospodărireaintegrată a zonei costiere. În: Dreptul. – nr.10, 2010, p. 181-183.Făcând o analiză a O.U.G. 202/2002 autorul prezintă câteva propuneri “<strong>de</strong> lege ferenda” pentru completarea unor normepenale în domeniul respectiv. Astfel, pentru art.81 lit.b propune a se preve<strong>de</strong>a în textul incriminator mai multe modalităţinormative prin care se poate realiza fapta penală. Pentru art.81 lit.k se propune amendarea textului incriminator în sensulcompletării acestuia prin adăugarea sintagmei “ori <strong>de</strong> intervenţie” după expresia “întreţinere”, precum şi core<strong>la</strong>rea preve<strong>de</strong>rilorart.35 alin.3 cu cele ale art.81 lit.k.Subiect: zonă costieră5. CORAŞ, LEOTI. – Instituţia confiscării din perspectiva Deciziei-cadru 2005/212/JAI a Consiliuluidin 24 februarie 2005 <strong>privind</strong> confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cuinfracţiunea. În: Dreptul. – nr.11, 2010, p. 225-231.Susţinând oportunitatea transpunerii Deciziei-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 <strong>privind</strong> confiscareaproduselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea în dreptul intern, autorul consi<strong>de</strong>ră, “<strong>de</strong> lege ferenda“,32 Buletin <strong>de</strong> informare legis<strong>la</strong>tivă nr. 1 / 2011
Referințe bibliograficecă bunurile care fac obiectul confiscării extinse trebuie să provină din activităţi <strong>de</strong> natura celor care au atras condamnareapentru comiterea unei infracţiuni pentru care legea preve<strong>de</strong> o pe<strong>de</strong>apsă cu închisoarea mai mare <strong>de</strong> 5 ani şi care este susceptibilăsă îi procure un folos material condamnatului.Subiect: confiscare specială ; constituţionalitate ; Decizia-cadru nr.2005/212/JAI a Consiliului Uniunii Europene ;infracţiune ; procedură specială6. COSTEA, AA MARIA ; BOTEAU, PAULA-AGELA; VLĂŞCEAU, AA-MARIA. – O analizăcomparativă între “şomajul tehnic” şi munca prin agent <strong>de</strong> muncă temporară. În: Revista română <strong>de</strong>dreptul muncii. – nr.7, 2010, p. 28-47.Având în ve<strong>de</strong>re similitudinile şi <strong>de</strong>osebirile i<strong>de</strong>ntificate între cele două instituţii, precum şi reglementarea foarte sumară aşomajului tehnic, prin comparaţie cu cea a muncii prin agent <strong>de</strong> muncă temporară, autorul consi<strong>de</strong>ră că, “<strong>de</strong> lege ferenda“, s-arimpune: consacrarea legis<strong>la</strong>tivă a <strong>de</strong>numirii <strong>de</strong> “şomaj tehnic”, reglementarea unei durate maxime pe care se poate impunemăsura şomajului ethnic, reglementarea situaţiei angajatului af<strong>la</strong>t <strong>la</strong> dispoziţia angajatorului pe perioada suspendării.Subiect: agent <strong>de</strong> muncă temporară ; contract <strong>de</strong> muncă ; in<strong>de</strong>mnizaţie ; sa<strong>la</strong>riu ; şomaj tehnic7. CRĂCIUESCU, CRISTIAA-MIHAELA ; LUPAŞCU, DA. – Unele acţiuni af<strong>la</strong>te în competenţainstanţei <strong>de</strong> tutelă în reglementarea noului Cod civil român. În: Pan<strong>de</strong>ctele Române. – nr.7, 2010, p. 15-30.Având în ve<strong>de</strong>re paleta extrem <strong>de</strong> <strong>la</strong>rgă a competenţelor instanţei <strong>de</strong> tutelă, precum şi specificul unor cauze pe care aceasta lesoluţionează, autorul consi<strong>de</strong>ră că este imperios necesară adoptarea unei reglementări speciale specială a activităţii acesteiinstanţe.Subiect: adopţie ; curatelă ; familie ; filiaţie ; înstanţă <strong>de</strong> tutelă ; noul Cod civil8. DOBRIOIU, VASILE ; SIESCU, MIRCEA C. – Suspendarea cursului prescripţiei răspun<strong>de</strong>riipenale în cazul persoanelor cu funcţie şi <strong>de</strong>mnitate publică. În: Pan<strong>de</strong>ctele Române. – nr.7, 2010, p. 68-80.După o analiză a cauzelor <strong>de</strong> suspendare a cursului răspun<strong>de</strong>rii penale în cazul persoanelor care ocupă o funcţie sau o <strong>de</strong>mnitatepublică, autorul consi<strong>de</strong>ră că se impune “<strong>de</strong> lege ferenda” înlăturarea cauzei <strong>de</strong> suspendare a prescripţiei răspun<strong>de</strong>rii penaleconstând în imunitatea Preşedintelui pentru fapte extrinseci mandatului său, precum şi renunţarea <strong>la</strong> prelungirea cauzei <strong>de</strong>suspendare a cursului prescripţiei răspun<strong>de</strong>rii penale a membrilor guvernului, după încetarea mandatului acestora, pentrufaptele în<strong>de</strong>plinite în exerciţiul funcţiunii.Subiect: <strong>de</strong>mnitate publică ; funcţie publică ; imunitate guvernamentală ; imunitate par<strong>la</strong>mentară ; imunitatea şefuluistatului ; prescripţia răspun<strong>de</strong>rii penale9. DUVAC, COSTATI. – Infracţiunea <strong>de</strong>viată, pluralitate aparentă sau reală <strong>de</strong> infracţiuni? În:Dreptul. – nr.7, 2010, p. 154-169.Autorul consi<strong>de</strong>ră că ar fi mai potrivit a se renunţa <strong>la</strong> ficţiunea unităţii <strong>de</strong> infracţiuni în cazul infracţiunii <strong>de</strong>viate, care ar trebuiînlocuită cu recunoaşterea că, în acest caz, făptuitorul a săvârşit două infracţiuni, şi nu una, iar tratamentul penal aplicabil ar trebuisă ţină seama <strong>de</strong> acestă realitate. În acest sens, propune “<strong>de</strong> lege ferenda”, ca în noul Cod penal să se introducă <strong>la</strong> art.38(Concursul <strong>de</strong> infracţiuni) un nou alineat (alin.3) după cel referitor <strong>la</strong> concursul i<strong>de</strong>al <strong>de</strong> infracţiuni (art.38. alin.2), cu următorulconţinut: “Există concurs <strong>de</strong> infracţiuni şi atunci când din eroare cu privire <strong>la</strong> i<strong>de</strong>ntitatea victimei ori în folosirea mijloacelor <strong>de</strong>săvârşire a infracţiunii sau din alte cauze se comite o vătămare sau o uci<strong>de</strong>re a unei alte persoane <strong>de</strong>cât cea împotriva căreiaacţiunea era îndreptată”.Subiect: infracţiune <strong>de</strong>viată ; pluralitate <strong>de</strong> infracţiuni10. FREŢIU, GABRIELA CRISTIA. – ecesitatea schimbării jurispru<strong>de</strong>nţei Curţii Constituţionaleîn privinţa controlului <strong>de</strong> constituţionalitate al normelor abrogate. În: Dreptul. – nr.7, 2010, p.67-81.“De lege ferenda”, autoarea cre<strong>de</strong> că interpretarea Curţii Constituţionale conform căreia ea şi numai ea poate examinaconstituţionalitatea unei norme trebuie abandonată şi regândită pentru ipoteza în care obiectul excepţiei <strong>de</strong> neconstituţionalitateîl constituie o normă abrogată, <strong>de</strong>oarece este <strong>de</strong> neîngăduit și chiar absurd ca justițiabilul să fie lipsit <strong>de</strong> orice mijloc <strong>de</strong> apărareîn cazul în care o normă <strong>de</strong> care <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> situația sa juridică într-un litigiu pendinte să nu poată fi examinată sub aspectulconstituționalității numai pe simplul consi<strong>de</strong>rent că, între momentul invocării excepției și cel al soluționării acesteia, normarespectivă a fost abrogată.Subiect: control <strong>de</strong> constituţionalitate ; jurispru<strong>de</strong>nţă constituţională11. GHEORGHE, CRISTIA. – Limitele arbitrajului în materie societară. În: Curierul Judiciar. – nr.8,2010, p. 433-437.Arhitectura procedurală a arbitrajului răspun<strong>de</strong> cel mai bine nevoilor <strong>de</strong> celeritate, costuri mai reduse, ocolirea publicităţii şispecializare induse <strong>de</strong> litigiile comerciale. Limitările <strong>de</strong> admisibilitate rămân a fi verificate după aceleaşi criterii relevate şipentru dreptul comun : domeniul patrimonial cu exclu<strong>de</strong>rile normative particu<strong>la</strong>re exprese din acest domeniu. Exclu<strong>de</strong>reaarbitrajului pentru o acţiune (a societăţii) şi acceptarea lui pentru alta (a administratorului) contrazice unitatea juridică a raportuluijuridic şi soluţionarea unitară a litigiilor. “De lege ferenda“, autorul opinează că cercetarea admisibilităţii arbitrajului ar trebuisă privească întreg raportul juridic <strong>de</strong>dus ju<strong>de</strong>căţii, pentru întregul său conţinut patrimonial, iar invalidarea unei c<strong>la</strong>uzecompromisorii ar trebui să privească raportul juridic patrimonial în totalitate. Exclu<strong>de</strong>rea arbitrajului pentru anumite acţiunipatrimoniale izvorând dintr-un raport juridic trebuie să contamineze toate acţiunile patrimoniale bazate pe acel raport juridic.Subiect: arbitraj ; c<strong>la</strong>uză compromisorie ; conflict <strong>de</strong> jurisdicţie ; contract <strong>de</strong> administrare ; raport juridic comercialBuletin <strong>de</strong> informare legis<strong>la</strong>tivă nr. 1 / 2011 33
- Page 1 and 2: STUDII, OPINII, INFORMĂRIConsidera
- Page 3 and 4: Studii, opinii, informăriIV. HOTĂ
- Page 5 and 6: Studii, opinii, informăriflagrant
- Page 7 and 8: Studii, opinii, informăriDe asemen
- Page 9 and 10: Studii, opinii, informăriAstfel,
- Page 11 and 12: Studii, opinii, informărice prive
- Page 13 and 14: Studii, opinii, informăriConsidera
- Page 15 and 16: Studii, opinii, informăriperfecte,
- Page 17 and 18: Studii, opinii, informări5. especi
- Page 19 and 20: Personalități ale Consiliului Leg
- Page 21 and 22: Personalități ale Consiliului Leg
- Page 23 and 24: oi apariții editorialeci asistăm
- Page 25 and 26: oi apariții editoriale„Curtea Co
- Page 27 and 28: oi apariții editorialecalificarea
- Page 29: oi apariții editorialePunând în
- Page 33 and 34: Referințe bibliografice20. PEICU,
- Page 35 and 36: Referințe bibliograficeREVUE CRITI
- Page 37 and 38: Referințe bibliografice13. OWAK, C
- Page 39 and 40: Referințe bibliografice26. DIEU, F
- Page 41 and 42: Referințe bibliografice39. WAFEU T
- Page 43 and 44: Referințe bibliograficepersonal ş
- Page 45 and 46: Referințe bibliografice61. CHEVALL
- Page 47 and 48: Referințe bibliografice7 - CIOCHI
- Page 49 and 50: 26 - MIHĂILĂ, OAA. Adopţia : dre
- Page 51: Consiliul Legislativ - Bucureşti,