Consideraţii privind o eventuală modificare a Tratatului de la Lisabona

oi apariții editorialeDumitru A. P. Florescu, Adrian BorteaMediereaBucureşti, Editura Universul Juridic, 2010, 222 pCartea „Medierea” apărută la editura „UniversulJuridic”, scrisă de Dumitru A.P Florescu şi AdrianBortea şi prefaţată de dr. Gavril Iosif Chiuzbaian,reprezintă, pentru a cita din Cuvântul înainte ceprecede conţinutul respectivei lucrări „un prim pasimportant în abordarea aspectelor teoretice legate deinstituţia medierii în România”.Prezenta recenzie, pe lângă o succintă pre -zentare structurală a cărţii, mai are ca scop şi osubliniere a aspectelor şi elementelor consideratedefinitorii care fac din prezenta lucrare una distinctăîn domeniul medierii, procedură care se dovedeşte afi o alternativă mai accesibilă şi eficientă în rezol -varea conflictelorCartea debutează cu geneza procedurii demediere din punct de vedere istoric, principiile şinecesităţile juridico-sociale care au stat la baza apa -riţiei medierii, distincţia dintre conciliere şi mediere,distincţiile definitorii dinte cele două proceduri fiindcaracterul supletiv al medierii, precum şi faptul că,în cazul concilierii, aceasta se aplică litigiilor denatură comercială.Totodată, este prezentată şi poziţionareaacestei proceduri în cadrul dreptului muncii, cu ofoarte bine documentată bază legislativă. Acesteaspecte, precum şi altele, sunt însumate în prologullucrării, care este constituit de Introducere.Capitolul II, „Definiţia şi principiile medierii”,astfel cum reiese din titlu, tratează noţiunea medieriiîn cadrul său normativ, din punct de vedere allegislaţiei naţionale şi al celei europene, urmând oprezentare mai amănunţită a definiţiei acesteia, cecuprinde, printre altele, originea medierii, caracte -risticile, precum şi unele aspecte generale despre terţapersoană aptă să negocieze soluţia reciproc conve -nabilă între părţi – mediatorul.Astfel cum precizează autorii, „se impune,alături de definirea instituţiei medierii, analizaprincipiilor generale care stau la baza fiinţări ei” şidrept urmare, sunt analizate într-o manieră avizată,cele 4 principii – cel al libertăţii, al confidenţialităţii,al neutralităţii şi al imparţialităţii.Capitolul III, „atura juridică a medierii”prezintă, în cadrul primului subcapitol caracteristicacontractuală a medierii, diferenţele dintre efectelemedierii şi cele ale arbitrajului şi o comparaţie întreacestea, iar cu ajutorul notelor de subsol substanţiale,cititorului îi sunt prezentate unele aspecte conexemedierii din Legea nr. 192/2006 privind medierea şiorganizarea profesiei de mediator.Totodată, sunt analizate şi unele aspecte refe -ritoare la clauza de mediere.La cel de-al doilea subcapitol sunt tratateaspecte privitoare la domeniul de aplicare a medierii,domeniu care este analizat prin prisma naturiidrepturilor generatoare de conflict şi a ramurii dedrept căreia aparţin acestea, domeniul de aplicarefiind foarte variat, de la ramurile din dreptul civil,cum ar fi dreptul de proprietate, cel al familiei,dreptul succesoral sau dreptul muncii, până la litigiileprivind protecţia consumatorilor.Capitolul IV, „Mediatorul”, analizează noţiunice implică dobândirea calităţii de mediator, formelede exercitare a profesiei, răspunderea disciplinară,28 Buletin de informare legislativă nr. 1 / 2011