Consideraţii privind o eventuală modificare a Tratatului de la Lisabona

Referințe bibliografice19. BRACOIER, STÉPHAE. – L’autonomie contrastée du contentieux des contrats public d’affaires =Autonomia contrastantă a contenciosului contractelor de afaceri publice. În: Revue du droit public. – nr.2,2010, p.327-348.Analiza pleacă de la constatarea faptului că în domeniul conteciosului administrativ au intervenit profunde schimbări în urmapronunţării recursului în contestare asupra validităţii contractului în Decizia “Tropic Travaux Signalisation Guadeloupe” din16 mai 2007. Imaginat iniţial ca un vector general de simplificare a conteciosului administrativ al contractelor, efectelerecursului “Tropic” au fost diminuate de Consiliul de Stat.20. BUSSO, OLIVIER. – Mayotte, 101e département français: un modèle pour une Républiquerenouvelée? = Mayotte, al 101-lea departament francez: un model pentru o Republică reînnoită? În: Revue dudroit public. – nr.3, 2010, p.711-728.Mayotte este un teritoriu seducător, de o mare bogăţie geografică şi culturală, adesea ignorată de marea majoritate a cetăţenilor.Insula cunoaşte o o mutaţie profundă şi rapidă odată cu trecerea la statutul de “departament”. Este, între altele, un modelposibil de coabitare armonioasă între Republică şi Islam. De ce să devii “departament” la momentul la care unele teritorii “depeste mări” doresc să iasă din această zonă? Mayotte, după ce a stat în umbra preocupărilor puterilor publice, ar putea constitui,la momentul trecerii atât de aşteptate de la statutul de insulă la Teritoriu de peste mări, un model pentru o Republică reînnoită.21. CARTIER-MOLI THIBAUD. – La portée du nouveau rôle législatif des commissionsparlementaires = oul rol legislativ al comisiilor parlamentare. În: Revue du droit public. – nr.5, 2010,p. 1399-1422.Dacă este incontestabil că această nouă revizuire a articolului 42 din Constituţie marchează o readaptare a procedurii legislativeprin comisiile adunărilor, se pare că această reînnoire a activităţii legislative cunoaşte un număr de limitări vizând precisîndepărtarea riscurilor de hegemonie a instituţiilor parlamentare.22. CARTO, OLIVIER. – Regard sur l’activité consultative du Conseil d’Etat de 1940 à 1944: peut-onconseiller innocemment un gouvernement comme celui de Vichy? = Privire asupra activităţii consultativea Consiliului de Stat dintre anii 1940-1944: poate fi consiliat în mod inocent un guvern ca cel de la Vichy?În: Revue du droit public. – nr.3, 2010, p.579-642.Cum s-a comportat Consiliul de Stat între 1940 şi 1944 în calitate de consilier al Guvernului statului francez? Termenul deprescripţie de 60 de ani aplicabil avizelor şi notelor emise de către Consiliu a ajuns acum la scadenţă şi o noua materie juridicăeste oferită doctrinei. Care a fost comportamentul real, al colectivului sau al individului, membrii ai unei instituţii al cărei rolera acela de a ghida un Executiv omnipotent? Trebuie să i se recunoască Consiliului de Stat meritul de a fi supravieţuitRevoluţiei naţionale, de a fi depăşit grelele dificultăţi materiale şi acela de îndeplinire eficentă a rolului său de consilier. Totuşi,activitatea sa consultativă este umbrită de acceptarea, chiar promovarea aspectelor dintre cele mai urâte ale politicii Vichy,Marea Adunare uzând de înclinaţia sa de a nu supăra administraţia activă, dependenţa în ce priveşte puterea sau complezenţafaţă de guvernele puţin respectuase pentru libertăţile individuale.23. CASSI, REÉ. – Un coup d’état. La soi-disant Constitution de Vichy = O lovitură de stat. Aşa-zisaConstituţie de la Vichy. În: Revue du droit public. – nr.3, 2010, p.646-665.Înfrângerea militară este adesea însoţită, în statele moderne, de o schimbare de regim. Iar guvernul semnatar al Capitulării estecel care a realizat deliberat o schimbare de regim pentru a-şi asigura continuarea la putere. Bulversarea instituţiilor statului nueste rezultatul nici al unei mişcări populare nici al unei exigenţe din partea învingătorilor de moment, ci de o revoluţie la nivelînalt.24. CAYLET, SYLVAI. – Le rapporteur public ou le dépérissement du commissaire du gouvernement =Raportorul public sau decadenţa comisarului guvernamental. În: Revue du droit public. – nr. 5, 2010,p. 1305-1325.Jurişti europeni şi naţionali au legat de această noţiune numeroase neadevăruri, alternând progresiv rolul său, considerat a fi,totuşi, “preţios pentru transparenţa justiţiei şi echităţii procesului“. Înfiinţat prin ordonanţa din 12 martie 1831 (3) în scopulapărării intereselor statului, acest magistrat era competent în orice cauză, cu scopul de a combate interesele părţii civile în faţainstanţei. Destinat a juca şi rolul Ministerului Public, acest comisar “al regelui” apoi “al guvernului” s-a eliberat rapid deaceastă sarcină.25. DÉCHAUX, RAPHAËL. – Les garanties constitutionnelles de l’autonomie financière locale àl’épreuve des concours financiers étatiques = Garanţiile constituţionale ale autonomiei financiare locale însprijinul asistenţei finaciare de stat. În: Revue du droit public. – nr.2, 2010, p.349-386.Ajutorul de stat este un element indispensabil pentru funcţionarea colectivităţilor locale, determinând şi garantând o parteînsemnată a resurselor proprii locale. Autorul distinge între ideea de colaborare şi cea de cooperare în ceea ce priveşte noţiuneade ajutor financiar din partea statului. Acest ajutor este în general acordat colectivităţilor teritoriale pentru a fi compensatecosturile unor transferuri de competenţe prin intermediul unor subvenţii. Plecând de la aceste consideraţii, autorul constatăabsenţa autonomiei financiare a colectivităţilor locale, care face imposibilă reforma fiscalităţii locale.40 Buletin de informare legislativă nr. 1 / 2011