Consideraţii privind o eventuală modificare a Tratatului de la Lisabona

Referințe bibliograficeArticole din revistele de drept străineintrate în Biblioteca Consiliului Legislativ– Bibliografie adnotată ∗ –JOURAL DU DROIT ITERATIOAL1. GOLDSTEI, GERALD ; MUIR WATT, HORATIA. – La méthode de la reconnaissance à la lueur dela Convention de Munich du 5 septembre 2007 sur la reconnaissance des partenariats enregistrés =Metoda recunoaşterii, în lumina Convenţiei de la Munchen din 5 septembrie 2007 de admitere a parteneriatelorînregistrate. În: Journal du droit international. – nr.4, 2010, p 1085-1125.“Metoda recunoașterii” deplasează frontiera dintre conflictele de legi şi recunoaşterea hotărârilor. Ea are caracteristicdarea de efecte unei situaţii consacrate în străinătate, sub imperiul unei legi date, fără a trece prin verificarea prealabilăcă elementul de ataşare la regula conflictului forului este respectată. Fără a exclude total controlul calităţii ataşamentului,noua metodă se preocupă mai mult de starea situaţiei dobândite decât de conformitatea cu un factor recunoscut devalabilitate în ce priveşte ordinea juridică a forului. După unii, aceste caracteristici ar predispune-o la determinareaconflictelor de legi în materia parteneriatelor înregistrate, fiindcă noutatea şi diversitatea acestei instituţii nu se preteazăla formularea unor reguli de conflict clasic care le-ar fi favorabile. Analiza Convenţiei de la Munchen din 2007 asuprarecunoaşterii parteneriatelor înregistrate, permite studiul avantajelor pe care ar putea să le aducă asupra metodei clasicedin domeniu şi sugerează un număr de reflecţii metodologice generale, atingând caracteristicile, obiectivele şifundamentele sale.2. MAHIGA, JEA-GRÉGOIRE. – La délimitation de la frontère maritime entre la Roumanie etl’Ukraine dans la mer oire = Delimitarea frontierei maritime între România şi Ucraina în Marea eagră.În: Journal du droit international. – nr.4, 2010, p.1157-1195.În cauza privind delimitarea maritimă în Marea Neagră a fost pronunţată de CIJ o hotărâre cu unanimitatea membrilorsăi, ceea ce denotă faptul că dreptul internaţional de delimitare maritimă a ajuns la maturitate. Acesta priveşte în egalămăsură principiul delimitării şi delimitarea însăşi, mai exact stabilirea liniei de separare. Ori, din acest punct de vedere,linia unică de separare susţinând uneori zona economică exclusivă şi platoul continental, a găsit în jurisprudenţainternaţională toată susţinerea. Realizarea acestui drept oferă statelor riverane securitatea juridică în relaţiile reciproce.3. MEÉTREY, SÉVERIE. – La participation “amicale” de la Commission européenne dans lesarbitrages liés aux investissements intracommunautaires = Participarea “amicală” a Comisiei europene înarbitrajele legate de investiţii intracomunitare. În: Journal du droit international. – nr.4, 2010, p.1127-1156.În contextul confuz al raporturilor de drept al investiţiilor şi dreptul comunitar, Comisia europeană doreşte să participeca “amicus curiae” în procedurile arbitrare intracomunitare, în cazurile care opun un investitor intracomunitar unui statgazdă al investiţiilor, membru al Uniunii. Afacerile AES, Electrabel şi Micula, au fost supuse hotărârii unui tribunalarbitrar aflat sub egida CIRDI, ocazii cu care Comisia a cerut autorizarea de a participa ca “amicus curiae”, subliniindnevoia unei mai bune articulări între dreptul comunitar şi dreptul investiţiilor. “Amicus curiae” pare să poată furniza unrăspuns procedural, în mod particular adaptat dificultăţilor legate de internormativitatea pe care trebuie să o gestionezetribunalele arbitrare competente pentru tranşarea litigiilor referitoare la investiţiile intracomunitare. În paralel, utilizarealui “amicus curiae” de către Comisia europeană întăreşte practica acestui mecanism procedural în contenciosul arbitrar.∗Lucrare realizată de Maria Luiza Manea şi Lucica Violeta Niculae, Consiliul Legislativ36 Buletin de informare legislativă nr. 1 / 2011