Consideraţii privind o eventuală modificare a Tratatului de la Lisabona

oi apariții editorialeGenoveva VrabieLe régime politique et constitutionnelde la Roumanie post-décembristeRegimul politic şi constituţional al Românieipost decmbristeIaşi, Editura Institutului European, 2010, 450 p.Doamna profesor doctor Genoveva Vrabie areo îndelungată activitate didactică şi publicistică,făcând parte din numeroase societăţi ştiinţifice sauprofesionale de prestigiu din ţară şi străinătate. Ca oîncununare a acestei bogate activităţi, a luat naşterevolumul de faţă. Cu o prefaţă în limba francezăa doamnei profesor universitar dr. Elena SiminaTănăsescu, lucrarea reuneşte o serie de articole scrisede-a lungul timpului de autoare, având ca temăobservaţiile sale avizate asupra evoluţiei statale şipolitice din România, dreptul constituţional fiind unadin preocupările constante ale doamnei profesor.Cum dreptul constituţional român interac -ţionează cu dreptul constituţional al celorlalte stateeuropene, autoarea a manifestat preocupări re feritoarela constituţionalismul european încă de laapariţia lui. Consideraţii originale asupra conceptelorreferitoare la suveranitate, Constituţie sau stat, atâtde clasice, dar atât de actuale, sunt prezentate înpaginile acestei cărţi.Volumul de faţă este structurat în patru părţi,iar ordinea inserării materialelor nu este cronologică,ci tematică, existând în notele de subsol date refe -ritoare la data şi contextul în care au fost realizate.Prima parte şi cea mai importantă ca întindere,conţine articole şi rapoarte referitoare la instituţiifundamentale într-un stat. Astfel, în raportul „oulrol al Constituţiei în România” doamna profesorscria, în anul 2002, că un popor adoptă de-a lungulexistenţei sale o Constituţie, apoi, pe măsura evoluţieisale, aceasta suferă modificări, fiecare completarerăspunzând unui alt scop. La noi, ca şi în alte statecare au urmat regimurilor comuniste, nevoia uneischimbări a fost evidentă, deşi calea care trebuia par -cursă nu era cunoscută. În aceste condiţii, AdunareaConstituantă a trebuit să creeze baza normativă anoului regim politic. În acest context, este analizatăConstituţia, urmărind izvoarele, funcţia, rolul ei şitoate celelalte implicaţii, în societatea noastră.„Parlamentul României în perspectiva mode -lelor de reglementare juridică”, raport prezentat laColocviul „Francofonia şi integrarea europeană.Patrimoniul franco-român” , subliniază influenţa con -stituţiilor franceze, iar “filozofia“ care se găseşte labaza organizării Parlamentului poate fi sintetizatăastfel : „Parlamentul este autoritatea legislativă” şi„Parlamentul nu este decât una din «puteri», nefiindun supra-organ de stat, ci unul care se încadreazăîntr-un sistem de control reciproc între autorităţi”.Articolul publicat în Revista internaţională dedrept comparat nr. 3/2007 „Funcţiile ParlamentuluiRomâniei. Contribuţie la identificarea şi clarificarealor”, face precizări referitoare la necesitatea iden -tificării funcţiilor Parlamentului, mai ales pentrucunoaşterea limitelor Statului, în sfera de manifestareşi de exerciţiu a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.„Atribuţiile Preşedintelui României”, „Rolulşi funcţiile Preşedintelui României”, „PreşedinteleRomâniei – garantul Constituţiei?” sunt câteva arti -cole publicate în reviste de specialitate, unde doamnaprofesor Genoveva Vrabie analizează natura relaţieide colaborare şi de mediere, unde este cazul, întrePreşedintele României, Guvern şi Parlament, în sco -pul îndeplinirii atribuţiilor lui constituţionale.26 Buletin de informare legislativă nr. 1 / 2011