Revista "Administrarea publicÄ" iulie â septembrie 2011 nr. 3

More documents

Recommendations

Info

Administrarea Publică, nr. 3, 2011 36Literatura de specialitate elucidează mai multeargumente evocînd diferenţa dintre aceste douădomenii: ştiinţa politică şi politicile publice.Dicţionarul 14 limbii române explică clar că: “Politicaeste ştiinţa şi arta de a guverna un stat; formade organizare şi de conducere a unei comunităţiumane prin care se instituie şi se menţine o anumităordine internă şi se garantează, se asigură securitateaexternă; activitate, orientare, acţiune a uneiclase sociale, a unor partide, a unor grupări sociale(în raport cu statul), determinată de interesele şide scopurile lor (în domeniul conducerii treburilorinterne şi externe); activitate, orientare, acţiune aorganelor puterii şi a conducerii într-un stat, carereflectă orînduirea socială şi structura economicăa ţării; ideologie care reflectă această activitate,orientare, acţiune; un mijloc, o tactică, comportarepentru atingerea unui scop”.Politica publică, la rîndul său, reprezintă: 15 „Ansamblulmijloacelor tactice folosite pentru relaţiiledintre guvern şi public; ansamblul de programeguvernamentale pentru realizarera unor obiectiveIdeologieConflictLuptă pentru putereReguliReprezentarede interes general: eradicarea sărăciei, construcţiade locuinţe, îmbunătăţirea protecţiei sociale etc.;forma de activitate socială organizată de instituţiilestatului pentru reglarea raporturilor cu cetăţeniiconform deciziilor politice, principiilor şi formelordemocratice de participare a cetăţenilor la conducere”.Deci politica se conturează ca un set de declaraţii,de intenţii în actul de guvernare, iar politicapublică precum un cadru de acţiune pentru implementareaacestora.Cu referire la raportul dintre ştiinţa politică şipoliticile publice, cercetătorii Martin Potucek şiLance T. LeLoup, la rîndul lor, delimitează ştiinţapolitică de politicile publice. Astfel, ei susţin căştiinţa politică tradiţională priveşte politica ca oluptă pentru putere, un conflict de interese, undomeniu profesional de activitate umană (a politicienilor),o activitate specializată. Pe cînd politicilepublice se interesează de procesul politic şi socialprin care sînt satisfăcute necesităţile umane (tabelulT 3).Tabel T 3. Diferenţierea dintre ştiinţa politică şi politicile publiceŞtiinţa politicăLuarea deciziilor pe termen scurtTehnologieConsensServiciiCooperarePolitică publicăSatisfacere a necesităţilorLuarea deciziilor pe termen lungSursa: M. Potucek, Lance T. LeLoup, Approaches to Public Policy in Central and Eastern Europe,in Public Policy in Central and Eastern Europe: Theories, Methods, Practices, pag. 15.La rîndul său, cercetătorul M. Platon 16 susţinecă ştiinţa politică se preocupă de elaborarea şiimplementarea politicii publice prin intermediuldeciziilor, considerate ca avînd autoritate şi obligativitatepenru societate.Literatura de specialitate ne demonstrează căexistă două caracteristici ale politicii publice asupracărora au căzut de acord cercetătorii şi anume,este vorba despre natura interdisciplinară şi importanţadimensiunilor aplicative ale acesteia.Studiile despre politicile publice preiau elementede la mai multe discipline: 17 ştiinţa politică:preocuparea de procesul prin care se iau deciziileprivind politicile; administraţia publică: preocupareade rolul birocraţiei în formularea politicii şiimplementarea deciziilor; economia: preocupareade concepte precum: raţionalitatea instrumentală,cost/beneficii; sociologia: preocuparea de clasă,statutul şi problemele sociale; psihologia: preocupareade logică, valori şi etică.Această listă este completată de Marius Profiroiu18 prin includerea altor domenii învecinate, cumar fi: istoria şi lecţiile politice ale trecutului, antropologiaşi importanţa culturii, legile matematiciişi instrumentele de măsurare şi analiza, ştiinţelenaturale etc.În opinia noastră, natura interdisciplinară a studiilorprivind politicile publice poate fi atît un atu,cît şi un dezavantaj datorită lipsei de hotare şi parametricare poate fi sursa unei confuzii şi a lipseide claritate în dezvoltarea cercetărilor.Cea de-a doua caracteristică-cheie a studiilorpoliticilor publice constă în dimensiunile aplicativeale acestora şi în relevanţa, directă sau indirec-
Administrarea publică: teorie şi practică 37tă, a acestora pentru problemele reale cu care seconfruntă societatea. Această dorinţă de a furnizainformaţii, care ar putea conduce la rezolvareamai bună a problemelor publice, a reprezentat unfactor crucial pentru dezvoltarea acestui domeniuştiinţific. Ea ar putea însă reprezenta şi o slăbiciuneprin percepţia acestui domeniu ca fiind lipsitde merit ştiinţific. Această percepţie este sporităde folosirea greşită şi politizarea analizei politicilorpublice, ea fiind folosită ca instrument de apărare.Deci, după cum sesizăm, la compartimentulrespectiv, există o serie de opinii divergente: uniiautori consideră că politicile publice oferă un terenfavorabil pentru dialogul între cercetătorii dediverse specialităţi; alţii percep acest cîmp al politicilorpublice ca pe un fel de revoluţie a ideilorcare sînt dificil de înţeles, dar revoluţie realizată încîmpul politicii. La aceasta a contribuit şi faptul căpolitologii au exprimat puncte de vedere mai multdecît formale în cadrul analizei acţiunii guvernamentale.Politica publică (public policy) ca disciplinăştiinţifică analizează acele procese de formulareşi implementare a diferitelor intervenţii publice, utilizatepentru a rezolva probleme specifice legate deviaţa societăţii. 19 După cum am menţionat, politicapublică este o disciplină ştiinţifică care traverseazămulte alte discipline ştiinţifice. Ea depăşeşte graniţeleştiinţelor sociale tradiţionale atît prin structurasa tematică, cît şi prin scopul cognitiv şi prin metodelede investigare utilizate.Cercetînd raportul „administraţie publică – politicipublice” cercetătorii la fel nu dau un răspunsclar. Unii autori consideră politicile publice un domeniuintegral al administraţiei publice, iar alţii -un domeniu aparte. Sau, de exemplu, cercetătorulI. Paladi consideră că politicile publice sînt partecomponentă a managementului public.Considerăm că relaţia dintre aceste trei subiecte– ştiinţa politică, administraţie publică, politicipublice – ar fi următoarea: ştiinţa politică– politici publice – administraţie publică. Politicilepublice joacă un rol intermediar între ştiinţelepolitice şi cele administrative şi se plasează ca domeniude cercetare de tangenţă, fiind puntea delegătură între aceste două sfere de ştiinţe.Un alt moment de clarificare a spaţiului politicilorpublice ar fi identificarea domeniilor de interes.Tabelul T 4 prezintă aceste domenii în felul următor:Tabelul T 4. Domenii de interes ale politicilor publice ca disciplină ştiinţificăPolitici publicePolitici generale Politici economice Politici socialePolitici privind drepturileomului.Politici de mediuPolitica de securitate internăşi externă.Politici în domeniul migraţiei.Politici de transport si telecomunicaţii.Politici de media (informare).Politici (fiscală, monetară,investiţională).Politici de cercetare – dezvoltare.Politici inovaţionale.Politici demografice.Politici de angajare.Politica de asistenţă.Politici de securitate socială(protecţia socială).Politici educaţionalePolitici de ocrotirea sănătăţiiPolitici de ocrotire a familieişi copilului.Politici de incluziune şicoeziune socială.Politici de susţinere agrupurilor social-vulnerabile şiindivizilor marginalizaţi.Sursa: elaborată de autor. Notă. Lista domeniilor nu pretinde a fi exhaustivă.După cum observăm, domeniile de interes auo mare amplitudă de extindere. Începînd de la asigurareadrepturilor şi libertăţilor omului (politici cuaplicaţie asupra tuturor membrilor societăţii), pînăla politici de susţinere a grupurilor social-vulnerabile(politici cu ţintă strict individualizată).Politicile publice ca proces. Desfăşurarea procesuluipoliticii publice este reprezentat de o succesiunede etape în dezvoltarea şi urmărirea obiectivului,care începe odată cu gîndirea, continuă cu
Page 1 and 2: Administrarea publică: teorie şi
Page 6 and 7: Administrarea Publică, nr. TRAININ
Page 12 and 13: Administrarea Publică, nr. 3, 2011
Page 76: Administrarea Publică, nr. 3, 2011
Page 79 and 80: Administrarea Instruirea funcţiona
Page 87 and 88:
Administrarea Instruirea funcţiona
Page 89 and 90:
Administrarea Relaţii internaţion
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Administrarea Tribuna tînărului p
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Administrarea Tribuna Ghid electora
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
show all

Revista "Administrarea publicÄ" iulie â septembrie 2011 nr. 3

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Revista "Administrarea publicÄ" iulie â septembrie 2011 nr. 3