semestrială 2(3) 2010 - Universitatea de Stat „Alecu Russo”

Ceea ce acuma ni se pare firesc, primul obiect al curiozităţii umane a fostspaţiul înconjurător. Thales a fost primul filozof care bazându-se pe realitateamaterială, pe logică şi raţiune a gândit un prim model al lumii cum s-a maiarătat din pământ şi apă.Este de considerat că acest prim model oricât de depărtat ar fi de realitate areprezentat punctul de plecare al cunoaşterii naturii. Întrucât un model chiar şifals reprezintă un punct de plecare, de concentrare, o bază de analiză concretăreprezentând un pas în procesul cunoaşterii naturii fizice, la început aflată într-omare nebuloasă. Astăzi trebuie să simţim o mare uluială şi admiraţie pentrupredecesorii noştri în ale ştiinţei care neavând metode şi aparate au reuşit numaicu puterea minţii şi a observaţiei logice să elaboreze o mulţime de modele alelumii materiale inerte care şi astăzi mai cuprind faţete ale adevărului denecontestat.Toată această şcoală şi acţiune de efervescenţă intelectuală grecească anticăa fost posibilă datorită raţionaliştilor şi atomiştilor şi s-a bazat pe calităţileextraordinare intelectuale ale acestora pe care le denumim astăzi aurul cenuşiu.Germenii ştiinţelor mai puţin exacteEfervescenţa intelectuală grecească generată de curiozitatea umană nu s-amanifestat numai relativ la natura fizică. Astfel unii filozofi au început săabordeze cam în aceeaşi perioadă şi natura materiei vii - natura umană cumanifestările ei. Astfel sub îndrumarea lui Socrate născut în jurul anului 470i.e.n o serie de filozofi greci au abordat problemele comportamentului uman şiale filozofiei morale. Socrate a fost dascălul lui Platon care nu credea înexperienţele pur senzoriale. Platon credea într-o realitate primară rezultată dinsfera matematicii. Este obligatoriu să amintim de Aristotel cel mai mare şi maiimportant filozof grec care s-a preocupat simultan de natura fizică şi de ceaumană.Aristotel poate fi caracterizat printr-o CURIOZITATE GENERALĂ fărălimite. El avea un intelect capabil să cuprindă arii foarte largi, fiind primul carea conceput un sistem integrat pentru a explica modul de funcţionare a tuturorelementelor Universului. Este deci primul care a încercat să explice la modulgeneral cum funcţionează lumea şi cosmosul. Aristotel considera că cea maiimportantă ocupaţie a omenirii este folosirea gândirii care să caute cauzenaturale şi toate acestea folosindu-se de observaţia obiectivă ca instrumentprincipal.O primă concluzie este aceea că filozofii de început interesaţi de naturafizică a vieţii materiale şi de natura vieţii umane au coexistat şi au convieţuitnormal într-un climat de discuţii elevate şi efervescente.Drumul spre marea schismă intelectualăCele două mari domenii de preocupare ale filozofilor greci şi anume: lumeamaterială şi lumea spirituală prin forţa lucrurilor i-au împărţit pe intelectuali îndouă după cele două mari preocupări. Filozofii care s-au preocupat de viaţa10