semestrială 2(3) 2010 - Universitatea de Stat „Alecu Russo”

Teorie: viziuni novatoareŞtiinţe exacte şi mai puţin exacte.Necesitatea unei complementarităţi pozitiveşi stimulatoare între acesteaLorin Cantemir,prof. univ., dr. ing., dr. H. C., membru ASTRAdrian Panait Alexandrescu,dr. ing.Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”,Iaşi, RomâniaRezumat. În lucrare se prezintă apariţia ştiinţei în sensul înţeles de astăzi şidezvoltarea acesteia pe cele două mari domenii ştiinţe exacte cu referire mai mult lamateria inertă şi ştiinţe mai puţin exacte cu referire mai mult la materia vie mai greumăsurabilă şi înţeleasă. Se prezintă momentul ruperii colaborării intelectuale întrecele două mari grupuri de intelectuali şi se prezintă câteva din consecinţele acesteiruperi.Cuvinte cheie: ştiinţe exacte, ştiinţe mai puţin exacte1. Introducere.Una din caracteristicile societăţii umane şi a dezvoltării ei este aceea că îşimultiplică într-un ritm alert cunoştinţele despre natura fizică şi umană şi despremecanismele şi relaţiile care stau la baza tuturor fenomenelor acesteia. Aceastădezvoltare se desfăşoară într-un spaţiu practic fără limită precisă, dar într-ocontinuă expansiune; în acest spaţiu se regăsesc într-o interdependenţăcomplexă aşa-zisele ştiinţe exacte şi mai puţin exacte, care convieţuiesccâteodată mai bine şi câteodată antagonist manifestându-se prin desconsiderarereciprocă.2. Cum a apărut ştiinţa.Cum, de unde şi de ce s-a ajuns la această stare de babilonie ştiinţifică şi launele antagonisme în mod cert de natură subiectivă.Pentru a înţelege acest lucru trebuie să ne întoarcem în preistorie lapredecesorii animalului om şi anume la rudele lui maimuţele antropoide.Cum se poate observa şi acum acestea au o calitate mai puţin evidentă ca lacelelalte mamifere. SUNT CURIOASE.După părerea autorilor aceasta curiozitate nu este o întâmplare şi nici undat dumnezeiesc. Ea rezultă dintr-un proces firesc de evoluţie caracterizat8