rezumat manifestări neurologice în etilismul cronic - Gr.T. Popa

More documents

Recommendations

Info

scăderea PPC. De asemenea, există riscul de supresie imună şi creşterea riscului de infecţii indusă de hipotermie, deşi acest lucru nu a fost clar demonstrat; la temperaturi sub 35°C pot apărea tulburări hidroelectrolitice şi acidobazice. De aceea, se preferă menţinerea unei temperaturi normale de 36-37°C. La pacienţii cu hipertensiune intracraniană neresponsivă la terapia medicală se poate folosi hipotermia uşoară asociată dozelor mari de barbiturice. Hipotermia poate fi obţinută prin folosirea păturii de răcire şi a relaxantelor neuromusculare. Datorită efectelor adverse ale hipotermiei, nu se recomandă ca tratament de rutină.(314) În unele studii este amintit tratamentul prin hipotermie controlată realizat în scopul scăderii mortalităţii, însă în clinica noastră nu s-a folosit această metodă de tratament. Această tehnică este posibilă doar în centre specializate. Tratamentul chirurgical În cele mai multe cazuri când este necesar acest tratament – el are un rol decompresiv, când este vorba despre un infarct care ocupă spaţiu la nivelul fosei posterioare, sau în cazul unui infarct silvian emisferic malign.(310, 315) Pacienţii cu AVCI aflaţi în studiu, nu au necesitat tratament chirurgical decompresiv, neîncadrându-se în recomandările ghidurilor terapeutice din punct de vedere al localizării, nici din punct de vedere al dimensiunii infarctului. TRATAMENTUL COMPLICAŢIILOR Este cunoscut faptul că în cazul AVC pot surveni complicaţii. Cele mai frecvente complicaţii sunt trombozele venoase profunde (TVP), embolia pulmonară (EP), epilepsia şi escarele de decubit.(316, 317) Ca măsuri generale în încercarea combaterii acestor complicaţii se vor urmări: - efectuarea corespunzătoare a programului de nursing. - igiena zilnică a pacientului. - mobilizarea pacientului de pe o parte pe alta la un interval de aproximativ 4 ore. - tapotaj - pentru evitarea pneumoniei de decubit. - hrănirea pacientului cu maximă atenţie pentru evitarea pneumopatiilor de aspiraţie. - mobilizarea precoce a pacientului – pentru a evita pneumopatiile de inhalaţie, trombozele profunde, escarele. - folosirea unor ciorapi elastici în vederea realizării unei contenţii joase – pentru prevenirea evenimentelor tromboembolice. - hidratare corespunzătoare. Măsuri specifice Pentru prevenirea trombozelor venoase profunde (TVP) şi a emboliilor pulmonare (EP) se foloseşte Heparina s.c. în doză mică sau heparina cu greutate moleculară joasă şi numai în cazul pacienţilor care prezintă un risc crescut.(318) Preparatele utilizate în clinică în vederea realizării profilaxiei trombozei venoase profunde şi a emboliei pulmonare sunt următoarele: Fraxiparina 0,3 ml x2 /zi, Clexan 0,4 ml x 2/zi, 10 zile. În vederea combaterii apariţiei crizelor epileptice ca o complicaţie a AVCI, majoritatea studiilor recente ne prezintă date ştiinţifice care nu pledează pentru folosirea medicaţiei anticonvulsivante în profilaxia primară a crizelor comiţiale, ci doar în prezenţa recidivelor comiţiale.(320) Alegerea drogurilor antiepileptice se realizează după reguli bine stabilite, începându-se cu monoterapia, în caz de eşec terapeutic se vor asocia şi alte droguri, în funcţie de tipul crizei, durată, antecedente medicale, vârstă, sex, intoleranţă şi nu în ultimul rând de complianţa pacientului. În cazul lotului studiat, toţi pacienţii, fiind consumatori cronici de etanol, riscul de a prezenta crize comiţiale ca o complicaţie a AVCI este mai mare decât la populaţia normală, consumul excesiv de alcool fiind considerat factor de risc atât pentru AVC cât şi pentru epilepsie.(322) Cu toate acestea, nici în cazul pacienţilor din studiu nu s-a folosit medicaţia antiepileptică în profilaxia primară a crizelor comiţiale în cadrul AVCI. Cele mai des utilizate medicamente în lotul studiat sunt: Benzodiazepinele, Carbamazepina, Oxcarbazepina, Acid Valproic. PREVENŢIA SECUNDARĂ Prevenţia secundară a AVCI urmăreşte următorul algoritm: Tratamentul antitrombotic I. Tratamentul cu antiagreganţi plachetari Aspirina - reduce riscul unui nou AVC cu 13% după un AIT sau AVC - dozele pot fi mici-
Aspirina + Dipiridamol - reduce riscul unui nou AVC cu 23% - doza este de 25 mg Aspirină + 200 mg Dipiridamol, de două ori pe zi, cronic - combinaţia este contraindicată pacienţilor cu risc de sângerare gastrointestinală Clopidogrel – studiile prezintă o eficacitate mai mare decât în folosirea dozelor medii de aspirină - doza: 75 mg/zi cronic - este recomandată atât ca primă intenţie, cât şi pacienţilor care prezintă intoleranţă la Aspirină sau Dipiridamol, cu afecţiuni cu risc de sângerare gastrointestinală şi pacienţilor cu risc important de repetare a unui AVC. Clopidogrel + Aspirină – se administrează în cazul pacienţilor care au prezentat în antecedente AIT, AVCI, infarct miocardic fără undă Q sau angor instabil - doză: 75 mg Clopidogrel + 75 mg Aspirină Dipiridamol – se administrază pacienţilor care nu pot primi aspirina sau derivaţi tienopiridinici. - doză: 200 mgx2/zi cronic. II. Tratamentul anticoagulant Profilaxia secundară a AVC trebuie foarte bine urmărită, făcându-se un bilanţ amănunţit al beneficiilor aduse şi al riscului pe care-l prezintă, în vederea alegerii celei mai bune scheme terapeutice. Anticoagularea orală presupune o bună complianţă din partea pacientului pentru urmărirea periodică a valorilor INR care trebuie menţinute între 2-3, pentru a avea valoarea terapeutică, excepţie făcând pacienţii protezaţi cardiac, care trebuie să menţină valori ale INR-ului între 2,5-3,5-4 în funcţie de tipul protezei. De anticoagulare orală beneficiază: - pacienţii protezaţi cardiac - pacienţii cu afecţiuni cardioembolice. - pacienţii care au prezentat un AVC noncardioembolic dar prezintă: aterom aortic, anverisme fuxiforme ale trunchiului bazilar, disecţii arteriale cervicale.(324) În ceea ce priveşte anticoagularea pacienţilor din lotul studiat, în vederea efectuării unei profilaxii secundare optime s-au folosit Sintromul şi Trombostopul, cu recomandarea urmăririi periodice a valorilor INR pentru a fi menţinute în doza terapeutică, cu minim risc, adică între 2-3. Colaborarea cu aceşti pacienţi a fost destul de dificilă, cu marea majoritate dintre ei, având în vedere că sunt consumatori cronici de etanol şi fiind bine cunoscut faptul că aceştia sunt puţin complianţi la un tratament de lungă durată şi care necesită un control riguros periodic. Astfel încât în unele cazuri am optat de comun acord cu pacientul chiar dacă ar fi trebuit ca primă intenţie să fie recomandarea unei anticoagulări orale, pentru un tratament alternativ cu antiagreganţi plachetari, având în vedere riscurile unui tratament anticoagulant incorect urmat. În aceste condiţii, au fost recomandate tratamentul cronic cu Asprirină cu doze cuprinse între 75-250 mg sau Plavix 75 mg/zi în cazul persoanelor la care a fost contraindicată Aspirina. III. Tratamentul corect al hipertensiunii arteriale Valorile presiunii arteriale după un AVC trebuie riguros controlate. În urma unor studii recente, randomizate, s-a demonstrat reducerea într-un procent de 22-28% a riscului unei recidive AVC în cazul a trei medicamente: Perindopril, Ramipril şi Indapamid.(325, 326) Inhibitorii enzimei de conversie (IEC) reuşesc să controleze şi să aducă beneficii în controlul valorilor tensiunii arteriale în cazul pacienţilor ce au prezentat un AVC. Pacienţii din lotul studiat au beneficiat de mai multe clase de medicamente antihipertensive, enumerate în cadrul tratamentului AVCI, având în vedere particularitatea fiecărui pacient în tabloul complex al patologiilor asociate. Recomandarea s-a făcut în urma examinării fiecărui pacient de către un medic cardiolog, opiniind pentru varianta cea mai bună atât din punct de vedere neurologic dat şi cardiologic. Pe lângă tratamentul medicamentos pacienţilor li s-a recomandat să continue regimul igieno dietetic hiposodat iniţiat în spital. S-a încercat, acolo unde a fost posibil, să se ţină cont de recomandările ghidurilor terapeutice privind recomandarea unui diuretic sau disocierea sa cu un IEC, în vederea scăderilor valorilor TA.(327) TRATAMENTUL HIPOLIPIDIC Reuşita acestui tratament implică respectarea unui regim sărac în grăsimi şi bogat în legume şi fructe. Tratamentul medicamentos cu statine reuşeşte să reducă cu până la 25% riscul relativ al repetării unui AVCI.(329) Pacienţii aflaţi în acest studiu au beneficiat de următoarele preparate hipolipemiante: Crestor 10 mg/zi , Simvacard 20 mg/zi, Vasilip 20mg/zi, Sortis 20mg/zi, Lipanthyl 160 mg/zi. Alte recomandări în cadrul prevenţiei secundare a AVCI, sunt: - întreruperea consumului de tabac - evitarea consumului excesiv de alcool - terapia cu estrogeni nu prezintă nici un beneficiu pentru profilaxia AVCI - evitarea sedentarismului şi a obezităţii.
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMA
Page 3 and 4: Capitolul VIII. Tratamentul sindroa
Page 5 and 6: PARTEA PERSONALĂ I. MOTIVAŢIA TEM
Page 7 and 8: ↓↓↓↓= ≤ 27 m/s (valori ex
Page 9 and 10: iniţial până a fi transferaţi
Page 11: eficacitatea tratamentului, dar şi
Page 15 and 16: Dintre datele prezentate rezultă c
Page 17 and 18: Tipuri de tratament în epilepsie T
Page 19 and 20: - tipul convulsiei sau a sindromulu
Page 21 and 22: - epilepsie greu de controlat de la
Page 23 and 24: 3. Tratamentul simptomatic al SRE M
Page 25 and 26: postcura şi în cazuri mai usoare
Page 27 and 28: IV. STUDIU CLINIC - EPIDEMIOLOGIC
Page 29 and 30: Fig. 8 Reprezentarea grafică compa
Page 31 and 32: Fig. 15 Reprezentarea grafică comp
Page 33 and 34: Fig. 22 Repartiţia procentuală a
Page 35 and 36: Fig. 29 Repartiţia procentuală a
Page 37 and 38: etanolică. VCS → SPI - N = 49 -
Page 39 and 40: dupa 12 luni) pentru toate cele 4 e
Page 41 and 42: Fig. 41 Scor GGT la 6 luni de absti
Page 43 and 44: Fig. nr. 47 Fig. nr. 48 Count Fig.
Page 45 and 46: Fig. nr. 53 Count Fig. nr. 54 Count
Page 47 and 48: Fig. nr. 59 Count 30 20 10 0 Fig. n
Page 49 and 50: Fig. nr 66 Count 30 20 10 0 Fig. nr
Page 51 and 52: Fig. nr 72 Count 20 10 0 1 deterior
Page 53 and 54: Fig.nr. 79 Count 40 30 20 10 0 paci
Page 55 and 56: Fig. nr. 84 Frequency 30 20 10 0 SC
Page 57 and 58: Fig. nr. 89 Frequency 16 14 12 10 8
Page 59 and 60: Fig. nr. 95 Frequency 30 20 10 0 NI
Page 61 and 62: Fig. nr. 100 Missing 1,7% 3,00 3,3%
Page 63 and 64:
La finalul studiului, într-un proc
Page 65 and 66:
După 3 luni de abstinenţă, se ob
Page 67 and 68:
celor 12 luni de abstinenţă. Aces
Page 69 and 70:
Association 264:2511-2518, 1990; 24
Page 71 and 72:
elated peripheral neuropathies. Aco
Page 73 and 74:
Medical and surgical therapy. New Y
Page 75 and 76:
195. Gould, E. and Gross, C. G.: Ne
Page 77 and 78:
conduction properties of remaining
Page 79 and 80:
317. Kirshner HS. Stroke center gui
Page 81 and 82:
370. Saitz R. Clinical practice. Un
show all

rezumat manifestări neurologice în etilismul cronic - Gr.T. Popa

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?