rezumat manifestări neurologice în etilismul cronic - Gr.T. Popa

More documents

Recommendations

Info

Au fost selecţionaţi subiecţi exclusiv de sex masculin, datorită complexităţîi de ordin psiho-patologic al alcoolismului la femei şi a numeroaselor controverse asupra specificităţii. CRITERII DE EXCLUDERE STUDIUL I Au fost excluşi subiecţii diagnosticaţi cu etilism cronic care prezentau manifestări neurologice mai rar întâlnite. STUDIUL II Au fost excluşi subiecţii : - care nu conştientizau că au probleme legate de consumul de alcool - care nu-şi doreau întreruperea consumului de alcool sau care nu se simţeau capabili să o facă - care nu aveau susţinerea familială sau cu probleme conflictuale familiale - care nu aveau un loc de muncă - care prezentau un deficit cognitiv şi conativ important, care ar fi făcut imposibilă analiza neuropsihologică Aceste criterii de excludere au fost folosite în vederea minimalizării recăderiilor, fiiind cunoscut rolul important al factorilor de risc în această situaţie. INSTRUMENTE DE LUCRU STUDIUL I Am utilizat mai multe variabile biografice, medicale, dar şi sociale în încercarea înţelegerii complexităţii acestei patologii datorate consumului cronic de etanol: - vârstă - sex - mediu de provenienţă - grad de instruire - statut marital - situaţie socială - debutul addicţiei - cantitatea de alcool ingerată - tipul de alcool - antecedentele personale patologice - comorbidităţi - manifestări neurologice - factori de risc ai alcoolismului Explorarea CT craniocerebrală a fost realizată cu un aparat de computertomografie de tip Phillips CT Aura, cu x-ray Tube - MRC 162 CT 3.5MHU. În vederea evidenţierii eventualelor leziuni traumatice s-au efectuat radigrafii simple craniene cu aparatul roengen Hoffmann şi Mercury 332 din dotarea Clinicii II Radiologie a Spitalului Clinic de Urgenţe „Prof. Dr. N. Oblu”. Hemoragiile cu diametrul peste 3 cm au fost considerate mari. Evaluarea stării de conştienţă a fost apreciată pe baza scalei Glasgow (Glasgow Coma Scale – GCS). Examinarea tulburărilor de sensibilitate la pacienţii luaţi în studiu a inclus evaluarea sensibilităţii tactile (testare cu tampon de vată), sensibilitatea dureroasă superficială (testare cu ac), testarea sensibilităţii mioartrokinetice (mişcări pasive ale degetelor de la mână şi picior) şi a sensibilităţii vibratorii (diapazon de 128 HZ), testarea stereognoziei (identificarea unui creion, cheie sau monedă), grafoestezia (recunoaşterea cifrelor/literelor scrise pe tegumente). La toţi pacienţii s-a realizat evaluarea deficitului motor şi a oricărui alt tip de deficit neurologic, gradul de disabilitate fiind evaluat pe scara Rankin. Testarea limbajului a inclus cercetarea fluenţei verbale, a înţelegerii limbajului scris şi verbal, repetiţia, scrisul. La toţi pacienţii cu epilepsie s-au efectuat electroencefalograme seriate, în condiţii de repaus şi de stimulare cu electroencefalograful Hypocrate 1000 din dotarea Spitalului Clinic de Urgenţe „Prof. Dr. N. Oblu”. Toţi pacienţii au fost examinaţi clinic şi paraclinic în vederea diagnosticării şi precizării formelor topografice ale PNP. Pentru stabilirea diagnosticului s-a folosit ca explorare paraclinică electromiografia şi au fost măsurate viteza de conducere motorie (V.C.M.) pentru nervul sciatic popliteu extern (S.P.E.) şi viteza de conducere senzitivă (V.C.S.) la nivelul nervului sciatic popliteu intern (S.P.I.). Pentru uşurarea interpretării datelor statistice valorile obţinute au fost grupate în intervale numerice după criterii ştiinţifice după cum urmează : VCM → SPE – N = 44 – 50 m/s (valori normale) ↓ = 39 – 43 m/s (valori scăzute) ↓↓ = 38 – 33 m/s (valori moderat scăzute) ↓↓↓ = 32 – 28 m/s (valori foarte scăzute)
↓↓↓↓= ≤ 27 m/s (valori extrem de scăzute) VCS → SPI – N = 49 – 57 m/s (valori normale) ↓ = 48 – 43 m/s (valori scăzute) ↓↓ = 42 – 38 m/s (valori moderat scăzute) ↓↓↓ = 37 – 33 m/s (valori foarte scăzute) STUDIUL II Pentru evaluarea pacienţilor din lotul studiat s-au utilizat următoarele teste , care sunt descrise detaliat în anexe: 1. MMS (Mini Mental State) 2. Scara lui Reisberg (scară globală de deteriorare cognitivă) 3. AUDIT (Alcohol Use Disorders Identification Test) 4. NPI (Neuro Pshyatrical Inventory) Au mai fost utilizate: 5. Alcool anamneza 6. Tipul de manifestări neurologice corelat în contextul unor paramatri biografici şi sociali: - vârstă - mediu de provenienţă - antecedente de alcoolism în familie - nivel de instruire - durata addicţiei - durata perioadei de contemplare - tipul şi cantitatea de alcool ingerată - frecvenţa, gravitatea manifestărilor şi repercursiunilor urmărite în dinamică - deteriorarea cognitivăurmărită în dinamică - evoluţia valorilor GGT pe perioada de studiu (valoarea normală a GGT la bărbaţi este de 11 – 51 u/l) PRELUCRAREA DATELOR Atât rezultatele aplicării instrumentelor de lucru cât şi variabilele structurale şi clinice au fost introduse într-un program statistic specializat, asistat de calculator SPSS varianta 10.1. Rezultatele au fost introduse în lucrare atât sub forma unor tabele cât şi sub forma unor reprezentări grafice menite să faciliteze lectura textului. III. PROTOCOALE TERAPEUTICE APLICATE ÎN LOTUL STUDIAT Întrucât alcoolismul cuprinde o vastă varietate de manifestări neurologice detalierea fiecărei patologii ar fi exhaustivă. În capitolul de faţă m-am referit la tratamentul principalelor manifestări neurologice prezentate de pacienţii din lotul studiat. TRATAMENTUL AVC Pe parcursul celor 5 ani 2002-2006, în Clinica I Neurologie, Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Oblu” au fost internaţi un număr de 213 pacienţi cu etilism cronic care au prezentat accidente vasculare cerebrale (AVC), 171 cazuri de AVC ischemice şi 42 cazuri de AVC hemoragice. TRATAMENTUL AVC ISCHEMIC Dintre pacienţii alcoolici care au prezentat AVC ischemic cei mai mulţi au fost cei cu AVC lacunare (68 de cazuri), urmând cei cu AVC emisferice (53 de cazuri) şi 42 cazuri s-au încadrat în categoria AVC multiple. În urma explorărilor parachimice doar la 7 pacienţi s-au evidenţiat AVC cerebeloase şi doar un pacient cu AVC de trunchi. Pe parcursul internării ei au beneficiat de o terapie standardizată în conformitate cu recomandarile ghidurilor terapeutice. Tratamentul în cazul pacienţilor cu etilism cronic şi care au prezentat AVC ischemic, ca şi în tratamentul celorlalte AVC începe cu tratamentul profilactic. TRATAMENTUL PROFILAXIEI PRIMARE Tratamentul profilactic implică identificarea, excluderea şi sancţionarea terapeutică a factorilor de risc pentru AVC ischemic, presupunând următoarele măsuri: - supravegherea şi tratamentul hipertensiunii arteriale atât medicamentos cât şi prin regim igienodietetic hiposodat, încercând să fie menţinută între valori mai mici de 140/90 mmHg, iar la diabetici între 135/80 mmHg.(284) - controlul şi tratarea hipercolesterolemiei medicamentos (Simvastatină) cât şi printr-un regim igieno dietetic, printr-o alimentaţie echilibrată, scăzută în grăsimi animale. - controlul strict al glicemiei atât medicamentos cât şi igieno-dietetic prin regim hipoglucidic.
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMA
Page 3 and 4: Capitolul VIII. Tratamentul sindroa
Page 5: PARTEA PERSONALĂ I. MOTIVAŢIA TEM
Page 9 and 10: iniţial până a fi transferaţi
Page 11 and 12: eficacitatea tratamentului, dar şi
Page 13 and 14: Aspirina + Dipiridamol - reduce ris
Page 15 and 16: Dintre datele prezentate rezultă c
Page 17 and 18: Tipuri de tratament în epilepsie T
Page 19 and 20: - tipul convulsiei sau a sindromulu
Page 21 and 22: - epilepsie greu de controlat de la
Page 23 and 24: 3. Tratamentul simptomatic al SRE M
Page 25 and 26: postcura şi în cazuri mai usoare
Page 27 and 28: IV. STUDIU CLINIC - EPIDEMIOLOGIC
Page 29 and 30: Fig. 8 Reprezentarea grafică compa
Page 31 and 32: Fig. 15 Reprezentarea grafică comp
Page 33 and 34: Fig. 22 Repartiţia procentuală a
Page 35 and 36: Fig. 29 Repartiţia procentuală a
Page 37 and 38: etanolică. VCS → SPI - N = 49 -
Page 39 and 40: dupa 12 luni) pentru toate cele 4 e
Page 41 and 42: Fig. 41 Scor GGT la 6 luni de absti
Page 43 and 44: Fig. nr. 47 Fig. nr. 48 Count Fig.
Page 45 and 46: Fig. nr. 53 Count Fig. nr. 54 Count
Page 47 and 48: Fig. nr. 59 Count 30 20 10 0 Fig. n
Page 49 and 50: Fig. nr 66 Count 30 20 10 0 Fig. nr
Page 51 and 52: Fig. nr 72 Count 20 10 0 1 deterior
Page 53 and 54: Fig.nr. 79 Count 40 30 20 10 0 paci
Page 55 and 56: Fig. nr. 84 Frequency 30 20 10 0 SC
Page 57 and 58:
Fig. nr. 89 Frequency 16 14 12 10 8
Page 59 and 60:
Fig. nr. 95 Frequency 30 20 10 0 NI
Page 61 and 62:
Fig. nr. 100 Missing 1,7% 3,00 3,3%
Page 63 and 64:
La finalul studiului, într-un proc
Page 65 and 66:
După 3 luni de abstinenţă, se ob
Page 67 and 68:
celor 12 luni de abstinenţă. Aces
Page 69 and 70:
Association 264:2511-2518, 1990; 24
Page 71 and 72:
elated peripheral neuropathies. Aco
Page 73 and 74:
Medical and surgical therapy. New Y
Page 75 and 76:
195. Gould, E. and Gross, C. G.: Ne
Page 77 and 78:
conduction properties of remaining
Page 79 and 80:
317. Kirshner HS. Stroke center gui
Page 81 and 82:
370. Saitz R. Clinical practice. Un
show all

rezumat manifestări neurologice în etilismul cronic - Gr.T. Popa

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?