EDUCAÞIE CIVICÃEducaþia pentru toleranþã ºicetãþenie democraticã prinintermediul istorieiPavel CERBUªCÃLiceul Teoretic “Gaudeamus”, mun. ChiºinãuZiua de ieri þine de trecut.Ziua de mîine e un mister.Ziua de astãzi e un dar, de aceea i se spune prezent.(Anonim)O datã cu declararea de cãtre Consiliul Europei aanului 2005 drept Anul european al cetãþeniei prineducaþie, în Republica Moldova au fost iniþiatenumeroase proiecte ºi activitãþi, menite sã motivezecetãþenii, în special generaþia tînãrã, pentru a participa(insistent ºi dezinteresat) la viaþa comunitãþii ºi laconstruirea propriului destin.Sã recunoaºtem cã o mare parte din populaþie esteindiferentã faþã de procesele reformatoare, se implicãpasiv în programe educaþionale ce vizeazã cetãþeniademocraticã. La iniþiativa Asociaþiei Naþionale a TinerilorIstorici din Moldova (ANTIM), a demarat un ampluproiect, al cãrui scop principal îl constituie desfãºurareaunor activitãþi cu profesorii privind educaþia toleranþei ºicetãþeniei democratice prin intermediul lecþiilor de istorie.Pentru început, în iunie 2005, au fost organizate8 seminarii de informare, la care au participat peste 300de profesori de istorie ºi educaþie civicã din toate zonelerepublicii. Se preconizeazã crearea unui grup de 30 deformatori ºi facilitatori pentru diseminarea experienþei ºiangajarea mai activã a colegilor în acest proces, întrucîtcadrul didactic trebuie sã demonstreze o pregãtire bunã,sã fie un cetãþean tolerant, cumpãtat, cult, sîrguincios,un exemplu pentru elevii sãi.Realizarea cu succes a obiectivelor urmãrite deprogramul Educaþia pentru toleranþã ºi cetãþeniedemocraticã prin intermediul istoriei va contribui la:– folosirea raþionalã a potenþialului istoric pentruformarea unor calitãþi ºi valori democratice la cetãþeni,conºtientizarea de cãtre aceºtia a importanþeiºi rolului lor în societate;– analiza multiaspectualã ºi criticã a evenimentelor,proceselor ºi fenomenelor istorice pentruedificarea unei culturi civice, ceea ce va facilitaformarea unei generaþii pãtrunse de identitateasa naþionalã, active ºi responsabile pentrupropriul destin;– stimularea cooperãrii între profesorii de istorie, acomunicãrii eficiente ºi conlucrãrii cu membriicomunitãþii;– promovarea principiilor democraþiei ºi a educaþieipentru o cetãþenie democraticã în comunitate;– determinarea cãilor de activizare a elevilor învederea participãrii la rezolvarea problemelorcomunitãþii;– gãsirea modalitãþilor de utilizare a cunoºtinþelorteoretice în activitãþile practice;– cultivarea la elevi a unui spirit participativ care sãle permitã în viitor implicarea mai largã în viaþapublicã.Astfel, prin realizarea acestor obiective se va studiamai aprofundat patrimoniul naþional ºi universal, iarcetãþenii vor ºti sã soluþioneze unele probleme alecomunitãþii.În cadrul seminariilor, profesorii au scos în evidenþãmai multe aºteptãri ºi temeri:AªTEPTÃRITEMERI• cooperarea între profesori în identificarea problemelor • nu vom fi înþeleºi de unii colegi ºi de administraþiace þin de motivaþia ºi sporirea potenþialului elevilor instituþiei• analiza situaþiilor educaþionale reale• nu vom avea pregãtirea adecvatã pentru atingerea• accesul la informaþia nouãobiectivelor preconizate• examinarea modalitãþii de analizã criticã a datelor ºi • nu vom putea colabora strîns cu autoritãþile publiceevenimentelor istoricelocale• evidenþierea rolului unor personalitãþi în istorie • nu vom fi susþinuþi de pãrinþi ºi alþi membri ai• determinarea strategiilor de educare a toleranþei ºi comunitãþiicetãþeniei democratice• nu vom dispune de timp pentru analiza ºi debrifarea• familiarizarea cu noi tehnici ºi strategii didactice de lucru activitãþilor desfãºurate• însuºirea modalitãþilor de analizã a studiilor de caz • nu vom putea stabili un parteneriat între elevi, cadre• valorificarea patrimoniului istoricdidactice, pãrinþi, administraþia ºcolii ºi comunitate30
EDUCAÞIE CIVICÃPentru a crea un climat favorabil de comunicare ºicooperare între participanþii la seminarii ºi pentru a realizaobiectivele proiectului, ne-am axat pe analiza cîtorvarepere. În acest scop, la etapa evocare cursanþii aucompletat un tabel (Graficul T), identificnd caracteristicilesocietãþii pe care o avem ºi ale celei pe care dorim s-oconstruim.În analiza situaþiei reale a mediului în care se formeazãºi se dezvoltã personalitatea, accentul s-a pus nu pesocietate, ci pe microsocietatea din care face partenemijlocit individul (elevii, pãrinþii, cadrele didactice,membrii societãþilor pe interese, colegii de serviciu,rudele, prietenii). Pe parcursul seminariilor s-a conturato situaþie specificã: profesorii au calificat societatea dreptbolnavã ºi slabã, pe cînd mediul concret, microsocietateadin care fac parte – puternicã ºi cu valori stabile. Care arfi atunci izvorul relelor din societate, al manifestãrilorde neînþelegere, intoleranþã ºi conflicte între oameni?Explicaþia datã de profesori s-a rezumat la necesitateacãutãrii genezei rãului în fiecare dintre noi, analizînd însãcritic evoluþia noastrã istoricã.Au fost propuse modalitãþi concrete de examinare amaterialelor Conferinþei naþionale de lansare a Anuluieuropean al cetãþeniei prin educaþie cu genericul„A învãþa ºi a trãi democraþia”, a recomandãrilor ºidocumentelor Consiliului Europei, a sugestiilorautoritãþilor ºi cetãþenilor din comunitate etc.La etapa interactivã s-a lucrat în echipe asupra uneiunitãþi de conþinut din curriculumul disciplinar, luînduseîn consideraþie cîteva perspective:– Cum am predat pînã acum (în mod tradiþional)aceste unitãþi de conþinut?– Am reuºit sã organizãm procesul educaþional înbaza obiectivelor curriculare?– Cum ne vom mobiliza eforturile în realizareaeducaþiei pentru toleranþã ºi cetãþenie democraticãprin intermediul istoriei?Grupurile de lucru au studiat mai multe unitãþi deconþinut din programul curricular:• Etnogeneza româneascã, clasa a X-a• Evoluþia politicã a României în perioada interbelicã,clasa a IX-a• Anul 1812 în istorie, clasa a VII-a• Evoluþia economicã a RSSM în perioadapostbelicã, clasa a XII-a• Evoluþia politicã a Þãrilor Române în perioadamedievalã, clasa a X-a• Personalitatea lui I. Antonescu, clasa a IX-a• Formarea poporului român ºi a limbii române, clasaa V-a• Statul lui Burebista, clasa a V-a• Personalitatea lui ªtefan cel Mare ºi Sfînt,clasa a X-a.Majoritatea profesorilor au recunoscut cã nu-ºi axeazãactivitãþile pe obiective curriculare, pe elev ca subiect alînvãþãrii, unul dintre cele mai mari neajunsuri în muncadesfãºuratã fiind urmãtorul: nu se prevede cum va folosielevul cunoºtinþele ºi deprinderile în viaþa de toate zilele,în analiza problemelor ºi gãsirea modalitãþilor deprosperare a comunitãþii. Pentru extinderea cadrului curricular,pentru transformarea achiziþiilor elevilor încompetenþe integratoare, profesorii au propus un ºir deactivitãþi:– implicarea elevilor ºi membrilor comunitãþii îndesfãºurarea de mese rotunde ºi conferinþe înºcoalã, primãrie, bibliotecã, casã de culturã, înpreajma monumentelor istorice etc.;– chestionarea membrilor comunitãþii pentruidentificarea problemelor ºi a modalitãþilor derezolvare prin angajarea lor nemijlocitã;– organizarea dezbaterilor publice a unor subiectecu caracter contradictoriu între elevi ºi reprezentanþiilocalitãþii;– iniþierea unor expoziþii în diverse edificii dinlocalitate (desene, eseuri, alte creaþii despretradiþiile ºi obiceiurile etniilor conlocuitoare etc.)În cadrul seminarului s-a pornit de la urmãtoarea idee:Cum implicãm elevul în procesul de formare a propriuluiEu ºi a responsabilitãþii pentru propriul destin? În acestscop, s-a delegat cîte un observator în fiecare grup delucru, care a analizat ºi apreciat activitatea conform unorcriterii prestabilite:– Cum a fost organizatã comunicarea colegilor încadrul echipelor?– Cum apreciaþi nivelul de colaborare în echipe?– Cine a demonstrat calitãþi de lider? În ce mod?– Ce valori ale unei societãþi democratice au fostpuse în discuþie?– Ce sugestii au propus cadrele didactice pentrueficientizarea procesului educaþional?La sfîrºitul seminariilor, profesorii au fost rugaþi sãelaboreze un eseu pe tema: Aportul meu în realizareaobiectivelor programului “Educaþie pentru toleranþã ºicetãþenie democraticã prin intermediul istoriei”.<strong>Pro</strong>fesorii au enumerat ce ar trebui întreprins în ºcoalã,însã puþini dintre ei au venit cu propuneri concrete privindimplicarea elevilor:– voi perfecþiona proiectele didactice de lungã duratã,axîndu-mã pe realizarea de obiective, ºi nudoar pe unitãþi de conþinut;– voi organiza mai puþine activitãþi, dar maicalitative, mobilizînd mai mulþi reprezentanþi aicomunitãþii;– voi modifica demersul didactic, centrîndu-l nudoar pe acumularea de cunoºtinþe, ci ºi pe educareaunor calitãþi;– voi fi mai insistent în valorificarea potenþialuluicomunitãþii ºi al elevilor;– voi extinde lucrul cu elevii ºi în cadrulactivitãþilor extracurriculare pentru a dezvolta<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.4(<strong>32</strong>) anul 2005EDUCAÞIA PENTRU TOLERANÞà ªI CETÃÞENIE DEMOCRATICà PRIN INTERMEDIUL ISTORIEI31