Nr. 32 - Pro Didactica

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE(cealaltã). În explicaþie se precizeazã forþa/forþele,agentul/agenþii, factorul/factorii care determinãproducerea fenomenului ºi obiectele din realitateasupra cãrora se acþioneazã. Se specificã dacãeste o cauzã permanentã sau temporarã(acþioneazã numai în anumite condiþii). În general,forma obiectelor, manifestarea exterioarã afenomenelor sau proceselor, derularea faptelor ºiefectele sînt vizibile, cauzele însã sînt ascunse.• Condiþiile sînt fapte sau împrejurãri de caredepinde apariþia unui fenomen sau care influenþeazãdesfãºurarea unei acþiuni, pe care o poatefrîna, stimula sau stopa. Condiþiile influenþeazãcalitativ ºi cantitativ fenomenul.• Efectele sînt fenomene care rezultã în mod necesardintr-o anumitã cauzã, fiind într-o legãturãindestructibilã cu aceasta. Un efect poate fi cauzãpentru alt fenomen.Prin explicaþie se pãtrunde de la forma sau manifestareaexterioarã a obiectelor sau proceselor la esenþa lor; sedezvãluie factorii care determinã existenþa sau producerealor, relaþiile dintre elemente, principii ºi legi; se edificãteoriile cu nivel înalt de abstractizare. Prin explicaþie seformeazã raþionamentul geografic, adicã ,,facultatea de agîndi corect ºi de a stabili relaþii riguroase, de a descoperiraporturi logice în distribuþia spaþialã a fenomenelor”(Brunet, R., Ferras, R., Thery, H., 1993, p. 375).2.TIPURI DE EXPLICAÞII DIDACTICEDupã tipul de raþionament utilizat, existã mai multetipuri de explicaþii didactice (Dulamã, 1996, p. 80-81).• În explicaþia inductivã se porneºte de la cazuriparticulare spre general, adicã de la concret (fapte,obiecte sau fenomene reale) spre abstract (concepte,legi, teorii). Punctul de plecare îl constituieun rezultat vizibil, a cãrui cauzã va fi identificatãprin raþionament inductiv, prin explorãri mintale,prin folosirea operaþiilor logice (comparaþia,analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea) sauîn mod experimental prin observaþii, mãsurãtori ºideterminãri pentru a ajunge la generalizãri(concluzii) ºtiinþifice (concepte, idei, definiþii, teze,metode de calcul etc.).• În explicaþia deductivã se foloseºte raþionamentuldeductiv, care acþioneazã de la general spre particular,de la general spre concretul logic, de la cunoºtinþecu grad mare de generalitate la cunoºtinþe cugrad de generalitate mai restrîns. Explicaþiadeductivã este o explorare mintalã bazatã pestrategie algoritmicã, iar generalizãrile ºi adevãruriledescoperite sînt rezultatul raþionamentelordeductive care trebuie verificate prin experimente.• În explicaþia analogicã se foloseºte asemãnareaºi transferul de informaþie. Raþionamentul analogicaratã cã, dacã un obiect, fenomen sau sistem sedefineºte prin n caracteristici (de exemplu a, b, c,d), iar unui alt obiect, fenomen sau sistem i serecunosc doar trei caracteristici (de exemplu a, b,c), atunci se poate deduce cã acesta are ºicaracteristica a patra (d). Explicaþia analogicã esteprobabilã, nu oferã certitudini asupra adevãruluistabilit, ea ajutã la emiterea unor ipoteze plauzibilecare satisfac doar temporar cunoaºterea. Explicaþiaanalogicã necesitã verificare experimentalã saupracticã (Vãrzaru & Doicin, 2004).În explicaþia analogicã se comparã douã obiecte,fenomene, procese sau fapte similare pentru a descoperiasemãnãrile ºi deosebirile dintre ele cu scopul de aconchide cã unele proprietãþi identificate la un caz sîntcaracteristice ºi celui de-al doilea. Prin comparareaproceselor actuale ºi a rezultatelor lor cu rezultatulproceselor mai vechi sau prin compararea proceselor deacelaºi fel de pe întreaga suprafaþã a planetei sereconstituie evoluþia proceselor ºi se pot realiza prognoze.Explicaþia analogicã se utilizeazã în studiul unor þãri, alunor regiuni, dar ºi al unor sisteme mai puþin extinse.• În explicaþia ipoteticã se porneºte de la oîntrebare ipoteticã, de la ipotezã sau supoziþie: Ces-ar întîmpla dacã ...? Se presupune cã seproduce un anumit fenomen care va constituicauza altor fenomene.3. CORELAÞII ÎNTRE CONÞINUT ªI METODAEXPLICAÞIEIÎn conþinutul lecþiilor din manualele ºcolare se identificãdiferite tipuri de texte (narative, informative, descriptive,explicative etc.), fiecare avînd caracteristici specifice.Pentru explicaþie se alege un conþinut accesibil elevilor, carese preteazã la desprinderea cu uºurinþã a ceea ce estecaracteristic ºi tipic. Un text în care se explicã ºtiinþific unfenomen ar trebui sã conþinã toate rãspunsurile la întrebãrileprecizate anterior (2) ºi, pentru a înþelege acel conþinut,textul ar trebui sã satisfacã anumite cerinþe: sã fie adaptatnivelului de cunoaºtere al elevilor; sã fie exprimat într-unlimbaj adecvat; sã fie coerent ºi corect din punct de vedereºtiinþific (Dulamã, 2004, p. 110).Exemplu: Acþiunea curenþilor magmatici. În mantauasuperioarã se formeazã circuite de curenþi magmatici.Ramurile ascendente ale acestora, prin presiunea exercitatãasupra scoarþei, produc rupturi în toatã grosimea ei. Prinvenirea continuã a magmelor spre suprafaþã, se producfracturi ºi prãbuºiri care mãresc aceste despicãturi alescoarþei denumite rifturi. Pe mãsurã ce din mantauasuperioarã ies mereu magme (prin rãcire, lave), acestea seîntãresc de o parte ºi de alta a riftului, determinînd depãrtareatreptatã a marginilor riftului, pentru a face loc unor noilave spre suprafaþã. În felul acesta, se formeazã o nouãcrustã oceanicã” (Ionaºcu, J., Dumitru, D., 1995, p. 30).Acest text este inaccesibil elevilor din clasa a V-a,deoarece este incoerent, conþine afirmaþii eronate (laveleDidactica Pro..., Nr.4(32) anul 2005EXPLICAÞIA – METODà DIDACTICà FUNDAMENTALà ASOCIATà UTILIZÃRII DESENELOR SCHEMATICELA LECÞIILE DE GEOGRAFIE51