Nr. 32 - Pro Didactica

○ ○○ ○○ ○DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEsînt împinse în direcþii opuse ºi prin rift iese timp îndelungat materie topitã, suprafaþa fundului oceanic semãreºte. Ca dovadã, s-a observat prin mãsurãtori cã distanþa dintre Africa ºi America creºte cu cîþiva centimetriîn fiecare an.Fig. 4. Tectonica plãcilor (Grigorescu, Anastasiu, ªeclãman, 1993)• Situaþie de învãþare pentru formarea reprezentãrilorºi dobîndirea conceptelor (M. ªtefan, 2003)prin explicaþie analogicã pe baza unui desen petablãObiectiv operaþional: sã explice formarea estuaruluiprin desen pe tablãExplicaþia profesorului: Am desenat pe tablã fluviulDuero care se varsã în Oceanul Atlantic. La maree înaltã,nivelul oceanului creºte ºi apa pãtrunde sub forma unulval dinspre ocean pe cursul inferior al fluviului. Amreprezentat apa fluxului printr-o sãgeatã, iar locul pînãunde pãtrunde valul de flux – printr-o linie punctatãsituatã perpendicular pe direcþia de curgere a fluviului.Apa antrenatã la flux erodeazã prin frecare malurile.EstuarLa maree joasã, nivelul apelor oceanului scade ºi apase retrage din cursul inferior al fluviului. Apa care seretrage la reflux erodeazã malurile ºi transportã aluviunileîn largul oceanului. Prin repetarea procesului de eroziunegura de vãrsare a fluviului se lãrgeºte rezultînd o formãde pîlnie numitã estuar.Probã de evaluare: Cunoscînd modul de formare aestuarelor, identificaþi fluviile pe Harta Spaniei ºi explicaþicare dintre ele formeazã estuare la gura de vãrsare ºi carenu.• Situaþie de învãþare prin descoperire (M. ªtefan,2003) a succesiunii evenimentelor pe baza unuitextPrin aceastã tehnicã se descoperã o relaþiecronologicã, de succesiune, în derularea evenimentelorprezentate într-un text.Obiectiv operaþional: sã stabileascã succesiuneafenomenelor în formarea gheþii din gheþar prin studiereaunui textSarcinã de lucru: Citiþi textul. Identificaþi fenomeneleproduse în formarea gheþii unui gheþar ºi scrieþi-le înordinea producerii lor. Reprezentaþi structura gheþii îngheþar printr-un desen schematic.În munþii din zona temperatã, la altitudine de peste3000 m, unde temperatura medie anualã este sub –2C,precipitaþiile cad sub formã de zãpadã ºi nu se topesc înîntregime de la un an la altul. Zãpada persistentã,acumulatã în straturi groase în locurile cu înclinare micã,se taseazã sub propria greutate. Prin încãlzirea zãpezii subinfluenþa radiaþiei solare ºi ca urmare a tasãrii, o partedintre cristale se topesc, iar apa pãtrunde în interiorulacumulãrii de zãpadã ºi se recristalizeazã (îngheaþã). Seformeazã o gheaþã granularã, poroasã, grãunþoasã, numitãfirn sau névé. Prin topiri, infiltrãri, recristalizãri repetateºi prin tasare se formeazã la baza acumulãrii o gheaþãtranslucidã (prelucrare dupã Posea & Mîndruþ, 1996).Rezolvare/evaluare: 1. Ninsoarea; 2. Acumulareazãpezii; 3. Tasarea zãpezii; 4. Topirea unei pãrþi din zãpadã;5. Recristalizarea apei; 6. Formarea firn-ului; 7. Formareagheþii translucide. În realitate, unele fenomene au locsimultan în masa de zãpadã, însã existã legi fizice careordoneazã producerea lor într-o anumitã succesiune.CONCLUZIIPe baza studierii surselor bibliografice, a observaþiilorºi a experimentelor didactice efectuate, s-a ajuns laurmãtoarele concluzii:• Pentru explicaþie se alege un conþinut accesibilelevilor, care se preteazã la desprinderea cu uºurinþãa ceea ce este caracteristic ºi tipic.• Metoda explicaþiei este oportunã pentru texteleexplicative în care se abordeazã fenomene naturalesau socioeconomice. Dacã textele din manuale sîntredactate în mod inadecvat, profesorul are obligaþiadeontologicã de a le reformula dupã criterii ºtiinþifice.58EXPLICAÞIA – METODÃ DIDACTICÃ FUNDAMENTALÃ ASOCIATÃ UTILIZÃRII DESENELOR SCHEMATICELA LECÞIILE DE GEOGRAFIE