Nr. 32 - Pro Didactica

EXERCITO ERGO SUM3. Analizeazã critic propria muncã?4. Dupã ce terminã o sarcinã, decide singur cear trebui sã facã?5. κi susþine convingerile, aducînd dovezi ºiargumente, chiar dacã este singurul care areo anumitã poziþie?6. Cautã mai mult diferenþele decît asemãnãrile?7. Gãseºte multe soluþii ºi are idei noi înrezolvarea problemelor?8. Nu renunþã uºor – persevereazã pînã atingerezultatul dorit?9. Foloseºte metode originale de rezolvare aproblemelor?10. Combinã în mod neobiºnuit ideile în rezolvareaproblemelor?11. Detestã exerciþiile de rutinã?c) motivaþia realizãrii1. Preferã sã lucreze singur?2. Îi plac situaþiile de problemã din care poateînvãþa ceva nou?3. Preferã situaþiile în care este mai bun decîtceilalþi?4. Cînd se încadreazã în concurs, doreºte sãcîºtige?5. Preferã sã discute despre subiectele ce-lintereseazã din diverse domenii adiacente?6. Preferã sã rezolve probleme complicate chiardacã acestea îi solicitã mult timp?Stimularea cognitivã ºi îmbogãþirea cunoºtinþelor serealizeazã atît în activitãþi ºcolare cît ºi extraºcolare. Ometodã eficientã de lucru cu elevii selectaþi pentruolimpiadã este constituirea de grupuri a cîte 8-10 persoaneºi rezolvarea de exerciþii ºi probleme în afara orelor, încadrul unor cercuri sau lecþii facultative. AlexandruCartaleanu, deþinãtorul locului II la Olimpiada municipalãºi al locului III la Olimpiada republicanã de chimie în clasaX-a (2005), a menþionat: „Nu cred cã aº fi putut obþineperformanþe fãrã o pregãtire minuþioasã ºi sistematicã subîndrumarea profesorului, fãrã colaborarea cu colegii”.O altã metodã este individualizarea activitãþii derezolvare a problemelor atît în cadrul lecþiilor cît ºi în afaralor. Leonid Bibin, deþinãtorul medaliei de argint laOlimpiada Balcanicã de chimie (2005), susþine cã planulindividual de lucru (care conþine obiectivele, finalitãþileºi resursele) nu ar fi fost realizat cu succes fãrãparticiparea plenarã a profesorului.Cu certitudine, fãrã o muncã perseverentã de zi cu zielevii nu vor atinge rezultatele scontate. O parte dintrecopiii selectaþi pentru echipa olimpicã ºcolarã renunþã lalecþiile facultative chiar din primele zile, motivînd prinsuprasolicitare la obiect, insuficienþã de timp º.a. Dar ceicare rãmîn se dedau întru totul muncii de pregãtire,studiind suplimentar, rezolvînd probleme de calcul ºiexperimentale complicate, efectuînd experienþe. Dorinþaelevului ºi profesorului de a participa la olimpiadã nu estesuficientã. Mai este nevoie ca elevul sã iubeascã cuadevãrat ceea ce face. Ilie Bogdan, deþinãtorul locului IIIla olimpiada municipalã la chimie, laureat al Olimpiadeirepublicane, afirmã: „Mi-a fost foarte greu. Am începutprin a colecta cãrþi de chimie. Examinam problemele rezolvateîn clasã ºi în diferite culegeri, apoi citeam informaþiateoreticã necesarã pentru soluþionarea problemelor date.Îmi lua mult timp. Numai ambiþia ºi marea pasiune pentruacest obiect m-au determinat sã nu renunþ”. Leonid Bibina stabilit urmãtoarele criterii de selectare a informaþiei:– nivelul ºtiinþific al conþinutului;– volumul;– modul accesibil de expunere;– varietatea ºi calitatea informaþiei propuse.Profesorul trebuie sã fie conºtient de faptul cã nu toþielevii se vor plasa pe locuri de frunte. Elevul A.Cartaleanuconsiderã cã: „La olimpiadele republicane nu se puneproblema ºtii sã rezolvi/nu ºtii sã rezolvi. Concursul sedesfãºoarã între oameni cu o vitezã diferitã de lucruintelectual ºi cu o capacitate diferitã de concentrare însituaþii critice, adicã se pune, de fapt, întrebarea Cît derepede poþi sã rezolvi? De aceea, profesorul trebuie sãofere o consiliere nu numai academicã, dar ºi psihologicã,astfel ca elevul sã-ºi focalizeze la maximum atenþia asuprasubiectelor propuse. Din experienþa elevului Leonid Bibin,etapele de lucru cu subiectele de concurs pot fi urmãtoarele:– determinarea complexitãþii fiecãrui item;– pãtrunderea în conþinutul itemului;– elaborarea unui plan de realizare;– repartizarea timpului necesar pentru rezolvareafiecãrui item;– autoevaluarea rezultatelor obþinute.Un moment important în lucrul cu elevii echipeiolimpice este analiza greºelilor ºi a dificultãþilor întîlniteîn timpul concursului. Din conversaþiile cu participanþiipot fi menþionate urmãtoarele impedimente:– timp limitat pentru realizarea subiectelor (folosireairaþionalã a timpului alocat).Dupã cum considerã Mihai Colun ºi Sergiu Chiþanu,premianþi la Olimpiada republicanã de chimie în 2005,„dozarea corectã a timpului, folosirea lui raþionalã esteuna din cheile succesului la concurs”;– imposibilitatea de a utiliza calculatorul.Elevii cred cã ar trebui admisã utilizarea calculatoarelorsimple, ceea ce ar permite economisirea timpului necesarpentru rezolvarea problemelor ºi exerciþiilor, „fiindcã scopulprincipal al olimpiadei la chimie nu este de a verificacunoaºterea efectuãrii operaþiilor matematice în scris”;– accesibilitatea literaturii de profil, colectarea informaþiilor.Remarcãm cã profesorul constituie principala sursãde informaþie, ceea ce este insuficient. El ar trebui sã fieconsilier ºi coordonator în procesul de selectare aliteraturii, iar elevul – sã consulte cãrþile existente îndiferite biblioteci ºi informaþia de pe Internet;Didactica Pro..., Nr.4(32) anul 2005CONFIGURAÞIA ETIOLOGICà A SUCCESULUI ªCOLAR LA OLIMPIADELE DE CHIMIE39