A méhkas szelleme - ME.dok 2012/2

Kelemen Lajos publicisztikájának
helye és szerepe az erdélyi
magyar tudományosság
paradigmaváltásában
sas Péter
Keywords
paradigm shift, Transylvanian-Hungarian science, minority, service of the community, cultural-historical
research
Abstract (The place and importance of the journalism of Kelemen Lajos in the paradigm-shift
of the Transylvanian-Hungarian science) The paper focuses on the role of Kelemen Lajos’ work
after the historical changes of 1920 and its paradigm shift. Sas Peter highlights: the historian
contributed in the local-history researches, in the release his cultural history works and making
them available on a wider scale. As the caretaker of the Unitarian church or as the archivist of the
Transylvanian Museum, or as “researcher of archived sources” - quoting himself, every personal
interest was subdued to the service of the community.
Cuvinte cheie
schimbarea paradigmei, ştiinţa în Transilvania şi în Ungaria, răspândirea culturii, cercetare
Rezumat (Locul şi rolul publicisticii lui Lajos Kelemen în cadrul schimbării de paradigmă din
viaţa ştiinţifică maghiară din Transilvania) Studiul investighează locul şi rolul activităţii lui Lajos
Kelemen în cadrul schimbării de paradigmă a vieţii ştiinţifice forţate de cursul istoriei Transilvaniei
de după 1920. Autorul demonstrează că istoricul şi omul de ştiinţă Lajos Kelemen a contribuit în
mod decisiv la diseminarea cercetărilor de istorie locală, cultură şi istoria artei, adaptate cerinţelor
sociale şi profesionale ale vremii. Indiferent de calitatea în care şi-a desfăşurat activitatea – epitrop
al Bisericii Unitariene, arhivar al Societăţii Muzeul Transilvan sau „căutător-cercetător al unor
surse de arhivă” –, şi-a subordonat interesele personale celor ale comunităţii.
Sas Péter
az MTA Irodalomtudományi Intézetének tudományos munkatársa
(Budapest); a BBTE doktorandusa
saspeter@mail.datanet.hu
A trianoni döntés után jogilag is alátámasztott főhatalom, korabeli kifejezéssel:
az impériumváltozás után a tanácstalanság érzése uralkodott el
a kisebbségi sorsot vállaló lelkeken. Abba a dermedt, ájult állapotba harsogott
bele az 1921. január 23-án megjelent a „magyar szervezkedés kátéja”,
a Kós Károly, Paál Árpád és Zágoni István jegyezte Kiáltó szó, A magyarság
útja. A politikai aktivitás rendszere hármas címet viselő röpirat.
35