ISTORIE I UNIVERSALE

.
.r
CAP. I.
CONCEPTIA ISTORIEI UNIVERSALE
Privire asupra evolu/iei §i realizarilor ei, dela Herodot
pane la Voltaire.
1. Utilitatea cadrului de dstorie universalii>>.
_
Din cele mai vechi timpuri, istoria a fost conoepata ca
istorie nationals, sau locals cum o cerea oonstiinta ingusta a
vechilor societal (state, popoare) lipsite de perspective ideilor
privitoare la unitatea speciei omenesti.
Alaturi de aceasta cenceptie si de infaptuirile ei, din timp
in timp, inch din Evul Antic, spar luerari de istorie imbratisand
trecutul mai multor popoare eau cercuri de eivilizatie,
fare sa indice totdeauna in titled lox ca sent istorii generale,
dar pe care not le numim cu termenii de azi: istorie a lumii,
a omenirii, generals sau universals. Ne vom opri la ultimul
termen, pe care 1-am mostenit din Evul Mediu, dela cronicile
care incep en facerea lumii (chronicon univerrsale, chronicon
mundi), Grecii vechi nefixiindu-se la un termen pentru aceste
istorii generate, ce s'au produs numai in preajma marilor momente
deschizaloare de perspective largi in istoria Tenni.
A fost un timp si nu prea departat, la. efarsitul secolului
trecut cand cei mai scrupulosi teoreticieni ai metodei istorice
ca Ch. V. Lang lois si Ch. Seignobos socoteau ca a trecut de
finitiv «mode istoriilor universale cu naratiune continua, atat
de gustate in Evul Mediu si in sec. XVIII, din motive diferite,
de felul color ce Schlosser si Weber in Germania, Cantu in
Italia au dat cele din urma speciraenex.. Cadrul acesta, adaoga