ISTORIE I UNIVERSALE

3
intai trecutul intreg, ca sa nu falsificam perspectiva, inselandu-ne
asupra sensului faptelor $i institutillor». Directorial altei
colectii spun ca-$i is misiunea ode a imbratiqa istoria tuturor
popoarelor dintr'o privirex), lasand a se intelege prin titlul
ales ea va da o colectie de istorii particulare, nationale, mai
mult de cat o istorie univensala propriu zisa 3).
Al treilea, in fine, H. Berr, condueatorul colectiei: «Evo
lution de l'hurnaniteD, opera vasty coneeputa in 100 de volume,
accentuiaza mai milt de cat toti adevarul devenit banal in
zilele noastre ca «fenomenul caracteristic epocii actuale e solidaritatea
umana pe suprafata p5mantului>>, care dicteaza $i
istoricilor zilei de azi legile sale. «Planeta noastra, zice el, pare
micsorata prin repeziciunea comunicatiilor $i natiunile civi-,
lizate au raporturi asa stranse fie intre ele, fie prin colonizare
intensive cu popoarele inferioare, incat, intoomai oa
intr'un organism, total rasuna asupra totului. Exists azi o
politica mondiala, o economie mondiala, o civilizatie mondiala».
Ba am avut i un razboiu mondial, putem adaoga. «Si aceasta
unitate vizibila a grupelor omenesti in spatiu, prin spatiu, ne
invite a cugeta asupra rolului oe a putut juoa factorul mondial
dela origini. Astfel, dincolo de lucrarile consacrate fap-
telor Fji indivizilor, tarilor *i popoarelor sau epocilor succesive,
Pamantul $i Omenirea insasi agar oa objects de studii necesare».
Tata prin amaze motivele care determine astazi pe istorici
sa indriisneasea din nou a tuna stiinta in eadrele istoriei
universale, parasind cadrele marginite ale istoriei speoiale,
particulare, locale, $i ale mai aunt chipurile de a eerie istoria,
pe cari nu este local a le arata aici, dar le gasim in
orisice manuale de metodica a istoriei 4). Niciunul ilea din
oei cari au crezut ca realizeaza somata dorinta nu ne dau in
realitate «o singura opera», cu exceptia celei datorite Uriagai
sfortari ti luminoasei gandiri a profesoralui N. Iorga, ci numai
colectii realizate prin colaborare, dar lipsite de unitate, in
genul celor pe care Seignobos, in metodica sa, mai sus amintail,
le numeste 4ccombinatii de libraries.
3) Halphen et Sagnac. Peoples et civilisations, Prefata la vcd. I.
4) Fie ca au tidal de (Manual, ca vohrtninoasa carte a Dui E. Bernhefrn,
sau de eIntraducere In atudiile istorices ca atAtea altele.
a.