ISTORIE I UNIVERSALE

8
se simti chiar prin unitatea cgrtii sale, unitateta lumii civilizate...
La drept vorbind, Herodot Meuse la fel: daces Polybiu
pare ea-1 uita, motivul de sigur e ca opera lui se oprea chiar
in pragul perioadei ilustre a civilizatiei grece$ti pe cared Efor
din contra, o strabatea in intregime». Pacat insa ca pregatirea
$tiintifica a lui Efor n'a fost la inaltimea sarcinei de istorie
$i mat ales a conceptiei superioare ce presupune o istorie universal&
«Istoria lumii vechi, dela intoarcerea Heraolizilor
pang la 340, nu s'a pastrat; ce era bun dintr'insa au cules
Diodor din Sicilia $i Strabo. Desi el a tratat istoria popoarelor
negrece$ti intrucat se atingea cu cea greceasca, atat Wachsmuth
(p. 500) cat $i Peter (p. 166) nu-1 tree intre istoricii universali,
eel mult, zice Peter, se poate zice ca a facut un inceput
in acest seas; dar de sigur ea a tratat istoria generals a
Grecilor. Manualul lui Gercke $i Norden insa socoteste «Isr
toriile* lui Efor ca istorie universals denegandu-i numai ealitatile
interne (vol. I p. 212, vol. III p. 92).
Theopomp, celalt scolar al lui Isocrate, a Boris intre allele
«Istoria lui Filip>> , (Darrundt luand povestirea evenimentelor
Greciei intregi dela 362, unde se opreau Ellenicele lui Xenofon
pang la moartea lui Filip (336). El face din Flip omul central
in jurul caruia se desfa$oara, viata Greciei. Si lui i se
contests calitatea de istoric universal (Gercke III, 90) deli se
apropie de ea prin numeroase excursuri $i prin ideea transmisiunii
imperiului dela Asirieni prin Persi la Macedoneni.
E semnificativ faptul ca, trei secole mai tarziu, la o altit
raspantie mare a istoriei, sub domnia lui August, celalt mare
intemeetor de monarhie universals, cartea lui Theopomp va fi
loath.' de model $i temeiu de catre un istoric latin, Trogus Pornpeius,
imitator servil, de altfel in cartea sa «Historia Philip.
pica"), nude is ca centru al povestirii imperiul macedonean.
Cu mult mai inainte insa Grecii intelesera ca Republica
romans a cules mostenirea imperiului lumii, subjugand pe
rand fragmentele imperiului macedonean, iar un scriitor grec
necunoscuit, dupes anul 190 a. Chr., adaoga pe Romani la seria
celor trei monarhii ce $i-au transmis domnia lumii"). Se vede
13) E. Bern.he'm op. cit. p. 63 nota 4 uncle citeazA pe C. Trieber; Die
Idee der vier Weltreiche (Hermes. 1892, vol. 27 p. 321) si C. Wachsrnulth;
Einleitung in des Stadium der ratan Geschichte.