ISTORIE I UNIVERSALE

todei istorice, ci a conceptiei istoriei realizate in operele sense
de istorici pentru marele public» 55) ; o parte din domeniul cercetat
de el a fost studiat si de Fr. Xavier von Wegele "), care
se ocupa numai de istoriografia germane moderns si incidental
de streini, iar date si judecati sumare in cartile de metodica,
de Introducere in studiul Istoriei si de filosofia istoriei. In
toate acestea e vorba de productia istorica in genere, din care
not vom alege ceeace ne intereseaza. Din studiul lui Fueter
care urmareste evolutia istorica a istoriografiei dela 1400 pans
la 1870 in %rile apusene lasand la o parte Ungaria, Boemia,
Polonia, Scandinavia, Rusia, Romania diipa sistema eranologica,
der si dupe genuri si tari se desprind cateva concluzii
generale de mare importanta: 1) Humani$tii italieni desvolta
o activitate istoriografica remarcibila parasind campul
arid si vast al cronicilor sau istoriilor universale in favoarea
numai a istoriografiei regionale, subordonate patriei si Statului,
secularizand-o inea definitiv din stapanirea ideilor teologice
printr'o tratare cu totul libera de prejudecati. Migcarea
da nastere scolii analiste a lui Bruni cu reprezentanti la Florenta,
Venetia, Neapole, Milano si Roma; scolii lui Machiavelli
gi Guicciardini (istorie politica), biografiei umaniste (cu
Villani),
$colii erudite (Flavius Blondus), criticei istorice
(Laur. Val la), genului memorialist (Eneas Sylvius).
Provocata de istoriografii italieni in dependents de ei, se
idesvolta istoriografia umanista in %rile de rit Latin: Francis,
Germania, Elvetia, Anglia, 'Scotia, Castilla ei Aragon, Portugalia
, Tarile de jos Polonia, Ungaria gi Transilvania, cultivand
istoria nationals sau locals in spirit cu totul laic, desteologizand-o;
in schimb, pretutindeni, afara de Germania,
istoria universals se neglijeaza cu totul.
2) Libertatea ce-si luara umanistii in tratarea istoriei
partieulare avea sa provoace o reactiune din partea Disericii.
Contrar de ceeace ne-am fi asteptat ea vine mai intai din partea
umanistilor trecuti la Reforms, prietenii lui Luther si mai
ales a celor cari pun bazele Istoriei bisericesti in spirit protestant
(ocenturiatoriiD); Cato licii vor da raspunsul prin Is-
55) Revue Historique tom. 1,17 (1914) p. 102-4. ,
56) Geschichte der deutschen Historiognaphie sett dem Auftreten der
Humanism's Miinchen, 1885, (Geschichte der Wissensch. im Deutschland vol. 20).
28