ISTORIE I UNIVERSALE

.
.
categoria la care se refers: «istoria generalci (sau universals)
a omenirii civilizateD, cam asa cum a procedat N. Iorga cu
titlul sintezei sale 701)
Tot asa este nevoe de un atribut pentru sintezele istorice
restranse la un cerc de civilizatie, in care intra un grup de
popoare cu aceiasi cultura, precum ar fi: Istoria generals a
popoarelor semite, a popoarelor asianice, a Orientului vechiu,
a Americii latine etc. Istoria particulara a unui popor sau Stat,
numita in genere istorie «nationala», se clasifica uneori ca istone
«generala», mai ales cand e puss in fats cu istoria provincials,
sau, cand avem de a face cu un Stat imperialist.
Istoria raporturilor internationale insa, fie diplomatice,
fie economice, artistice, juridice, religioase, etc. formeaza, cum
s'a zis mai sus, domeniul sintezelor «speciale».
Chestiunea definirii riguroase a termenilor generali
din vocabularul istoric este astazi una din indatoririle ce s'-a
luat Centrul international de sintezci a $tiintei cu sediul la
Paris, in sectiunea istorica. Cuvantul sau este asteptat pentru
ca sa inceteze haosul si confuzia ce exista in anumite privinte,
la folosirea termenilor de catre istorici.
3. Daca tinem seama ca inainte de anul 1000 a Chr.,
China cu Japonia si India n'au istorie propriu zis, si ea dela
origini pana prin sec. IV destinele for istorice sunt izolate,
putem conchide ca, pang la anul 1000 se poate scrie numai
istoria generalci a civilizatiilor pornite din cele doug vetre de
cultura originals: sumero-elamita la Est si egipto-etiopich la
Sud, izolate si acestea in cursul primelor milenii, dar mai tarziu
intrand in relatii din ce in ce mai frecvente, politice si
culturale. Alaturi, cereal de civilizatie se largeste progresiv
cuprinzand popoarele asianice si egeo-cretane. sub influenta
eel or doua civilizatii originale.
Dupa anul 1000 urmeaza o perioada in care se produc
si alte civilizatii, afara de Oriental semito-asianie ce se desvoila
mai departe in raporturi cu Egiptul; acestea sunt: Grecia
veche, a carei istorie se intretese ea a Fenicienilor colonizati
in Mediterana, prin colonizarea in tot basinul aces-
101) Essal de synthese de l'hiLstoire de l'huminite". Intre Istoria omenirii"
$i ceeace se chiama istorie generalA sau universalA", d-sa face o distinctle
(vol. I, p. 1-2) de care an ne vom ocupa ad, deoarece am adm's mai sus
aoeleasi conditii pentru cea din urml.