ISTORIE I UNIVERSALE

43
toria sec. 17 este impartita geografic kti privirea lui Voltaire
ajunge din Francia ping. in China $i Japonia»93).
Secolul 18 i$i faurise un crez nou despre omenire si is
toria sa generals, in centrul caruia punea ideea «domniei spiritului
uman asupra naturei prin mijlocirea cunostintei, a so-
lidaritatii natiunilor... $i siguranta in progresul permanent,.
Se nazueste pe chile ratiunei spre libertate. Acestea ar fi bazele
unei civilizatii viitoare «rationale $i pline de fericiri»
spre care se indreapta omenirea, iar luminatii suet promotori
cAtre acest ideal. In chipul acesta se formeaza ideea moderns
despre istoria universals zice H. Feyer, (Propylaen Weltgeschichte
I, p. 15-16), folosind ideile filosofului Dilthey;
«feluritele popoare $i State, civilizatii si
barbarii devin iarakti
membre ale unui tot universal-istoric, care se realizeaz'a nazuind
spre un scop in timp. Dar scopul mersului istoric 'nu
mai este transcendent ci terestru», cum s'a aratat mai sus.
«Voltaire, zice acelas, a introdus eel dintai aceste ideale «filo-
sofice» in istorie $i de aceea a devenit creiatorul filosofiei istorice
universale».
Dandu-$i seama de marea eaSpundere pe care $i-o asuma
filth' de mijloacele ce-i stateau la indemana spre a se informa
si cum el nu Meuse studii personale in atatea domenii not fia
largi ce se cereau explorate, Voltaire schimba titlul operii sale
din «Abreg4» in acela mai nepretentios de «Essai». Devi o carte
cu teza, Essai sur les moeurs, a adus nepretuite servicii prin
chile deschise cercefarilor istorice $i urmasii vor avea numai
sh profite de ele, aducand competinta unei pregatiri speciale
pe care spiritul universal $i, reformator al lui Voltaire nu-I
avea.
Caracterizand astfel cea dintai incereare de Istorie uniirersalrt
in spirit modern am atins limita subiectului propus
in acest capitol. In alts parte Am'ane sa cercetam .conceptia
istoriei universale in sec. 19 $i 20 $i realizarile ei, problema
fiind pentru epoca aceasta in string leggtursa atat cu ideile
despre «stiinta» istorica $i. chiar cu noua discipline intemeiata
de asemeni in sec. 18: «filosofia istoriei,.
93) Idem ibid. p. 358. (Fueter).