ISTORIE I UNIVERSALE

ancilla theologiae, in serviciul ideei crestine, si pe linia aceasta
se va mentine in tot decursul secolelor medievale.
Cu toate scaderile ei: tendinta spre sensational, credinta
in miraculos, de care s'a vorbit, o idee strabate tot materialul
prezentat cronologic, fara sistema si legatura in expunere,
dandu-i o unitate: conceptia cresting a destinului omenirii
fixat la cele Base epoci sau la durata celor patru monarhii;
aceasta ar fi unitatea in timp, iar in spatiu: legitimitatea romans
a imperiului Carolingian eau Ottonian si dreptul sau de
suprematie asupra Europei crestine, care ii confers si misiunea
de cruciata. Turburarea constiintei provenita din desbinarea
imperiului se impaca prin motivarea ca imparatul din
Constantinopole «a pierdut patronagiul bisericii romane» si
este eretic, de child cu iconoclasmul, ceeace da drept Papei
sa se adreseze 1a un rege din Apus, pe care-1 face patriciu apoi
«imparat si August> ").
Inca o problema de constiinta cresting mai aveau de re
zolvat istoriografii latini: continuitatea imperiului in Apus.
Devenise un piinct de dogma ca imperiul roman este menit
a dura pans in ziva de apoi, ca la anal 800 numai coroana si
legitimitatea isi schimbasera domiciliul dela Constantinopol,
inapoi la Roma, unde erau datori a veni Carolingienii si urmasii
for sa se incoroneze legitim. Aceasta insa impotriva evidentei
faptelor care spuneau ca Imperial este numai o pretentie
teoretica iar nu o realitate. Rareori numai autorii de
cronici universale inteleg realitatea si deplang pieirea Imperiului.
«Astfel imperiul Romani lor la Roma, venerabil lumii
intregi, zice Romuald de Salerno si acea sublimitate augustala.,
care fusese creiata de August Octavian, piere cu acest Angustalus»
(la 476); si pentru a trage o consecinta din incetarea
Imperiului, cronicarul acesta din sec. 13 schimba imediat sistema
cronologica, indatinata dupa imparati: «Incetand in el
imperiul cetatii Romei, ni se pare mai util si mai potrivit a
duce sirul cronologic dela anii intruparii DomnuluiD 81). Cu
malt inainte, un cronicar din sec. 9, Frechulf de Lisieux puree
capat Imperiului roman °data cu instalarea lui Odoacru, cand
incepe domnia prin reges gentiwm; tot asa Otto de Freising,.
26
50) N. IORGA, Cacti
reprezentative N, p. 87, 92 (Romuald).
51) N. IORGA, op. cit. p. 81.