ISTORIE I UNIVERSALE

More documents

Recommendations

Info

27 istoriograful lui Barbarosa, care deli mentine ideea indatinata a celor patru monarhii vorbeste in Chronicon IV despre nimicirea Imperiului roman de barbari dupa care vine monarchic Francorum cu care incepe o noua carte "). Ideea insa nu se generalizeaza si biruinta constiintei ca lumea cresting traeste intr'o epoch noua", care s'a deschis ()data cu caderea Imperiului din Apus, nu va veni decat in secolul 15, adica dupa ce epoca insasi de care este vorba se incheiase, facand Joe timpurilor moderne. Biruinta ideei va veni prin activitatea scoalei istorice a liumanistilor italieni, din care se ridica mai presus constiinta viguroasa a lui Machiavelli. Biruinta nu priveste insa tot domeniul istoriografiei ci numai o parte: istoria particulars, regionals, a patriei, celalt domeniu al istoriografiei universale fiind mai mult heat in parasire atat de humanistii italieni cat $i de cei francezi. Genul insa va fi continuat cu predilectie in Germania se va mentine Inca timp de trei secole in spiritul sterp traditional, impiedecand progresul studiilor istorice. 8. «Secularizarea>> istoriografiei nacionale de humanioi. Evolucia studiilor istorice in Evul Modern piing la 1870. 0 imbratisare a campului activitatii ce ne intereseaza in acest capitol avea nevoe de lucrari partiale asupra istoriografiei universale, in lipsa unui studiu general. Ele lipsesc cu totul pentru Evul Mediu. Repertoriile de bibliografie medievala nu se intereseaza de aceste isvoare; «Bibliotheca medii aevi» a lui Potthast, on Topo $i Bio-bibliografia (in 4 vol. ed. II-a 1905) a lui Ulysse Chevalier abia numesc cateva din ele, iar la Dahlmann-Waitz sau Monod in zadar aim cautat un singur nume 53). Pentru istoriografia Evului modern insa putem folosi excelenta lucrare a istorieului elvetian Ed. Fueter 54) pe care Ch. Seignobos o apreciaza ca «cea mai inteligenta, cea mai exacta si mai placut scrisa»... ce isi propune csä expunii formatia gradatii nu a filosofiei istoriei nici a me- 52) E. BERNHE13.4, op. cit., 1908, p. 76-77. ' 53) Nam avut : B. CROCE, Zur Theorie and Geschichte der Histocrio graphic, 1915. 54) Geschichte der neueren Historiographie, Berlin 1911. (Exists $1 tra- &urea francezgi de Em. Jeanmaire 1914). Am uttlizat aici cartea german&
todei istorice, ci a conceptiei istoriei realizate in operele sense de istorici pentru marele public» 55) ; o parte din domeniul cercetat de el a fost studiat si de Fr. Xavier von Wegele "), care se ocupa numai de istoriografia germane moderns si incidental de streini, iar date si judecati sumare in cartile de metodica, de Introducere in studiul Istoriei si de filosofia istoriei. In toate acestea e vorba de productia istorica in genere, din care not vom alege ceeace ne intereseaza. Din studiul lui Fueter care urmareste evolutia istorica a istoriografiei dela 1400 pans la 1870 in %rile apusene lasand la o parte Ungaria, Boemia, Polonia, Scandinavia, Rusia, Romania diipa sistema eranologica, der si dupe genuri si tari se desprind cateva concluzii generale de mare importanta: 1) Humani$tii italieni desvolta o activitate istoriografica remarcibila parasind campul arid si vast al cronicilor sau istoriilor universale in favoarea numai a istoriografiei regionale, subordonate patriei si Statului, secularizand-o inea definitiv din stapanirea ideilor teologice printr'o tratare cu totul libera de prejudecati. Migcarea da nastere scolii analiste a lui Bruni cu reprezentanti la Florenta, Venetia, Neapole, Milano si Roma; scolii lui Machiavelli gi Guicciardini (istorie politica), biografiei umaniste (cu Villani), $colii erudite (Flavius Blondus), criticei istorice (Laur. Val la), genului memorialist (Eneas Sylvius). Provocata de istoriografii italieni in dependents de ei, se idesvolta istoriografia umanista in %rile de rit Latin: Francis, Germania, Elvetia, Anglia, 'Scotia, Castilla ei Aragon, Portugalia , Tarile de jos Polonia, Ungaria gi Transilvania, cultivand istoria nationals sau locals in spirit cu totul laic, desteologizand-o; in schimb, pretutindeni, afara de Germania, istoria universals se neglijeaza cu totul. 2) Libertatea ce-si luara umanistii in tratarea istoriei partieulare avea sa provoace o reactiune din partea Disericii. Contrar de ceeace ne-am fi asteptat ea vine mai intai din partea umanistilor trecuti la Reforms, prietenii lui Luther si mai ales a celor cari pun bazele Istoriei bisericesti in spirit protestant (ocenturiatoriiD); Cato licii vor da raspunsul prin Is- 55) Revue Historique tom. 1,17 (1914) p. 102-4. , 56) Geschichte der deutschen Historiognaphie sett dem Auftreten der Humanism's Miinchen, 1885, (Geschichte der Wissensch. im Deutschland vol. 20). 28
Page 1 and 2: CONCEPT1A ISTORIE I UNIVERSALE SCUR
Page 3 and 4: 2 ei, s'ar fi parasit din motive is
Page 5 and 6: I- 4 2. Ideea de istorie universals
Page 7 and 8: ,r 6 Pentru istoriografia ounivensa
Page 9 and 10: 8 se simti chiar prin unitatea cgrt
Page 11 and 12: _ 10 Theopomp, dela care imprumuta
Page 13 and 14: , , 12 urmatoare se vor intinde pan
Page 15 and 16: 14 cronologiile diferitelor «ginti
Page 17 and 18: 16 eanului «Elenismul cretin ne vo
Page 19 and 20: 18 (comete, cutremure, etc.) sau di
Page 21 and 22: 20 tru anii dela 324 la 395. In ace
Page 23 and 24: 22 mii. Genul istoric nu va avea de
Page 25 and 26: 24 la captivitatea Babilonica (repr
Page 27: ancilla theologiae, in serviciul id
Page 31 and 32: - 30 4) Va urma Inca o serie de tri
Page 33 and 34: 32 un plan universal istoric, ca si
Page 35 and 36: 34 10. -Manua lul tipic de istorie
Page 37 and 38: . . ziune a lui Daniil, despre cele
Page 39 and 40: 38 continuarea traditiei medievale
Page 41 and 42: Importanta lui Bossuet, cu al sau
Page 43 and 44: . 42 ciologiei pe tale de a se nast
Page 45 and 46: , 13. Definicia actual.` a Istoriei
Page 47 and 48: 46 44expune istoria popoarelor cuno
Page 49 and 50: 48 pans acum nu putea sa fie, o des
Page 51 and 52: . . categoria la care se refers: «

ISTORIE I UNIVERSALE

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?