ISTORIE I UNIVERSALE

More documents

Recommendations

Info

7 propriu zis singurul fir de legatura al cartilor dedicate celor noun muze. Dar motivul care Impinse pe Herodot sa scrie Istoria timpului sau pe un plan de istorie universals: razboiul cu marea imparatie peasants'', nu-1 mai aveau urmasii sai, fiind un motiv incidental neisvorit dintr'o conceptie filosofica sau universalist& Deaceea Tucidide, ilustrud reprezentant al genului istorie la Greci si primul care introduce metoda pragmatical') fara ca s'o spuna pe nume «historia magistra vitae», stapanit fiind de subiectul eau ingust, razboiul civil dintre Greci, va scrie numai istorie nationals. La fel procedeaza cei cari 1-au urmat pang cand orizontul ingust al cetatii si lumii elenice se sfasie brusc, prin fapta lui Alexandra Macedoneanul, lasand privirea libera in zarea larga a intregului Orient, cucerit ou sabia intai si helenizat pe urma. Constiinta elenica n'a asteptat insa consumarea ultimului act de integrare a Orientului in llama elenica prin monarhia universals a lui Alexandra, pentru a da opera de istorie uniyea-said. Aceasta a isvorit direct, ca si impulsul cuceririi macedonene, din constiinta luptatoare a Greciei, care se pregatea pentru cucerirea lumii. Unul din exponentii acestei constiinte marele retor Isocrate, «care pregatea pe Greci pentru marea politica unitary a Greciei contra lumii barbareD, regretand desbinarea lor, care diem] cetatile fruntase a se prosterna in fata marelui rege, isi concentra sperantele sale asupra lui Filip II si scrise pe cFilip» al sau, demonstrand ca «regele Macedoniei era seful asteptat ce urma sa faca unitatea Greciei si sa-i asi- gure triumful asupra barbariei 11). Acest Isocrate indemnA apoi pe Ephoros din Cume (Eolia) si Theopomp din Chios, amandoi elevi ai sal, crescuti la Atena, sa scrie o Istorie a lumii, asignand primului partea veche, celui de al doles cea moderns, plink de lupte si pasiuni, conform temperamentului fiecaruia 22). oPolybiu (V, 33) lauds pe Efor, spune Croiset (p. 657), ca a compus eel dintai o istorie universals adica a imbratisat in o singura povestire toate istoriile particulare si a facut a 10) E. Bernheian op. cit. p. 22. 11) 'G. Crolset. Histoire de /a litterature grecquc, IV. p. 486. 12) Idem ibidem., p. 656. -
8 se simti chiar prin unitatea cgrtii sale, unitateta lumii civilizate... La drept vorbind, Herodot Meuse la fel: daces Polybiu pare ea-1 uita, motivul de sigur e ca opera lui se oprea chiar in pragul perioadei ilustre a civilizatiei grece$ti pe cared Efor din contra, o strabatea in intregime». Pacat insa ca pregatirea $tiintifica a lui Efor n'a fost la inaltimea sarcinei de istorie $i mat ales a conceptiei superioare ce presupune o istorie universal& «Istoria lumii vechi, dela intoarcerea Heraolizilor pang la 340, nu s'a pastrat; ce era bun dintr'insa au cules Diodor din Sicilia $i Strabo. Desi el a tratat istoria popoarelor negrece$ti intrucat se atingea cu cea greceasca, atat Wachsmuth (p. 500) cat $i Peter (p. 166) nu-1 tree intre istoricii universali, eel mult, zice Peter, se poate zice ca a facut un inceput in acest seas; dar de sigur ea a tratat istoria generals a Grecilor. Manualul lui Gercke $i Norden insa socoteste «Isr toriile* lui Efor ca istorie universals denegandu-i numai ealitatile interne (vol. I p. 212, vol. III p. 92). Theopomp, celalt scolar al lui Isocrate, a Boris intre allele «Istoria lui Filip>> , (Darrundt luand povestirea evenimentelor Greciei intregi dela 362, unde se opreau Ellenicele lui Xenofon pang la moartea lui Filip (336). El face din Flip omul central in jurul caruia se desfa$oara, viata Greciei. Si lui i se contests calitatea de istoric universal (Gercke III, 90) deli se apropie de ea prin numeroase excursuri $i prin ideea transmisiunii imperiului dela Asirieni prin Persi la Macedoneni. E semnificativ faptul ca, trei secole mai tarziu, la o altit raspantie mare a istoriei, sub domnia lui August, celalt mare intemeetor de monarhie universals, cartea lui Theopomp va fi loath.' de model $i temeiu de catre un istoric latin, Trogus Pornpeius, imitator servil, de altfel in cartea sa «Historia Philip. pica"), nude is ca centru al povestirii imperiul macedonean. Cu mult mai inainte insa Grecii intelesera ca Republica romans a cules mostenirea imperiului lumii, subjugand pe rand fragmentele imperiului macedonean, iar un scriitor grec necunoscuit, dupes anul 190 a. Chr., adaoga pe Romani la seria celor trei monarhii ce $i-au transmis domnia lumii"). Se vede 13) E. Bern.he'm op. cit. p. 63 nota 4 uncle citeazA pe C. Trieber; Die Idee der vier Weltreiche (Hermes. 1892, vol. 27 p. 321) si C. Wachsrnulth; Einleitung in des Stadium der ratan Geschichte.
Page 1 and 2: CONCEPT1A ISTORIE I UNIVERSALE SCUR
Page 3 and 4: 2 ei, s'ar fi parasit din motive is
Page 5 and 6: I- 4 2. Ideea de istorie universals
Page 7: ,r 6 Pentru istoriografia ounivensa
Page 11 and 12: _ 10 Theopomp, dela care imprumuta
Page 13 and 14: , , 12 urmatoare se vor intinde pan
Page 15 and 16: 14 cronologiile diferitelor «ginti
Page 17 and 18: 16 eanului «Elenismul cretin ne vo
Page 19 and 20: 18 (comete, cutremure, etc.) sau di
Page 21 and 22: 20 tru anii dela 324 la 395. In ace
Page 23 and 24: 22 mii. Genul istoric nu va avea de
Page 25 and 26: 24 la captivitatea Babilonica (repr
Page 27 and 28: ancilla theologiae, in serviciul id
Page 29 and 30: todei istorice, ci a conceptiei ist
Page 31 and 32: - 30 4) Va urma Inca o serie de tri
Page 33 and 34: 32 un plan universal istoric, ca si
Page 35 and 36: 34 10. -Manua lul tipic de istorie
Page 37 and 38: . . ziune a lui Daniil, despre cele
Page 39 and 40: 38 continuarea traditiei medievale
Page 41 and 42: Importanta lui Bossuet, cu al sau
Page 43 and 44: . 42 ciologiei pe tale de a se nast
Page 45 and 46: , 13. Definicia actual.` a Istoriei
Page 47 and 48: 46 44expune istoria popoarelor cuno
Page 49 and 50: 48 pans acum nu putea sa fie, o des
Page 51 and 52: . . categoria la care se refers: «

ISTORIE I UNIVERSALE

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?