ISTORIE I UNIVERSALE

.
.
ziune a lui Daniil, despre cele patru animale iesite din Ocean:
leul, care denota monarhia asiriana, ursul pe cea persana, pantera
pe a lui Alexandru sau a Grecilor, iar al patrulea animal,
cu zece coarne, este imperiul roman cu zece parti de lame,
supuse de el: Siria, Egipt, etc.; dar intre acele zece coarne
mai creste unul, spunea visul lui Daniel: acela inchipue cregnum
Mahometicum sive turcicum», explica Sleidan, «quod ex
humili initio, natum in Romana monarhia, .tres praecipuas partes
illius occupavit: Aegyptum, Asiam, Graeciam. Cornul insa
avea ochi si privea dusmanos catre Dumnezeu, ceeace se talmaceste
prin doctrina cea noua a lui Mahomet; Turcii poarta
razboae Orestinilor dupe cum cornul cel cu ochi se razboia cu
sfintii (p. 331 si urm.). Ba, in calitate de luteran, Sleidan nu
uita sa aseze si pe «pontificii Romei alaturi de Turci, printre
dusmanii ultimei Monarhii, dar ei lupta fara succes, Choi asa
era scris: «nee enim quinta constitut potest Monarchic.' (p.
355). Iar ceva mai sus: «Ex quo quidem dare perspicitur, in
hoc ipso imperio finem esse habiturum hoc mundi curriculum,
nee ullum praeterea futurum: sed aboletis omnibus mundi
principatibus, venturum esse perpetuum illud regnum, mina
autor et dux erit Christus;>.
11. Idei de renovacie la Jean Bodin, Neisbiinda lor.
Impotriva acestui mod de a infatisa istoria, se indrepta,
indata dupa aparitia sus numitelor carti, eel dintai atac al
spiritului umanist modern, nesubjugat de luptele confesionale.
El se cuprinde in carticica: Methodus ad facilem historiarum
cognitionem» 1566, a lui Ioan Bodin, un cugetator politic ce
simpatiza cu Machiavelli si e socotit de precursor al lui Montesquieu,
prin sistemul sau politic, infatisat in «De la Republique>,
"). Metodica sa de istorie, cu mult superioara lucra-
Hier similare aparute in Germania 74) leaga filosofia cu istoria,
expune indatoririle istoricului de obiectivitate si zugravire
credincioasa a faptelor, recomanda studiul comparativ al naturei
si istoriei diferitelor popoare, cum si al raporturilor geografice
de care ele depind; cunoaste rolul educatiei divine (re-
73) Fr, X. von WEGELE, op. cit. p. 474.
74) B. BERNHEIM, op. cit. ed. 1908, p. 217-220
36