impactul bio-psiho-socio-estetic al edentaţiei frontale - Gr.T. Popa

de-a lungul timpului îmbunătăţiri, în scopul atenuării tulburărilor psihice ce apar secundar
modificării de schemă corporeală.
Frecvenţa din ce în ce mai mare a edentaţiilor parţiale la tineri, datorită în special cariei
dentare şi complicaţiilor ei, dar şi a altor afecţiuni, impune o analiză mai atentă şi o reconsiderare a
atitudinii terapeutice care se cere minuţios adaptată şi nuanţată.
Grupa de vârstă adultă nu prezintă omogenitate, de aceea putem spune că perioada cuprinsă
între 5-19 ani de ani se individualizează net de restul grupelor necesitând astfel o reconsiderare a
atitudinilor terapeutice, in acest interval regasindu-se o parte a lotului analizat
Varietatea de cazuri clinice cu care se confruntă practicianul constituie un element deosebit
de important în alegerea particularităţilor de elaborare a construcţiilor protetice parţial amovibile.[16]
Elementele de optimizare îşi găsesc răsunet atât la nivelul componentelor câmpului protetic
(implantele şi intervenţiile chirurgicale corective), cât şi la nivelul etapelor de realizare a protezelor
parţial amovibile, toate acestea atrăgând şi modalităţi tehnologice specifice.
La pacienţii tineri, restaurările vor ţine seama în special de redarea morfologiei primare şi a
funcţiei estetice. Bolnavii tineri prezintă frecvent dizarmonii dentare şi ocluzale, ce răspund încă la
tratamente ortodontice, în principal fixe.
Tratamentul protetic al edentaţiei trebuie văzut ca un produs al analizei comparative dintre
avantajele şi dezavantajele biofuncţionale pe care cazul le implică.
VI.1. Scopul studiului este reprezentat de stabilirea prevalentei si incidentei edentatiei frontale
la copil si adolescent , cu identificarea etiologiei acesteia si perspectivele de restabilire a parametrilor
morfo-functionali afectati, ancorate in solutiile provizorii sau definitive, in acord cu varsta si
dezvoltarea morfo-functionala a pacientuluiIn egala masurase va stabili stabili corelaţia dintre
particularitea cazurilor clinice la pacienţii tineri edentaţi parţial frontal şi varianta terapeutică aleasă,
rezultantă criteriilor terapeutice şi a principiilor ce guvernează alegerea soluţiei terapeutice de elecţie
,in contextul coroborarilii aspectelor perceptive ale edentatiei , element fundamental dependent de un
cumul factorial .
VI.2 Material şi metodă
Din arealul de metode de evaluare şi monitorizare a gradului de cunoaştere pe anumite
categorii de subiecţii a unei teme cu profund impact practic, metoda chestionarelor rămâne
incontestabilă din punct de vederea al adresabilităţii şi mai ales al interpretării rezultatelor ce oferă o
radiografie a problematicii abordate şi mai ales a soluţiilor ce o pot rezolva.(Maxim ,2006)
Modalitatea de lucru a fost materializată prin elaborarea unui chestionar destinat copiilor si
adolescentilor in acord cu nivelul cognitiv al varstei, rezultatele aceastuia fiind corroborate cu datele
de examen clinic.
Pentru studiul clinic a fost luat in evidenta un numar reprezentativ de pacienti.
Lotul de studiu a fost constituit dintr-un nr de 466 pacienti ce s-au prezentat in Clinica da
Stomatologie Pediatrica in intervalul de timp 2007-2011, diagnosticati cu patologii multiple si
variate, dintre care edentatia frontala a vizat un numar de 136 cazuri cu varste cuprinse intre 5 si 19
ani. Acest numar a fost reunite cu 123 cazuri de copii ce s-au prezentat la cabinet particulare, cifra
finala de copii fiind de 259 de cazuri.
Pentru evaluarea notiunilor despre patologia copiilor, a fost constituit un numar de 111
parinti , cu diverse varste, diverse ocupatii, ce au raspuns la intrebari bine precizate.
Datele culese au fost prelucrate cu ajutorul unui program dedicat analizei si statisticii medicale.
VI.3 Rezultate si Discutii
10