impactul bio-psiho-socio-estetic al edentaţiei frontale - Gr.T. Popa

Obiectivarea aspectelor practice în cadrul unui lot de pacienţi, stabilirea corelaţiilor între
entitatea clinică şi factorul cauzal, însoţite de exemplificări elocvente, evidenţiază posibilităţile
practice, ancorate în teritoriul medicinii dentare actuale de a soluţiona situaţiile clinice întâlnite.
Pacientul tânăr prezintă unele particularităţi în abordare şi un prognostic favorabil tratamentului
stomatologic, tocmai prin reactivitatea compensatorie a organismului consecutive modificărilor
morfo-funcţionale de la nivelul sistemului stomatognat.
Deşi mecanismele compensatorii şi de adaptabilitate ce intervin în menţinerea homeostaziei
sistemului stomatognat sunt mai marcante la tineri, tulburările funcţionale masticatorii, fizionomice,
de deglutiţie şi fonetice sunt şi ele regăsite printre acuzele pacientului. La această categorie de vârstă
primează tulburările fizionomice şi fonetice (regăsite în edentaţiile frontale, prin afectarea pronunţiei
fonemelor dentale şi sibilante), care cer urgentarea restabilirii lor, reîntregind astfel semnificaţia
estetică şi socială de care tinerii sunt preocupaţi în mod special.
Studiile efectuate au urmarit derularea unor cercetari complexe, cu profund caracter
epidemiologic, stabilind cu precizie prevalenta si incidenta principalelor entitati ale patologiei
edentatiei frontale.
V. 3. Scopul şi obiectivele cercetării
Având în vedere complexitatea şi varietatea patologiei edentaţiei parţiale întâlnite la
pacienţii tineri, studiul a avut ca scop evaluarea implicării stării generale, a statului odontoparodontal
şi muco-osos al pacientului tânăr , a complicaţiilor instalate şi a tratamentelor restaurative
prezente în declanşarea arealului de semne şi simptome a acestei entităţi clinice cu profunde
implicaţii asupra echilibrului oral.
Cercetarea a urmărit materializarea practică a următoarelor obiective:
1. Stabilirea corelaţiilor existente la lotul de pacienţi analizaţi între starea generală şi
patologia locală, prin intermediul metodelor non-invazive de evaluare paraclinică, dublată de
evaluările clasice.
2. Stabilirea rolului evaluărilor paraclinice non-invazive asupra individualizării planului
terapeutic, cu identificarea precoce a afectărilor sistemului stomatognat şi a implicaţiilor stării
generale în particularizarea algoritmului terapeutic.
3. Identificarea arhietipului de situaţii clinice particulare la copil si adolescent , precum si
complicaţiile locale, loco-regionale, percepţia exigenţelor estetice şi criteriile socio-economice.
4. Elaborarea unui ghid practic al managementului terapeutic la pacienţii tineri cu edentaţie
frontala.
V. 4. Direcţiile de cercetare
1. Studii etiopatogenice pe un lot reprezentativ de pacienti cu edentatie frontala, urmarindu-se
prevalenta si incidenta fiecarei entitati clinice in contextul coroborativ al unui areal de factori ce
influenteaza rezultatele finale, conturand cu multa acuratete imaginea reala a patologiei edentatiei pe
raza judetelor Iasi si Bacau, aspect cu profund impact in abordarea terapeutica la segmental de varsta
studiat.
2. Evaluarea gradului de cunoastere al parintilor in ceea ce priveste edentatia frontala la copil si
adolescent prin metoda chestionarului, prelucrerea statistica si cuantificarea datelor, avand un
caracter pertinent cu influente decisive asupra aspectelor interceptive ale patologiei edentatiei.
3. Evaluarea gradului de cunoastere al cadrelor didactice din gradinite, clasele primare si licee, a
caror pregatire complexa are rol in a detecta patologia edntatiilor, a o preveni si a interveni prompt in
momentul producerii acesteia se materializeaza in deziderate esentiale, a caror finalizare practica
6