CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

*rti
1r 111111,1,1,V, 1r 0.1111.t
III
787
ISTORIA
CRITICA A ROMANILORU
s
DE
B. P. HASDEU.
PATRU FXSCIORE; F1E-CARE DE CATE DECE COLLE CELL'' PUTINU, APPARENDU DIN
PATRU LUNE IN PATRU LUNE, FORMEZA UNU VOLUMU.
PENTRU PRENUMERANTI.
PRETULU UNIT' VOLUMU DIN 4 FASCIORE120 LE[ NOUI; PENTRU D1STRICTE 24 LEI NOUL
VOLUMUlt II. FASCIORA I.
Coprinde : S 1. Provedinta in istoriii. S 2. Wallace i Darwin. 5 3. Gintile allese §i liberul6 arbitri'd.
5 4. Cultura prin acclimatare. S 5. Unix alfabetii mongOloidil in Dacia. S 6. Alfabetulii dueler. dirt Ira
Dekenet. S 7. Differinta intro originea noel natiunl originea culturel nationale. S 8. Tzuudra i ze-
E
gliea.-5 9. Epoca de bronzii si FeniCianii.-5 10. Genealogia Biological a sulitel'de bronzil.-5 i i. Codloba,
argon, silmcea. 5 12. Genealogia sabiel in Dad. -- S 13. Selectiunea natural in originea urbiloril. --
5 14. Statistica ruinelorii in Muntenia.. = S 15. Dacia sub Ptolomeil. 5 16. Ce insemna &lava° in TracT.
5 .17. Iriu4a de codru.! 5 18. Poesia frunlei Tong. Mai multe chard §i stampe.
I
iiRs**6.10.4,Aze
BUCURESCI
TYPOGRAPHIA ANTONIU MANESCU, STRADA LIPSCANI, No. 3.
.
M.D.CCC LXXIV.
111111111111
.c.
.1
Ilk
111

B. P. HA_SDEt
ISTORtA CRITICA A ROMANILORU
PAMENTULU
TERREI-ROMANESCI
VOLUMU II
REACTIUNEA. OMTJLUI CONTRA NATUREJ. - ORIGINILE URBANE. - SINTESEA.
get .,.#23ZU
BUCURESC1
TIPOGRAFIA ANTONIII MANESCII, STRA.DA LIPSCANI, No. 3.
1875

Volumulti de fata completeza §i inching, istoria critica territorial, a TerreT-Romanesci
in hotarele'T din secolulti XIV, adeca dela vallea Almasului in Temesiana pine la
gurele Dung.riT in Bugiacti.
Ellis approfundez1 cestiunea forte complicata a reactiunii omuluT contra natureT,
desfas6ra obscurele originT alle cellorti maT vechi stabilimente urbane in Dacia si resum&
printr'o ochire sintetica tote resultatele analiseT.
Aces ce posse& volumult I numaT in prima editiune, impartita peste totti In trek
lungs paragrafurl de cute dece si cinci-spre-clecT cane de tiparti, vorti fi surprinsi din
capulti loculuT de a gAssi aci o alto-felit de divisiune, anume in uStudies subdivise la
rendult lord fie-care in mai multe scurte §§-furY, CeTa-ce permitte autoruluT a
specialisa punturile in desbattere prin gate o rubric& separate si agiuta in acellasi timpti
pe lectort de a pute fard obosela sa'si concentreze attentiunea.
Suntemt datorT a preveni ct acesta impartire, maT sistematic& si maT commoda,
s'a introdust de assemenea in a doua editiune a volumulul I, reveduta, forte adausa,
si gata a esi de sub pressg. In momentult candt scrimt aceste sirurY.
Unti alto motivti de surprindere pentru cititorT va fi de a vede dupa prefata o dedicatiune
aluT Herbert Spencer.
Multi dintre not vorti fi cunnoscendt pe illustrulti autorti alit numer6selort captd'opere:
The classification of the sciences, Social statics, The principles of biology, The prin
ciples of psychology, First principles etc.; putini inse wort fi dispusi a afla vre-unt fend
de legamentt intre tote acestea si intre Istoria critica a Romanilorti.
Datorima si aci unit cuventt de esplicatiune.
Scriendti cu mult& simpatia despre volumult I si primele cone alle volumulul II,
treT dintre ceT mai distinsi professorT din tenera nostra generatiune at emisti in pu-,
blicitate trei diverse opiniuni assupra tendintel filosofice a acestel opere ; d. St. Michailescu
ne-a facutt uspiritualistt., d. Dr. D. Lauriant udiscipolt alit lul Wallace,
d. Angelo Demetrescu elevt allti lul Vico.
Convictiunea nostra despre o supra- direc ;iune providentiala ra-a attrast celle an-
teie doue epitete; modulo in care amts funpeditti mitica personalitate a luT Negruvoda"
ni-a meritatti pe cello alit treilea ; cu acellasi dreptt inse, decd art fi sä se
Tea numai cutare sett cutare passagit isolate din intr4ga carte, altil art pute sä ne
approbe set sd ne desapprobe de a fi comptistt, amoleschottistt, adarwinistt
Eschoppenhaueristt. set cine maT scie ce.
Credemt csmsultt a protesta.

II
Scrierea nostra se basez. pe patru specie de fontane, Para carT este impossibilt a
fi cine-va istoricit in secolult XIX: testurile, sciinta naturals, filologia si economia politica.
La armonisarea adestortl patru specie de fontane trebuT negre,itti sä pre041 o
. filosofia., adeca unti complesst de veritati maT generale dealt orT-ce veritate de
faptt :
Astfelid and med suffletti lua miT ve§minte,
Lua ma de forme la orT -ce minutd,
Candy lovi aqu'mY aceste cuvinte:
aViitorulti este sgpatd in trecutti ;
.Alle omeniril legT sunt neschimbatet
q'omenif adessea sunt ca nesce Hon
cAlle citrord frunoje eadd, Hindu uscate,
Dent resard maT giune la versata de 4ori...
(G. Cretenu)
Filosofia nostra nu se restrtnge totusInie in teoria unilaterala a luT Vico, nicT in yederile
epizodice alle luT Wallace, nicT in pura metafisica a luT Kant; nici in or! -care
alts combinatiune estrema sett necompleta.
Ne-amti tinutt si ne vomt tine cu stb,ruinta de metona es2erimentala, admittendt
ca unica bass de discussiune realitatea si numaT realitatea; in acesta realitate inse,
maT pe susti de lucrurile celle pipaite cu degetulti, se manifests uo forta conducetare
omnipresinte inesperimentabila., pe care omuluT nu'T este data s'o cunnOscal derti pe
care ellt nu pote a n'o recunnosce.
AcelIa ce a reusitt cello anteit a impaca in filosofia pe o calle sciintific& sfera cunnoscutuluT
cu sfera necunnoscutuluT recunnoscibilii, este Herbert Spencer.
Candt istoricula agiunge cu scrutinti pene la ultimele margin! alle cunnoscutului
si
pene acollo, dupa chipult nostru de a intellege istoria, este datorti sä agIungapote
ellti ore sä nu se cTocnesc. de immensulti elementu alit necunnoscutului recunnoscibilii?
Fie-care cugetaredice Herbert Spencerimplica o sistema intrega de cugetari
si Inceteza de a essiste candt o trunchiaza cine-va de correlativele selle: dupa cumt
noT nu putemti desparti unit singurti organic de restulti corpuluT vita si
a'lti studia ca si
candt art aye o vitieta nedependinte, totti asa nu se pote separa §i a se cerceta aparte
una singura dintr'unti organismic de ciagetarT..
Realitatea nu este nicT o data A, ci totti -da -una A-}-x.
Acestti A-f-x formeza unti .organismt de cugetarT. suppust privirilortl istoriculul.
A nu recunndsce pe x art fi a nu cunnosce pe A, de dry -ce x limiteza pe A.
Ecce in ce modt filosofia nostra se apropia de a luT Herbert Spencer.
Dedicandt acestti volumt maestruluT scold positiviste anglese, noT facemt o profossiune
de credinta.
Ea nu pdte a nu fi bine-venita maT. cu sema asta-dT, candt can sciinta la moda
udupa espressiunea tott a luT Herbert Spencerdomnesce unto spiritti de irreligiune,
.nu inse in sciinta cea adeverata care, in locti de a se opri pe suprafata, strabatte
.adancimile nature..
Inca o vorba, si amt terminate.
In volumult I, incerandt primula passti pe unt drumt cu totult not, a trebuitti sä
indicamt dela inceputt planulti. tinta si midti-lOcele intreprinderiT.
De asta data o prefata lungs arts fi de prisost.
Desi ambiT volumT sunt abia o mica. parte dintr'o opera de nesce dimensiuni colossale,
pentru a cariTa deplina realisare nu speramt sa. pots agiunge restulti uneT viuete
sdruncinate prin sufferinta si prin munca, totusT acesta mica parte este tocmaT

III
cea maT importantg, fiinda insasT temelia edificiuluT.
0 data ispravita, vedetl-o.
VedetT-o si giudecati-o.
Demonstrati prin sciintl acollo unde va fi retgcita sciinta autoruluT.
indreptati prin bunula simta cela -ce bunulti simta ally autoruluY va fi pututa sä nu
observe.
EssaminatT cu Tubirea de adevera punturile, in cart iubirea de adevera a autoruluT
nu va fi resbIttuta prin tote difficultatile unuT nO.mola de probleme.
Mal pe scurta, avema tots dreptult de a cere dela criticula nostru, deed nu aristocratia
talentulul ce se numesce genic si aristacratia cunnoscinteT ce se chiama trudictune,
cella putina o dosa burgesa de sciinta, de bunt simta si de iubirea de adevera.
OrT-cuT inse lipsasca radicalmente cate-trelle, ne voma mArgini a-T respunde cu Alfredu
de Musset in admirabilulti dialogs intre Dupont si Durand:
Ah, Dupont! qu'il est doux de tout deprecier;
Pour un esprit mort-ne, convaincu d'impuissance,
Qu'il est donx d'être un sot et d'en firer vengeance!
A quelque vrai suce,es lorsqu'on vient d'assister,
Qu'il est doux de rentrer et de se debotter
Et de depecer l'homme, et de salir sa gloire,
Et de pouvoir Bur lui eider une ecritoire,
Et d'avoir quelque part un journal inconnu
Oii l'on puisse a plaisir flier ce qu'on a vu...
Catt despre noT, suntema grabitT a merge inainte, apucandu-ne far6, intervalla de
repaosu a cld.di. pe vastula fundaments i mAcara una coltusora alit ziduluT: Istoria critied
etnografica a Romanilorii.
Dupe. cumO in primiT douT voluml, luanda drepta punts de plecare si de intorcere
s XIVJ etioca de virilitate a poporulul romans, noT atilt descompusa si dint
recompust processula formatiung nOstre nationale sub actiunea territorialattota asa
voma ave a desbatte in urmatoriT douT volumT acella-$Y
processa de formatiune sub
rapportulti geneticti, ca o resultants directs set indirectO. a ammesteculul differitelora
nemurT.
La lucru !

LUI
HERBERT SPENCER,
CREATORIILU a PRIMELORTJ PRINCIPIE.,
CELLITI MAI ADUNCIT GITGETATORIT ALLU SECOLITLIJI XIX,
DEDICA
ICESTt ALL6 DOITILEA VOLIJMU
AIITORTJLII

STUDIULU
REACTIUNEA OMULUI CONTRA NATUREI
§ 1.
PROVEDINTA IN ISTORIA.
Secolult nostru a inregistratt descoperirea
unef legs fisice atatt de fecunde in consecinte,
Matt unit celebru naturalistt nu se sfiesce a
o pune allaturf cugravitatiunea. (1)
Douf Angleg, Darwin gi Wall ace, meditandt
unult In Europa gi cent-rant In Australia,
afii agiunst spontanaminte la acefalf conclusiune,
ca adea fie-care specia animal& superi-
Or& s'a n&scutt din cea mai apropiata specia
inferidr&.
Intrega teoria se desPagur& In urmhtorult
modt :
1-o. Immultirea animalilortt In progressiune
(1) Lubbock, L'homme avant l'histoire, trad. Barbier, Paris,
1867, in -8, p. 492.
C564.7;.
IV.
geometric face a o mare parte din ef pert
in universala lupta pentru essistinta, prin lips&
de hran&, prin intemperi& set prin inamicia
cellort mat ford;
2-o. Copiif semen& cu p&rintif lord, rose nu
in tote, ast-felit a fie-care posseda ate ce-va
mat putint set mai multt ;
3-o. Acestt mat putint set mai multt se
pote perpetua prin ereditate, or! -ce flint& transmittendA
posteritgii selle defectult set prisosult
;
4-o. 0 diversitate individual& Intr'unt puntil
ore -care trage dup& sine diversitgf correspundint!
In tote celle-l'alte punturf alle organismulti!.
Din aceste patru legs combinate, multiplicatiune,
variatiune, correlatiune gi ereditate,
legs multi' cunnoscute i recunnoscute, urmeza
c& dintr'o 100 nascutf In specia A deal

2 ISTORIA TERRITORTALA
eel mat multi pert, totugt din Asir rem&nt
cent mat aptt d& nascere unet generatiuni
perfectionate de 100, A+x, dintre cart perindt
erect cet mai multi, cent mai aptt d& nascere
unet none genera tiuni de 100 gi mai perfectionate,
A+ 2x etc.; ast-felit clvalerea ixurilorg,
agglomerate din generatiune in generatiune
cu o lentet& imperceptibila, intr'o ramura mai
noroces& a species cellet primitive, precumpenindt
assupra valorii lul A, se produce dup&
mit de secoli specia B, inlocuindt pecearl'alt&
mat putint perfecta, decd, se stinsese In cursuit
timpulut, set essistandt alaturi cu din -
as,
dec& imperfectiunea nu fusese mortals.
Marele Bacon gi orang-utangult derive, din
aceiagi tulpin& inaimulet, care la rendult set
wise dintr'o alts, sped& animals gi mat inferiors,
aga cy pogorindu-ne din trept& In trept&
nos vomt gassi pe vr'unt pence din fundult
oceanului ca str&bmiti allt omulul de asta-i.
In acest& teoria, pe care not ne-amt silitt
a o resume In moduli cent mai essactt (2),
cats s& se deosebesc& doue elemente cu totult
neatarnate unult de altult :
1-o. Transform i smt set evolutiunea specielork
2-o. Selegiunea naturald set supraviue1uirea
cellort mat apts.
Transformismult pate fi &1st, gi totugi selectiunea
naturalk adeverata descoperire a
lut Darwin gi Wallace, va fi forte real& chfart
candt se va essercita nu In totalitatea viuetei
organice, metamorfos&ndt pe m&imut& In omt,
ci numai in totalitatea fie -card specie separate,
prefacendt pe unt barbart intr'unt Gothe.
Cu alts cuvinte, a fi cine-va selectionistil nu
este Inca. a fi §i transformistii.
(2) Darwin, Origine des e-speees , trad. Moulinid, Paris,
1873, in-8. Idem, De la variation des animaux et desplantes,
trad. Moulinid, Paris, 1868, in-8. Idem, La deseendance de
Pliomme, Paris, 1872, in-8.
Selectiunea natural& producendt in fie-care
specia- done estreme, unult In plus gi, altult
in minus, ni esplic& destullt de bine pentru
ce estremult cent mat perfects dintr'o sped&
inferiors, se apropi& de estremult cent mai
neperfectt dintr'o specia, superiors, f&r& a fi o
consecint& necessary de a admitte vre-o leg&tur&
de transformatiune intre ambele.
Iii starea actual& a sciintei, selectiunea natural&
este o lege pe care nimenl n'o mai pure
in dubit, peandttransformismult ni se pare
a fi d'o cam data, o simpla, ipotesa.
Sa luamt dere numai selectiunea naturalk
numai cela -ce'I sciintifict in teoria darwiniank
numai ceia-ce nu se pate contesta, §i sa,
vedemt decd o doctrin& at&tt de putint spiritualists,
nu e fortat& gi ea la urma urmelort
a recunnosce degetult
Vomt traduce litteralmente o buccat& din
ultimult studit allt lui Wallace : Limitele seleciunii
naturale.
Candt consideramt cestiunea desvoltarit
omului prin legile naturale cunnoscute dice
illustrult antropologistt trebuf sa avemt
pururea in vedere marele principit allt selectiunil
si teoria general& a evolutiunit, tinendt
a -mints ca. nicI o schimbare de forma set de
structure, nicl unt ad Lust in coin plicatiunea
unui organs, nici unt progressa in specialisatiune
set in divisiunea mince! fisiologice,
nu se pate produce de nu concurge la binele
fiintei ast-felit modificate. Insugi d. Darwin
gt-a datt ostenela de a face s& ne petrundenni
de acest& Mei& c& selectinnea naturals nu da
loci perfectiunii absolute, ci numai inlet perfectiunt
relative; c& ea nu inalt& pe o flints
cu multi mat pe suss de semenil set, ci numai
Intru Gatti trebul spre a supraviuetui in lupta
pentru essistintk Cu at&tt mai allest selectiunea
naturals nu pate produce nesce modifi

can vetem&t6re individului modificatt printr'insa,
gi d. Darwin nu k) sfiesce a repeti ma!
de multe orf ca unit singura assemenea cast
art fi fatalti teoriel selle. Deca der() no! vomti
gassi in 'omit nesce caractere car!, intru cat
o vomt pute proba, at trebuita sa.1! fie vetematore
in. epoca prime! selle apparitiuni, va
fi evidinte c& nu selectiunea natural& a fosta
in stare de a le produce, precumti erogf nu
selectiunea natural& a fosta in stare de a da
unuf organs o desvoltare special& inutile sets
essagerata,.
Assement essemple vorti manifesta presinta
unef alte legf sell a unef alte forte, nu a
selectiunif naturale; §i dee& nof vomit pute
observa maf pe d'assupra, ca atari modificatinut,
deli inutile set vetematore la inceputt,
att devenitti totugf de cea maf mare utilitate
cu multt ma! tanjit §i sunt actualmente essentiale
in mersult desvoltarif morale §i intellectuale
a omuluf; atuncl vomt fi condo% a m&rturi
ca essist& ti actiune intelleginte, preverPnelt
gi
preparandt viitorult ; voint fi condugi a o
marturi cu acefagf sicuranta, cu care o constatamt
candii unt agronomy intreprinde o
amelioratiune determinate a unef vite de animals
domestic! set a unei plante cultivate. S6,
se noteze ca, acesta studit e tott atatt de le-
gitimti i tat atatt de sciintifict ca acella
despre originea specielorti. Este b tentative
de a resolve problemult inverst. Se pure in
gloat descoperirea unel forte none, bine definite,
care sa ni dea sepia de acelle fenomene
ce nu s'arti fi pututt produce prin selectiunea
naturala. Acesta gent de probleme nu e necunnoscuta
In sciinta, i cercetarea lora a data
nascere adessea cellort ma! stralucite resultate.
Faptele de natura de mai sust essist& in privinta
omuluf, i attragendt assupra-le attentiunea,
cercetandt causa lore, ea credit ca,
gi
STUDIULII 1V, § 1. a
remant in marginile unef investigatiunf sciintifice
tots atatt de stricte, ca orn
on -ce
alt& portiune a aceste! scrierf.
Se admitte universalmente ca cerebrula
este organula intellegintel, i e recunnoscutt
aprope cu acefa.! unanimitate ca dimensiunea
lul e unult din principalele elernente in
determinarea capacitatif intellectuale. Negrogift
ca cerebrele nu sunt tote de ace141 ealitate
, differindti prin gradult de complicatiune
alit circumvolotiunilort, prin abundinta
substantel sure, gi pote prin alte particularita,t1
Inc& necutnoscute; der() aceste differinte
de calitate degi marescti set. micgureza
influinta cantitatif, totug! n'o neutraliza. De
aceia tott scriitorif modern! eel ma/ emininti
vedt o legatura, intima Intro micim ea cerebrulul
gi Intro debilitatea intellectual& la triburile
cello inferiare. Collectiunile doctorilort
J. B. Davis gi Morton offers urmatftele ciffre
alle capaeitatif mi4t-locie a craniulal la principalele
vite umane, socotita, In polio! cub! :
Familia teutoniett : 94.
Esehimogil : 91.
Negril : 85.
Australianil : 82.
TimmanianiI : 82.
Bu§meniI : 78.
Ciffrele din urma , deduse dintiunt numert
mica de specimini, sunt pOte mai pe giosti
de terrnenult media. Nof gassimt, pe de alta
parte, lint mica numera de craniuri finese
cazace dandt o mi4t-locia de 98, adeea, cu
multt ma! pe sust de a cellort germane. Este
dery evidinte ca volumult absolutt alit cerebruluf
nn e necessarmente forte mica la unt
selbatect in comparatiune cu omenif civilisatf,
mai vertost condo s'ati veclutt craniur!
de Eschimogi mesurandt 113 , adeca, apr6pe
ca cello ma! marl craniur! europee. Dery cola-

4 ISTORIA TERRITORIALA
coil gi mai curiost, este a resturile actualmente
cunnoscute alle omulul pre-istorict nu
indica nici o sporire appreciabila a cavitatii
cerebrale de atunci pne 'n momentult de
fata. Unt crania elvetiant din epoca de petra,
gassitt In statiunea lacustra dela Meilen, correspunde
essactamente cu ally unut giune Elvetiant
de asta-c11. Circumferinta famosulut
crania de Neanderthal e -maipe sust de micltloci&
; gi capacitatea lu.f, prin care se arata,
volumult cerebrului, este cam de 75, adeca
terminult media alit craniurilonl actuale din
Australia. Craniult dela Engis, pate cent mat
vechit din ate s'at descoperitt pone acumt
gi carele, dupa sir John Lubbock, a fostt
faro contestatiune contimpurant ant mammouthului
gi alla ursului de caverns , este
totugi, dupaprofessorult Huxley, unt crania
mai multi decalt carele art fi
pututt d'o potiiva bine sit appartinamnuf filosofti
ori ss fi continutu cerebrult brutt
a11t unut selbatect. Professorult Paula Broca
, vorbindt despre 6menit de caverne dela
Eyzies, cari at fostt certamente contimpurant
rennulul In sudult Franciei , dice : marea
capacitate a cerebrului, desvoltarea regiunil
frontale, frum6sa forma elliptica a partit anteriore
In profilult craniului, sunt nesce Caractere
necontestabile de superioritate, pe
ncari not suntemt depringi a le gassi la gin -
tile celle civilisate ; dert In acellagt 'timpt
marea largime a fetes, enorma desvoltare a
ramurei ascendinti In falca inferiorl, Intinderea
gi rugositateasuprafetelort aninatore alle
mugchilort, mai cu soma a masticatorilort, estraordinara
desvoltare a aristet femurulut,
tote astea denOta o immensa fort& musculara,
gi nesce moravurt selbatece gi bestiale.
Acestefapte art puts mat-mat sit ne faca, a
ne Indoui de essistinta unei correlatiunilntre
dimensiunea craniulut gi Intro capacitatea intellectuals,
dee& n'amt sci cu certitudine ca
on -ce Europet adulta desesst barbatesct, ally
cam% crania nu mes6ra, in circumferinta 19,
este necessarmente idiott. Mat adducendu-ni
a-minte faptult nu mai putinu sicuril, ca, 6moult
cet mart, cart at combinatt fineta _perceptiunilora
cu puterea reflessiunil, vig6rea
passiunilort gi energia caracterului, ca Napoleont
I, Cuvier set O'Connell, at avutt tottd'a-una
unit capt mat mare decatt celltmi4tlociu;
atunci ne convingemt pe deplint cs volumult
cerebrului este una din mesurele intellegintet,
ba pate chiart cea mat principala.
Nu putemt dery a nu fi surprin§f in fata
anomaliei apparintt a mai multortitriburl selbatece
forte inferiore , ally carora cerebru este
tail atatil de considerabilt ca gi cent mi4tilocitt
ally Europeilort, gi acesta no face a Intrevede
unt prisosti de forta : una instrumonth
mat perfecta decumt trebue acelluta
ce'lt posseda.
Pentru a constata, deco impressiunea n6stra
este set nu Intemetata, sit confruntamt
cerebrult omulut cu allt animalilort. Orangutangult
adultt este de statura unlit omtmict,
era gorilult intrece cu multi pe una omt de
tallia, cent putint prin corpolinta,
gi greutate. Cu tote astea cerebrult orang-utangului
mesOra, numat 28, alit gorilulut 30
gi maximum 341/2. Basandu-ne pe termini media,
not amt vejutt ca capacitatea craniana,
la triburile selbatece cello mat brute nu e
probabilmente mai mica de 5/6 din capacitatea
cranianala gintile cello mai civilisate, pe candt
matmutele antropoide nu agiungt nici la 1/3
din cola-co posseda omult. Proporthmea art
deveni pate gi mai clara, decd amt dice ca :
capacitatea craniana. a Europeulut fiindt 32,
a selbateculut este 26 gi a maimutet 10. Dert

aceste ciffre nidat ore m&cart o idei& approssimativa,
despre intelleginta relativ& a cellort
trei gruppuril Selbatecult s& fie In realitate
athtt de vecint filosofului i at&th de departe
de m&imut&? S. nu ultnat c. capetele selbatecilort
sunt tots atatt de variate ca §i la
omens civilisal. Astt-felit , pe c&ndt cent
mai mare cranit germanict din collectiunea
doctorului Davis mes6r1112,4, unt cranit de
Auracaniant presint& 115,5, unt indigent de
pe insulele Marchise 110,6 , unt Negritent
105,8, gi chiart unt Australiant 104,6. Nu
este dart absurdt de a compara pe unt selbatect
cu Europeult cellt mai perfectt §i cu
m&imuta tott-d'o-dat&, cercetandt relatiunea
proportional& intro cerebru §i intellegint&.
Cat& s& consider&mt mai anteiti de tote,
136)26 la cat& Inkltime de desvoltare se pOte radica
acestt admirabilt instrumentt: cerebrult.
D. Galton, In remarcabilaii opera despre Geniult
ereditart" (London, 1868), observ& cat])
de enorm& e distanta Intro puterea intellectual&
a unuf savantt set matematict distinst
§i Intro capacitatea, mi4.11-loci& a Anglesilort.
Numerult punturilorii obtinute de cei laureav
In sciinte in universitgile anglese e adessea
de 30 de on superiort numerului capetatt de
c&tr& ultimli candidati Incununati, car! totugi
Intrect gleinumerult mi4u-lochl; i nesce essaminatori
e,sperinientati ne assicur& c. acest&
differinta, toth e mai pe giost de cea real& intro
facult&tile relative alle indiviclilort. Den, no
pogorlmt acumt la triburile selbatece, car! nu
Nit a numera decatt pone la 3 set 5 gi sunt
incapabile de a additiona 2 0 3 far& a aye
obiectele de additionatt deinaintea ochilort,
atunci gassimtIntre ei gi Intro unt bunt matematict
o deosebire at&tu de mare, Inc&tt abia
se pito esprime prin proportiunea de 1 la
1000. §i totugi noi scimt ca volumult ce-
STUDI1TLII 11r, § 1. 5
rebrului pots fi acellagf in ambele casuri set
a nu differi death in proportiune de 5 la 6,
de undo putemt conchide cu dreptt cuventt
c& selbatecult possed& unt cerebru care, cma
art fi cultivatt, este capabilt de a indeplini
nesce functiuni cu multt mai pe mist In gent
grn gradt acellora ce'i incumba actualmente.
SA, consider&mt apoi in omult civilisatt mi-
4t-locit set superiort puterea ce o are de a concepe
idea abstracts gi a urmari rationamente
mai multi set mai putint complesse. Limbele
nostre sunt pline de eSpressiuni filosofice; affacerile
§i petrecerile ndstre cart o necontenit&
previsiuhe a unui mare num6rt de possibilitate
; legile ndstre, guvernamentult, sciinta,ne
oblige ne'ncetatt a rationa assupra serielort
complicate de fapte pane a agiunge la resultatult
doritt ; giocurile nostre, gacult bunk -Ora,
ne silesct chiart elle a essercita Intelleginta Intr'Unt
grads inaltt. Allaturati cu tote acestea
pe omult selbatect, vorbindt o limb&f&r&nici
unt termini applicabilt la conceptiuni abstacte,
neavenda absolutamente nice o prevedere
de tott ce trees peste necessit&tile cello mai elementare,
incapabilt de a compara, de a cornbina,
de a rationa assupra generalit&tilort carf
nu se pott pipE cu degetult. Selbatecult nu
possed& in facult&tile selle morale gi estetice
nici lima din acelle simtiminte de simpatia,
universal& , acelle conceptiuni alle infinitului,
alle bunulu!, alle frumosului §i ale sublimului,
car! occupy unt loci at&tt de Insemnatt
In traiult omului civilisath. Assemeni preoccupatiunt
! -art fi In fondt inutile gi chiart
vetkm&tore, cad art micgura One la unt puntt
preponderinta facult&tilort animals §i perceptive,
dela cars depinde adessea Insagi essistinta
lui in crancena lupta contra nature! gi contra
semenilort. Inse rudimentele acestorif facult&ti
§i simtiminte essista Intr'Insult, cad unele

6 ISTORIA TERRITORTALA
i altele se manifests in casuri esceptionale
set in circumstance estraordinare. 0 sem& de
triburi , buns -Ora Santalii , sunt cunnoscuti
printr'o iubire de adevert egal& cu a cellort
mai monk dintre nol. Indusult §i Polinesianul&
se distingt prin simtult lort artistict, §i
primele urme alle acestui simtt sunt forte visibile
in grossolanele desemnuri alle dmenilort
paleolitici din Francia, contimpurani rennului
i mammouthului. Se gassesct cat° o data la
triburile cello mai selbatece essemple de amicia
devotata, de adeverata recunnoscinta §i de
unt profundt simtimentt religiose.
Din tote astea nol credemt a puts trage
conclusiunea, ca de0 selbatecult este de o inferioritate
estrema nu numai in sciinte, dert §i'n
intregimea desvoltarii selle'morale §i intellectuale,
inse tote -d'o data, de Ora ce aceste facultati
se manifestainteinsulu occasionabnente,
ells le posseda intr'o stare latenta, incatt
prin marimea cerebrulni intrece cu multt essigintele
positiunii selle actuale.
Sa comparamil acumil trebuintele intellectuale
alle selbatecului i gradult set de Intel -
leginita cu ceia-ce observamil la animalil superior'.
Traiuld indigenilort din Andamania, din
Australia, din Tasmania, din Terra -de -foci §i
alle unort. triburi indiane din Nord.-America
gnat -mai a nu necessiteza alto facultati, decatil
aeellea de care se bucura gi uni." animal'. Modult
de a vena set de a pescui nu este mai ingeniost
§i nu arata madmulta prevedere decatt
apucaturele tigrului americant, carele scuipa
In apa §i apol prinde pescii ce se strings in
giurult salivel, set decatil alle lupilortl §i §acalilort
vnandll in associatiune, set decatt
ale yulpil 1ngropandt resturile mancarii §1
conservandu-le pen6 laArebuinta, Maimutele
§i antilopii punt sentinelle spre paza; castorii
construesct locuinte complicate; orang-utan-
gulf i 1 *erne culcu§ult, 6/.11 celle-l'alte xnaimute
antropoide ill fact nut adapostt pe arbors:
trite acestea se pott allatura forte bine
cu gradult de ingrigire 0 de prevedere alit u-
nort selbateci in impregiurari analoge. Omult
posseda mane libere Si perfectionate, de Carl nu
se serva la amblett §i Carl i1 permittt a fabrica
arme §i unelte, cola -ce nu pott face animalii;
dert affara de acestea, §i chiart in chipulti de
a le intrebuinta, ellt nu manifest& mai mult&
intelleginta.
Ce este Ere traiult selbatecului, deca nu
indestullarea poftelort, selle prin mi4t-locele
cello mai simple §i mai uvire ? Uncle sunt cugetarile,
ideele §i actiunile, Carl sa-111 radice
cu multi mai pe mist de maimut& set de elefantil?
§i totu0 ells posseda, precumil amt vegut,
unu cerebru infiuitamente superiors in di-
mensiune §i'n complicatiune, gi
acestt cerebru
copprinde intr'o stare rudimentara nesce facultati
de cars selbatecult -dare nevoia. Dec& acesta
e adeveratt in privinta actualitatii, apoi
cu caul mai multi trebul sa fie despre aces Omen'
pre-istoricl, earl nu aveat alts unelte dealt
nesce grosolane silessuri §i eras probabilmente
mai degradatI decatil tribult cent mai
selbatect de asta-4' I El bine , unicele daturi,
pe earl ni le-a transmist acea epoca, ni-i ara
to inzestrati cu unt cerebru tottt atatt de
voluminost .casi acella determine medit la selbatecil
cei mai inapoiati de asta-41.
A§a derd, fie.ca vomit compara pe selbatece
cu tipult umant cent mai perfectionatt,
fie cailt vomt compara cu animal circumvecint,
suntemt condu0 vrend21-neuradu a conchide,
ca ells posseda in cerebruld set mare §i
bine desvoltatt unt organt cu totult in disproportiune
cu trebuintele lui actuale : unt
organt pariapreparatt
inteadinst mai de'nainto
pentru a deveni pe deplint utilt incett-

incett in mesura progresselorti
Dupe ate scimtt, tint cerebru putint mai voluminost
death a111 gorillului art fi cu desevenire
sufficiinte pentru desvoltarea mental&
actuala a selbatecului. Prin urmare, dimensiunea
cea mare a acestul organt nu pate resulta
unicamente dinlegile de eVolutiune, allti
carora caractert essentialu este de a adduce
fie-ce specie la o trepta, de organisatiune essactamente
appropriate trebuintelort momentulul
gi nici o data a nu le intrece , nicl o
data a nu prepara ce-va in vederea viitorului;
mai pe scurtti, o portiune a corpulul nu se IAte
marl set a se complica death intr'o stricta
coordinatiune cu nevoiele imperiose alle tots-
. litatii. Mi se pare derO c& cerebrult omului
pre-istorictt §i alit selbatecului probeza essistinta
unei puteri distinse de ace% ce condusese
prin atatea forme variate desvoltarea
animalilort inferior!.
S& consideramt acumt in organisatiunea
omului unt alit puntt, a caruf importanta a
fostt pene aci aprope de tat neglesa, atatt
ode catra partisanii precumt §i de adversarii
' teorie! evolutioniste.
Ilnult din caracterele celle mai generale
alle classei mammiferilort terrestri este pe-
. Decd, pellea e subtire, delicata §i simtitore,
ells formeza o protectiune naturala contra
intemperielort, §i mai allesti contra ploiei.
Acesta este, in adevdrti, principala funetiune
a perilort, precumt se vede din Insagf
dispositiunea lord Intr'unt modt menitti a inlesni
scurgerea ape!, fiindt tott-d'a-una indreptati
de susti in giost Incependt dela partea
superior& a corpuluf , mai putint abundint!
pe partile inferiore, §i 'n mai multe ca
-surf lipsindt de tots pe vintre. Peril tuturort
mammiferilort amblatorf sunt lungiti de
susti in gfosti dela umeri 'One la degete; 1111-
STUDrETLIT WV', §1. 7
mai la orang-utangt of sunt dispugi de susti
In giost pene la cotta gi de g!osti In susti dela
cotti One la pumntt, (Mit acesta se esplica, prin
moravurile orang-utangului : chndt se odinesce,
el ti radio& lungele selle brate d'assupra
capului sett se accata de vr'o crenga pentru
se sustine, astt-felit ca ploia se scurge in lun-.
gult bratului §i a ante-bratului One la peril
ce se Intelnesct In puntult cotulu!. Din acetagi
cams& Omit e tott-d'a-inia mai lungti §i ma/
desu dela cerbice pen6 la cad& In girult spine/
dorsale, unde chiart se formeza adessea o crest&
capillara.
Acella-§i caracterti se gasesce la tot! mammiferii
dela marsupial! pene la cadrumani, denotandt
prin urmare o aga persistinta Inc&tt
noi Varna vede reapparendt necontenitti prin
ereditate, chiarti de fart gterge de secoli cea
mai rigur6sa selectiune naturala, care in or!ce
cast n'arti pute salt distruga cu desevergire.
afrara dor& decd presinta lui art deveni
nu numai forte vetematore, (lett Inca radicalmente
mortala.
La omt perult a desparutt aprdpe detott 1
gi, lucru curiost ! pe spate mat multt ca pe
or! -ce alta parte a corpului. Gin'ile barbdse
gi
celle spane se distingt d'o potriva prin go-
liciunea spatelui, §i mai cu sema a spine! dorsale,
unde nu cresce nief anti firti, chiart atune!
candt peptulu §i membrii sunt forte
perogi; cela-ce constitua, unit caracterti diametralmente
oppust cu ant cellortl-l'altImamnaiferi.
Ainii de pe insulele ;Kurile gi din la-
'Ionia se dice c& art fi tint tribti p6rost ; derd
d. Bickmore, carele a vOutt o sema dintr'In-
gil
descrie Inteunt memoriti cititti In So-
cietatea de Etnologia, nu indica In detalliti
partile corpului celle mai peruse, ci spune numa/
ca peril sunt forte abundinti pe captt,
pe °brazil §-i pretutindeni, o vaga espressiune ap-

8 ISTORIA TERRITORIALA
plicabil& la on -ce omti perost pe peptu §i pe
brate, intru catt nu se specific& anume spinarea.
Tribult cent perost din Birmania are in
adevert pe spate nesce pee mai lung' decal.%
pe pepth, reproducendu astt-felitt purult caractert
ant mammiferilort ; derti peril de pe
obrazt, de pe frunte §i din cavitAtile urechielort
Bunt §i mai lung', unt fenomenh de tat
anormalh, §'apoi dintir sunt at&tt de neperfecti,
inc&tu totult saret& c& aci nol avemh a
face cu o monstruositate, nu cu unt cast de
re'ntorcere la tipulh umanti anterioru perderil
perulul.
SA vedemt acumt, dee& essist& vre-o prob&
set vre-o ratiune de a crede c& spatele perost
ant fi fosttl vetem&tort selbatecului sett
vre -unel forme umane §i mar inferi6re pe orl-
§i-care trept& a transformatiunif. Dec& peril
art fi fostil numai inutill, cumt Ere s& fi pu-
[tutu dispare at&tti de completamente §i a nu
lmal reveni apoi adesea in triburile cell mistel
S& autamt limuriri in traiulu selbatecilort.
Unulh din obiceiele 10111 celle mai commune
este de a purta o hain& pe spate §i pe umerl
chiart candt remant nude tote celle-l'alte
part' alle corpulul. Primit esplo ratorl observar&
cu surprindere a la Tasmanians ambele
sessile purtati pe umerl pelle de, Banguroo,
unicult lore vestmentt , celace arat& c& nu
aveat In vedere simtimentulu pudoril, ci numal
trebuinta de all apera spatele de frigu
§i de pl6i&. Costumult nationalt alit Maorilort
se compunea de assemenea dintr'o mant&
aruncat& pe umerl. La, Patagonl tote a§a.
Indigenil din Terra -de -foci port& adessea pe
umerl o mica buccat& de pelle, pe care o mut&
din loch In loch dup& direetiunea ventulul. 0tentotii
I§I accoperlat spatele cu o buecat& de
pelle cam tett asth-felit , pe care n'o l&pedat
nicl o datk §i'n care se Inmormentat chiart.
Pelle §i sub tropice selbatecil sunt forte b&g&tort
de sem& de a nu espune spinarea la umiditate.
Locuitorir din Timort intrebuinteza foia
dintr'unti felit depalmieru, lndouitA cu ingrigire
§i cussuth, pe care o port& tote -d'a-una
cu den§il §i din care i§i fact, desvelind'o d'assupra
spatelui, anti admirabitt1 ad&posth contra
ploiei. Apr6pe tote triburile malaice, ca
§i Indianit din America sudic& , l s fabric&
marl pellbrie de cello putint 4 piciore in diametru,
pe car' le port& in escursiunt maritime
pentru a'§i: protege corpulu contra ploiel, ert
pe uscatt intrebuintdza nesce pell&rie mai
mid.
Este (Mit evidinte nu numal a nu essist&
nice o ratiune de a crede a desvoltarea
periloru pe spate arts fi fostA vetema6re sett
Dakar!) inutil& omuluI pre-istorict , derh moravurile
selbatecilort actual' ni probezA chart
contrariult, de 6r & -ce acestila simtt trebuinta
de o assemenea protectiune §i cant& a o suppleni
In diverse modurI. Positiunea vertical&
a omulul pate s& fi contribuitti a-1 conserva
peril pe capt dup& ce s'a despuiatti restult
corpulul ; dert mergendu pe p16i& set pe ventk
°multi se plec& instinctivamante inainte, es-.
punendull asth-felit spatele, §i faptulu indubitabilt
c& maf allesh pe acest& parte a corpulul
selbatecil suffert de frigt §i umiditate demonstr&
In d'agiunsu ca peril at Incetatt de
a cresce acollo nu din causa inutilit&til. Apo'
printr'o simplk micpirare de utilitate, care
n'aru pute s& determine death numai dor& o
acliune selectrice forte slab&, art fi a-nevoi&
a esplica disParitiunea until caraztert at&tu
de permaninte in intrega ordine a mammife-
Mi se pare dere certt c& selectiunea natural&
n'a pututu produce nuditatea corpulul umutt.
E peste putint& da sem& de acesth

fenoment ca resultandt dintr'o seria de variatiuni
ce art aye dreptt punts de plecare
(line prototipt perost. Daturile, pe car! le possedemt
, tindt a arreta, din contra, a assemen!
variatiunf nu numaf c& n'ari fi utile ,
dert Inca, vetematere. §i chiart deca vre-o correlatiune
necunnoscuta cu nesce calitati esterne
vetematare ni-art esplica disparitiunea
peruluf la °multi primitive] de sub tropics, totu§i
n'amt puts intellege in ce mods unt Caractert
dintru'nteit. atatt de persistinte n'a
reapparutt, sub puternica influinta a re'ntercerii
la prototipt , dupe ce Omenii se respandill
In clime mat frigurose. §'apoi o assemenea
suppositiune e cu atatt ma! inadmissibila,
ea catty unt organn ). communes tuturort mammiferilort
n'a pututt intr'unfi singur4 case
a se affla intr'o correlatiune at&til de constant&
cu vr'o calitate esterna vetematOre incatt
s& dispara prin selectiune, §i s& dispara intr'unt
mode atatt de complete §i efficace !matt sa
nu'lti mai vedemt reapparendt nici o data sell
mai nici o data chiart la triburile cello ma!
miste. E greti de a gassi doue caractere ma!
differite ca desvoltarea cerebrului §i distributiunea
peruluf pe corpt, §i totug in casulti de
fate ambele no conduct la conclusiunea ca
formarea lore's se datoresce nu 'selectiunii naturale,
ci unei alto forte.
Se ma! pottmentiona, ca punturi umane
caracteristice a-nevoid de esplicatt prin selectiunea
naturals, Inca vr'o cate-va amenunte,
car! dupe mine sunt secundare In comparatiune
cu cello de mai sust, bun& bra specialisatiunea
§i perfectiunea piciorului §i a mane!..."
Dupe ce vorbesce despre vocea umana, despre
unele facultati intellectual°, despre simtult
moralt, Wallace Inchiaia, :
Conclusiunea, pe care me crellt autorisatt
STUDIULU 1V, §1. 9
a trage din aceste fenomene, este a o inielleginid
superiord a calduzita mersula speciei umane
intr'o directiane definite ii pentru unit
Iscopil specialii, intocmai precumii insuil omulii
icelleiuzesce mersuld mai multorii forme animale
2i vegetale. Singurele leg! de evolutiune nici
o data p6te n'artl fi produst o Bement& a-
§a, de bine appropriate la usulti omului precumt
este porumbult set grault, nesce fructe
ca arboiult -de-pane sell bananult-fara-simbure,
nesce animal! ca vacca laptesa de Ghernsey
set callulti de camiont dela Londont. Totu§i
aceste diverse fiinte se assemenape deplint
cu productiunile brute ale nature!. Dupe
cumt Intr'unhi assemenea cast aril puts cineva
sa pretin4a, a totult a provenitt §i aci din
actiunea legilort.fisice de variatiune, de multiplicatiune
q,i de supraviuetuire, negandt essistinta
unei forte none, a unuf controls determinate,
tott. astt-felit §i teoria mea va fi
p6te respinsa de catra ace! ce sunt de accords
cu mine in celle-l'alte privinte. Noi scima cu
tote acestea ca acea aciiwne directrice a omului in
respectul( animaliloril 2i plantelora perfectionate
s' a essercitatiiin realitate, iiprinurmare add sd admittemii
ca possibilli ca, de Ord ce °mail nu estein,telleginta
cea mai inaltd a universului, unit spiritil
ii mai superiorti l'a condusil ii pe elliiinprocessulii
sell de desvoltare prin intermediulti unorii aginti
mai subtili,ye cart notgw-i cunnOscemik Martureset
ca aceste teoria, are desavantagiulti de a
primi interventiunea unel intelleginte individuals
distinse concurandt la producerea omului
intellectualt,moralt, indefinitamente perfectibilt,
pe care not nu neputemt opri a null considera
ca scope finals §i ultimatum a t6t6, essistinta
organisata. Doctrina mea implied der6
ca legile celle marl, car! carmuesmi lumea material
a , au fostil nesufficiinii de a produce pe
omit, dee, ama puts admitte forte line al insult
2
1

10 ISTORIA TERRITORIALA
controlulli yin ellegin eloru superiore este o parte
inecessard din (wile legi...."
In acestt mods Wallace a fostil condust pe
o calle curatt sciintific& la legea une! selegiuni
,providentiale, nu maf putint fecund() in consecinte
gi nu maf putint importante ca 1ns&gf
selectiunea natural&
Materia dice ells chiart dee& art. puts
.s& dea sem& de tote, Inc& nu va fi de agiunst
Ispre a esplica pe omd, in care se manifest& in
tmodult cells' maf nerecu.sabilt o actiune con-
Uucetare a Divinit&tif.
picendt .a Divinitktiin, nof traducemtt intr'unt
limbagiu mal communt cola-co naturalistult
britannicl numesce : ,Intelleginta cea
mal inalt& a universuluf
Provedmta fiindt temelia pe care se raclic&
intregult edificit allt reactiunif omului contra
nature!, fie in annalele generale, fie in istoria
unef singure natiunf, de aci cant s& Incepemti
§i nof pentru a puts intellege deplina desfagurare
a fenomenuluf pe territoriuhl Dacia.
§ 2.
WALLACE §! DARWIN.
Sunt abia douf annf de candt Wallace espusese
pentru prima Or conclusiunea ne'ntreruptelort
selle studio antropologice in curst de
doue decennie (1).
De atunci pene ast&-4111 neminf n'a fostil in
stare de a'f sgudui demonstratiunea.
Obiectiunile cello spirituals alle de curandu
reposatuluf Claparede nu taunt decAtt o ingeniosk
glum& (2)
(1) Contribution to the Theory of Natural Selection, London,
1870, in-8. Ideia, fusese attinsli In trecdtd. de Oita, 'Wallace
cn und annd maI 'nainte Inteund articold din Quarterly
Review, 1869.
(2) La Selection naturelle, in Revue des cowrs scientifiques,
1870, p. 516 sq.
Brea, unult dintre fruntagif antropologief
aetuale, recunnoscendt maf cu sem& puterea
argumentuluf a despre nuditatea pellif umane"
(3), observ& totti-d'o-dat& a Wallace putea
s& constate nesufficiinta selectiunif naturale,
adec& presinta unef alte legs, si'n nesce straturf
animale inferiare omulul.
Negregitt c& art fi pututt s'o faca,, dec&
preoccupatiunea cugetatoruluf anglesu nu se
concentra esclusivamente assupra faptului unef
actiuni providentiale, ert nu ally or! -gi-c &rif alte
legi.
Broca gassesce c& nicf pe orang-utangt
nu'lt esplic& destullt de bine selectiunea naturalk
de or&-ce nu pate s& ni spun& pentru
ce'f lipsesce o unghe la .degetult cutare , Tint
ligamentti etc., degi art fi fostU utilt i luf
de a le ave, dup& cumt le at cell-l'alti antropoilli
(4).
Admittemti c& aga este, gi totugf nicf unult
din defectele set prisosurile orang-utanguluf,
pe ate le specific& Broca, nu india vre-o destinatiune
in prevederea unuf depArtatt viitort,
precumt este la omt prisosulu cerebrului set
defectulti peruluf, far& a ma! vorbi despre conformatiunea
mane! §i a picforuluf.
Din tote elementele demonstratiunif luf
Wallace nof ne-amt marginitt a reproduce pe
aceste doue, cerebrult ci perult, pe car! ellt-
Insugi le pune pe prima lini& gi contra c&rora
nu s'a pututti formula pene acumti nicf o obiectiune
solid&.
Celit maf interessatti a le combitte a fostt
Darwin.
(3) Revue d'anthropologie, 1872, p. 688: Son meilleur arggument
est celni gull tire de la peau de l'homme, caractbre
tnnisible dans rorigine, et it faut dire que Claparbde dans
gun article un pen vif, mail d'ailleurs remarquable, sur le livre
(de Wallace, n'a que tree-imparfaiternent r6pondu b, cette
(objection..
(4) Bulletins de la Societe d'anthropologie, 1870, p. 228-32.

El bine, ellu n'a gasittt alb.% ce-va a respunde
lur Wallace, death numal ca cerebrul1
umant a pututt sa se desvolte din causa facultatli
limbagiulul (5).
Derr nu este ere de o miia de orl maI correct&
filiatiunea diametralmente oppusk In puterea
can% limbagiult se datoresce desvoltarii prealabile
a cerebruluI7
Maimuta posseda unit crania midi nu pentru
ca nu vorbesce, ci nu vorbesce pentru ca
posseda unto craniu mica.
Studiulti idiomelorti in starea lorti rudimentar&
probeza ca elle cunt pre-departe de afi 5o
minunat& machine ", dupe cumft le califica
Darwin.
Arapahli din America septentrionala
at-lice Burton abia se potti. intellege unit cu
caltil pe'ntunerect, cad vocabularulillortie aga
de saracil gi accentulti aga de ing&imatt, Inc
cats el at trebuinta de ale completaprin gestic
culatiuneb (6).
In privinta nuditatil, esplicatiunea mill Darwin
este gi mai slaba.
Ells crede ca umanitatea primitiv& s'a despuiatti
de peril pentru -ca omeniI perogi nu
placeat femeielorti, asta-felia ca barbatif cei
ma! golf ffindtpreferitI, lord li -a fosttt datti
a lassa posteritatea cea mat numerosa, care din
(5) Darwin, La descenciance de l'homme, II, 411: 'La gros-
4seur que le cerveau de l'homme prdsente relativement aux
cdimensions du corps, compar6 a celui des animaux infdrieurs,
a pent etre pkincipalement attribu6e, comme le fait remarquer
(avec justesse M. Chauncey Wright, h l'emploi precoce de
tquelque simple forme de language,cette machine merveileleuse
qui, attachant des signs a tous les objets et it leurs
aqualit6s, suscite des courants de pensdes que ne saurait pro -
'duire la simple impression des sens, et qui d'ailleursnepourgraient
etre suivis si meme ils dtaient provoqu6s.
(6) Burton. The City of the Saints, London, 1861, in-8, p.
151: 4Those natives who, like the Arapahos, possess a very
*scanty vocabulary, pronounced in a quasi-unintelligible way,
'can hardly converse with one another in the dark; to make a,
estranger understand them they must always repair to the
(camp-fire for 'pow-wow'..
STUDI1JLIT 1V, § 2. 11
acellagi motivil deveni din ce In ce mai putint
Oros& (7).
Darwin tilt& cela-ce constatase ellil Insugl
cu cate-va pagine mai sustl, unde arata ca
selbatecli consider& totti-d'a-una propriulti lorti
tipti ca pe cellil mat perfectt pentru Indianif
din Nord-America frumusetea consista intr'o
culere de amnia, unit nasal Incovoiattl, o bar-
bia lat& Rio frunte turtita ; Chinesflortl li plact
urechile forte marl, Siamesilorti nari inflate
§i buze largi ; Negritenil privescil albeta
pellil §i nasulti dreptu alit Europeilort ca nesce
calitati a urrite ginenaturale; in Africa numaI
dracult se zugravesce alba, §i agamaI incollo.
ITnti Cochinchinesti clicea despre nevesta u-
nut
ambassadortt anglesti ca: care dint! albI
ca de cane §§i o pellit& rumen& ca flOrea de
cartofti."
Tete acestea ni le spune Darwin. (8)
Este dery invederati ca, pe catty timpti
6menli erati perogi, dee& voril fi fostt vre-o
data, acesta, abundint& capillary trebula sa
resume pentru dengli singurulti idealit este-
ticu.
Nu ma! adaugamtl ca la selbated nu feme-
!a i t allege pe barbatt, ci e silita din contra
a se suppune brutalitatli celluI mai forte, fie
ellti i mai p6rost decatt orang-utangulti.
Ba chiartl deca allegerea art appartinelemei',
totugi nu urmeza ca unit omit perosa peste
tat ! -aryl place mai putinti decumil If plactt
astatili mustetele set favoritele.
Pentru Romance buna-Ora, basandu-ne pe
marturia Umbel, nu este omit cine nu e bdrbatil,
o idea mostdnita evidamente dela Dad, de vre-1
me ce Romani/ nu erati barbati.
Mai pe scurtil, cello done caractere tipice
(7) Op. cit., II, 395.
(8) Ibid., II, 362 sq.

12 ISTORIA TERRITORIALA
alle nature! umane, marimea cerebrulul §1
nuditatea pellil, sunt absolutamente rebelle
1a orf-ce alta solutiune, affark de selectiunea
providentiakl.
Lipsa peruluf pe pkrtile celle mat espuse
alle corpuluf, atAtt de vetemkt6re animalitatif
umane, a fostil In prevederea viitorulul muma
civilisatiunif prin necessitatea de a se accoperi,
cola -ce implick nu numal haink, dery §i
cask, ertt de acollo nu maf este decktti o deosebire
de calitate One la palatil §i o deosebire
de cantitate pene la urbe.
Golliclunea, Insotita de marea delicatetk a
dermuluf, a concurst pone la unit puntt chfartt
la inventiunea armeloruhrin cart sk se supplenesck
In lupta cu flare rollulli defensive
allt comef.
tint peril copiost pe tat corpulli, ma! cu
some, pe spate, arty fi fostti pentru umanitatea
primitivk unti adeveratt smith, nut adkpostt
necessarii contra frigulul §f umiditAtif, dui:a
cumil este pentru toil ce!- l'alt! mammiferf ;
derft atunc!, aperatt de trrebuinta ve,stmentului
§i locuinfei, omult n'artt fi facutti unit singurti
passe pe callea civilisatiunif.
Selectiunea naturalk reu§ise liatr'o clime
siberick a inzestra cu 'Vine per! lung! §i de§f
One §i pe elefantit, maf dandu-f pe d'assupra
o grOsk come, pe irulti spinkrif (9), de§i acestti
colossti possedk In starea'l normal& o pelle destullti
de durk i totalmente nudk.
Tottt asa s'a Intemplatt. cu rinocerult (10).
Cumit der() omulii, far& comparatiune mai
delicate §i cu multi) ma! dispust de a fi perost,
(9) envier, Discowts Burks revolutions du globe, Paris,1850,
in-8, p. 210: Elephas primigenius, haut de 15 et 18 piedsy
4couvert d'une lain grossibre et rousse, et de longs poils
4roids et noire qui lui formaient une crinibre le long du dos,.
(10) Congres d'areheologie prehistorique de 1871, Bologne,
1873, in-8, p. 125.
n'a pututu sk capete in mi411-locult ghiaturilortt
nict macartt unt firm pe spate'?
Cerebrulti cent voluminosa, atktt de inutilti
Intr'o stare de selbktecik, ni -a servitt noue,
pe de an& parte, dreptA unti instrumentti de
o elasticitate miraculosk, copprinclendti o fortk
latent& colossalk, susceptibilk a se manifesta
gradatti duple pressiunea conditiunilort este-
Hone favorabile.
Cerebrult este pene'ntr'atkta o adeverata
uneltft, Inattichfart fait, aglutorulli manelortt
umanitatea anti fi pututti aglunge acollo undo
se afflk.
E cunnoscutk istoria luf Ducornet.
Nascutt fkrk brats, possedendti Inse unti
capti forte bine conformatt, ellt a Invetatii a
zugrkvi cu picf6re §i deveni pictort de prima
ordine (11).
In cerebru lice d. Littreregede Intrega
intelleginta umank "(12); ci nu numal atata,
siery tote facultktile omulul adauge Inteunti
aitti loot lucef6rult scolef positiviste din Francia
facultatile morale ca §i cello intellectuale,
tote pone la una sunt concentrate In cerebru"
(13).
Puterea acestuf minunatit cerebru umanti
flincht aprope acefaif la unti Newton set. Bonaparte
§i la locuitorif pre- istoric! a! Europe!
sunt acumti 700 secolf seal la nesce selbateci
modern! carf numerk numal pone" la 2 (14), o
(11) Debay, Histoire naturelle de Flamm, Paris, 1862, in-
16, p. 108.
(12) Robin et Littre, Dict. de midecine, Paris, 1873, in-8, p.
808, art. Intelligence: , Un Beni lobe suffit k rexercice complet
de )'intelligence."
.-
(13) De l'histoire de la civilisation, In La science an point
de vue philosophique , Paris, 1873, in -8, p. 491: La physiologie
psychique etablit non seulement que les facultds
tigoistes et lee &cult& altruistes ont un memo siege dans
le cerveau, mail encore que lee facult6s intellectuelles rdsident
dans le meme lieu anatomique que ces deux grouppes.
(14) Lubbock, Les origins de la civilisation, trad. Barbier,
Paris, 1873, in-8, p. 428: Selon Lichtenstein lee Bos

assemenea necalculabil& distant& intre starea
latent& §i starea manifest.% intre a fi §i a deveni,
nu se pote attribui vre -unel evolutiuni materials,
de vreme ce in casulti de fat& tots, mate:
ria, volumult, circumvolutiunile, substanta,
remane identicl set forte invecinat& la ambele
estremit&ti alle immense! scars.
In cat timptyre-unt naturalistt nu va veni
s& dovedesc& utilitatea animal& a unui volumti
cerebra% f6rte desvoltatt §i a spatelui
despuiatt de pert, vort fi de agiunst aceste
done criterie, chiart de art lipsi on -ce alt&
consideratiune, pentru ca s& recunnescemt in
mersult umanit&tii c&l&uzireaunei intelleginte
supreme, lucrarea unei selectivai providentiale,
dup& cumt amt numit'o mai susti.
Omu Mina materia, §i spiritt tott-d'o-datk
legea lui Wallace este o demonstraiune materiald
a crescerit umane sub conducerea Provedintei.
Cela-ce a facutt naturalistult anglest nu
differ& in fondly de procedimentult unei analise
chimice.
Lu&ndt selectiunea natural, §i tote cellel'alte
legs fisice dreptt reactive, ellt le-a pust
Yn contactt cu umanitatea, §i resultatult acestei
admirabile operatiuni i-a datt cu certitudine
pe Dumneclet, intocmai precumti dorurult
de plating, constat& presinta potassei.
Dert aced& Divinitate, de vreme ce ea ne
conduce, Ore nu distruge liberult arbitrit umant
1
§. 3.
GINTILE ALLESE gI
LIBERIJUI ARBITRIU
Dec& Dumneflet a deatt pe orat anume in
perspective civilise iunil; decd l'a inzestratt
jesmans ne pouvaient pas compter an delk de deux; Spix
et Martins constatent le mIlme fait chez les Indiens du Brtlsil.
Les habitants du cap Iork en Australie etc.'
STUDIULIT IV, § 3 13
(
cu unt cerebra ataii de puternict §i I-a refusatt
unt Invelli§ti m&cart pe spate; deca a facutt
tote acestea pentru impinge pe callea
progressului; de ce atunci nu l'a condust mai
curandt §i mai completamente la tint&1
Aces% intrebare, adressat& lui Wallace de
c&tr& d. Stebbing §i pe care o repet& Darwin
(1), depute de a fi o obiectiune, agiuth a precisa
§i a defini principiult selectiunii providentiale.
Pentru a neconvinge cat de bestialt a fostt
puntult de plecare alit omului spre a se
urea din trept& in trept& pent la sublimitatea
unui Cuvier set -Herschel, nemict nu pote fi
mai elocinte ca urmatorult passagit din narratiunea
Anglesuluf Calton despre unt tribt selbatect
din sudult Africei:
Damariidice elltinu se radic& in socotelele
lort mai sust de ciffra 3. C&nclt li trebue
4, arrat& patru degete. Cam% vort sa
trod pests cinci, se incurca forte ret, cati
degetele dela o singurl man& nu li mai vint
in
agiutort. Cu tote astea ei rare -ors perdu
unt bot, c&ci lipsa lui din turm& se constat&
nu prin numeratiune, ci prin disparitiunea
unei figure cu care se obicinuiser&. Candt
cumperi dela den§if berbeci, platesci pe fie -
care deosebitti, a§a c dec& pretulti unuia e-
ste de doue suluri de tutunt, nu cumt-va
dai patru suluri d'o-data. pentru doul berbeci
cad se nasce o mare z&p&cell&. Facusem.ft
et insumi ttnt esperimentu de a,cest& nature,.
Primindt patru suluri, Damarult a pust
la o parte doue §i s'a uitatt la unult din berbed,
den% observ&ndt ai mat remanu alto
done suluri, a cklutt pe ganduri ca §i candt
nu era lucru curatt, a reluatt er6§i cello doue
suluri puse la o parte, privia cam% la ber-
(1) Stebbing, in Transactions of Devonshire Association
for Science, ap. Darwin, op. cit., 396.
s&

14 ISTORIA TERRITORIALA
bed, dada la sulurile, gni fine se simti lo
astti-felit de confusiune bleat! 1mi intorse
tote sulurile 4icendu a nu vinde nemicl, §i
n'a revenitt dealt cu espressa conditiune
ca se! das doue suluri §i Alma una berbectI,
dup& aceia se! mai dal doue gi s, feat
gi pe una ally douilea. Dec, vinde una boa
In prett de 10 suluri de tutu)* Damarula
se cula giost, intinde pe p&menta amendoue
manele, gicumper&torula II pune ate "mu
suit pe fie -care din celle 4ece degete. Cumperanda
mat allu douilea boa; repeti aceia-§i
operatiune. Deca in loct de suluri Intregi it
vel pune pe degete ate o giumetate de suit,
rare-or! Damarula precepe ca l'af Inge Hata.
Intr'o 41i, pe candu observamt pe unulti dintr'
in§if perduta in socotelle, vequi all&turi pe
eaten a meaDina intr'o situatiune analog,. Ea
essamina cu attentiune o giumetate-duzin& de
ate' ce'l fetase gi din cart i se lua, o parte.
Forte Ingrigita, Dina auta segi dea sem&
dee& toti ateil sunt presinti sea lipsesce vreunuld;
Inse nu putea sei numere, act ciffra
era pre-superior& pentru gradulti sea de intellegintL
All&turandu pe oma cu cftnele,
cata sA, m&rturescti c, comparatiunea nu era
tocmai onorifia pentru cella Anteiti (2).
Contrastult intro una Damara §i mat Anglest
este mat esperimentil sciintifica, una aposteriori
despre nemarginita perfectibilitate
a omului, cola -ce concord, cu principiulhi selectiunii
providentiale, ma dup& mint l'a desvellita
Wallace ; dert prin acella.% contrasts
nol doblndimil o conclusiune nu mai putint
rigures& §i totti atatil de important5 a progressulr4
umanii e numaf possibilu, nu neeessarii.
Pentru oma o civilisatinne fatal& nu essista,
(1) Gallon, Tropical South-Africa, p. 132, ap. Lubbock,
Origins, 429.
precuma nu essist& pentru ells o fatal& bestialitate.
Timlenda , ellil agiunge mai matt sell mai
putint , in proportiune cu gradult tinderii §i
cu intensitatea resistintei din affar& ; inse nu
agiunge fax& s& , sta,pant fiindu a tinde
sea a nu tinde.
Selectiunea providential& nu distruge liberult
arbitrit umant §i nu Inlatureza, responsabilitatea
moralL
Inse atunci interventiunea Divinitatils& se
fi manifestatt 6re In istoria numai la cella
antak debuts allll omului In lume
Botha selectiuniiprovidentiale ma,rginitus'a
in a ne inzestra o data pentru tots -d'a-una
cu possibilitatea progressului, lass&ndti apoi in
secolif secolilort, ca Dumnelleult lui Beranger,
unhi camp, necontrolatt individualitAtii umane
7
Wallace pusse pe oma fat& cu m&imuta
pe omulti selbatectt fatl cu omult cults.
Prima din aceste doue operatiuni I-a data
drepttl resultatt selectiunea provident ialL
Naturalistult anglesa s'a oprita Inse aci,
ultanda a trage o conclusiune analog& gi din
a doua lini& a diagrammei.
Dup& cumti omult, mai pe sushi de actiunea
legilort fisice, s'a allest din totalitatea antropoiclilort
; 6re nu tat asta-felit , mai pe sushi
de actiunea legilorti fisice, se allega uneleginti
din totalitatea umanitatii
E peste putinta a vede opera selectiunil providentiale
intr'una din aceste done categorie
far& s'o zarimatott-d'o-data, §i in cea-l'alta.
Sa
ne Inceramt dert a imple golulhi in teoria
lilt Wallace.
Doctrina predestinatiunil gintilort a inceputt
a se agita abia In secolulhi nostru.
Dupa, mint o demonstra fore bine d. Sudre,
?
?
§i

ea a fosta absolutamente necunnoscut& istoricilort
§i filosofilort trecutuluf (3).
Cartea lul Wallace este cu putinf aunt posterior&
earth( d -lul Renan, cent maf celebru
campiont alit aga numitelort gintf allese".
dice
Arianif i Semitif acesta din urma
dri unde venial a se stabili, gassiat in
callea lore nesce ginti pe gfumetate selbatece,
pe cars esterminat §i a carora memoria,
supraviuetuesce in miturile poporelora mal
civilisate sub forma de nemurf uriage, magice
, nascute din pimento, sell chiart sub forma
de flare. Acea umanitate primitive s'a
conservatti pent ante, -4S, affar& din drumulli
gintilort colon marl, in Oceania, in Sud-
Africa, in Nord-Asia. Inainte de Arian! gi
Semitf all maf fosta §i alto ginti civilisate :
Cugitif §i Camitif ; dert culturalora se distingea
printr'unt caractera materialt : instincturf
religiose §i poetice pre-putint accentate;
multaaptitudine pentru manufacture; o
applicatiune positive la commercit, la bu-
*hula trait, la comfortt ; nici una spirits publica;
nici o viuet& politico. Aceste ginti durasera
tref sea patru mil de annf inainte de
crestinisma. Civilisatiunea lora a desparuta
,sub isbirile Semitilort §i alle Arianilort, ne
mai pastrandu-se decatt in China. In fine,
appara gintile nobile, Arianif i Semitif,
pogorindu-se din Imam. , una In Armenia,
cea-l'alta in Batriana, cu v'ro done mil de annf
inainte de Crista. De'nteit forte inferior! Cu-
§itilora gi Camitilort . in privintacivilisatiunif
esteri6re i materiale, el if intreceat fare, com-
,paratiune prin vig6re, prin intrepiditate, prin
geniult poeticu i religiost. Arianif, la rolldult
lora, sunt superior! Semitilort, a carort
(1) La doctrine des races, in Seances de l'Academie des sciences
morales et politiques, 3-e eerie, t. 29, Paris, 1859, in-8 ,
p. 144.
ST1JDIUL13 IV, § 3. 15
unica missiune a fosta convertirea tuturort
poporelort ariane la idee monoteiste. (4)
Aceialf conceptiune e desvoltata cu multi,
abilitate bate° opera german& de tau recinte.
Semitif dice d. Spiegel differ& de
Arianf sub o multime de puncturf de vedere.
Mai &Meth, el nu cunnosca arte. Ebreil §i
Arabif atl fostti nu numal indifferintf , ci
chfart ostill sculptures §1 pictures. El nail
cultivate death musica. Pe terr'emult sciin-
,tef i litteraturef , deosebirea intro ambele
gintf nu e maf putint profunda. Epopea
drama sunt necunnoscute Semitilort. 0 rigid
una nopli , attribuit& alto, data Arabilort
se scie asttl-clf a este de origine ariana. Curi-
ositatea sciintifica §i ard6rea de investigati-
une sunt de assemenea straine Semitilort. El
,n'at naturalist. Operele lora istorice aunt
subordinate unef directiunl religiose. Aceialf
incapacitate in politic& §i 'n organisatiunea
military ... (5)
Luanda aceste vederf in blow, cad veritatea
total& predomnesce in elle assupra unora
error! secundare, nos IntrebAmt
Apparitiunea gintilort cellort allese se pate
ea esplica inteunt mode plausibilu prin vr'o
cause neconsciinte, prin o lege de multiplicatiune,
de variatiune, de ereditate etc., prin tote
cate ni spunt adeptif unef evolutiunl esclusi-
vamente materiale
1
Cu alte cuvinte; nof repetimt aci in respectula
gintilort cestiunea-pe care §f-o facuse Wallace
assupra umanitatil in genere, §i o resolvemt
printeo esperimentatiune analogy, fiinda
analogu insult! fenomenult,
Egiptult dice d. Mariettepresinta tint
spectacola demnt de a pironi attentiunea. Pe
(4) Renan , Hist. des langues semitiques, 494.
(5) Spiegel, Eranische Alterthumskunde, Leipzig, 1871, in-
8, t. 1, p. 387-92.
:
se...
§i

111.
16 ISTORIA TERRITORIAYA
candt restult globulu! terrestru era cuifundatt
in tenebre; pe candtt natiunile celle.mai
fflustre, cari vortgiuca mai tarclitt unt rolls
atatt -de inseranatt in affacerile lumil, se a-
flat in selbatecia; termii Nilulul nutrlati de-
gia unit poport cultt, intelleptt, condust de
Mr& o puternica monarchic, rtclemata pe o
Jormidabila machin& de functionarl §i impiegatt
(6)
Peste patru set ducimi! de ann! de acumt
inainte posteritatea nostra va ave sa constate
acela-gi antites& de ultra-civilisatiune fat& cu
ultra - barbaric, §i essemplult Egiptenilort ni
spune a selbatech viitorulu! vortt puts fi tocma!
gintile cello maI inaintate de asta-41.
Zimmermann gruppeza cat! -va remarcabili
specimen! a! regressulu! de acesta natura, aretandu-ni
pe Spanioli, pe Portugesi, pe 011andeg,
selbatecindu-se in Africa, .in Brasilia, in
Oceania, §gapoiconchide a : se intempla chtarti
Germanilort .
In archipelagult Viti set Figi, Europeli devenisera
antropofagi! (7)
In casult Egiptului decadinta nu se pgte attribui
clime!, cad conditiunile atmosferice si
tellurice nu s'ar'i schimbatt acollo de dna mil
de ann!, §i totug Fellahi! de asta-41l nu ma!
\semen& cu strabunli lord din anticultl Memfis
et4t din Teba cea cu o But& de port!.
Fenomenult se p6te attribui §i mal putinti
gintli, de ora-ce Fellahult e de acellag sange,
vorbesce aceia§! limba, conserva acellag tipt,
prin car! se distingeat ziditori! piramidelort.
Roma lul Scipione devine Roma lazzaronilort;
In Ellada palicaxi! Inlocuesct pe Sofocli.
A§a der), dee& este adeveratt ca, o soma, de
gint! port& sigillult predestinatiunii de a fi
mar!, pe care n'at pututtl salt determine mi4l-
(6) Ap. Littro, La science, 389.
(7) Zimmermann, L'homme, Paris, 1873, in-8, p. 473-8.
locultt ambiantt, filiatitinea set vre-o alta cans&
curattl material& far& concursultt unet selectiunt
providentiale, adeca allti une! forte identice
cu ace% ce prege4use la Ins41 creatiunea
°multi! in gruppult antropoiclilort; e nu
ma! putint evidinte c& superioritatea este numaA
possibild, nu necessard.
Egiptenil, de§i providentialmente meniti
pentru unti inaltt gradt de cultura, de§imaterialmente
secundatf prin conditiuni territoriale
§i chlarft genetice dintre cello ma! fericite,
totu§! nu agiungeait sust de n'art fi tinst. §iincetareatinderi!
din parte-le n'a intarcliatt a1
precipita intr'o complet& degenerare.
Civilisatiunea egiptena, separata de no!
printr'o distant& de cind-4eci secoli, este relativamente
forte modern& in allaturare cu primole
urme alle essistinte! umane, pe car! ni le
descopere geologia.
Or! -unde in Egiptt s'at facutt sapature sub
fundatiunile cellort mai vechi ruine, buna-ora
cu 18 metri ma! giost de peristilult obeliscului
de Heliopole, s'att &situ numai ossaminte
de nests specie p6ne acumt essistintl:
camila,
dromadart, cane, bolt, porch, §i niciorema§ita
de animal! desparut! (8).
Sunt der6 far& comparatiune mal primordiale
acelle vestigie alle omulul in Europa, car!
se afla la unit loch cu restur! de mammouth, de
tint primigenit, de let de cavern& etc., §i a
carora vresta se credo cu tott dreptult de catra
geologi a fi cu sutimi de secoli anterior&
cellort mai
antice monumente alle Egiptulul.
Intre craniurile umane din acelle epoce radicalmente
pre-istorice, doue mai cu sem& attrasesera
assupra-le cu atatt mai multt attentiunea
antropologi§tilort, cu atfi unult din
elle, cello de Engis In Belgia, prin volumt §i
(8) Cornewall Lewis, Historical survey of the astronomy of
the Ancients, London, 1862, in-8, p. 440.

prin configuratiune &not& unu grade insemnath
de intelleginta gi abia differ& de frumsetea
tipuluf dish cauca,siant, pe candt cello-raltt,
descoperith la Neanderthal Ring& Dusseldorf,
offer& o assemenare surprincl6tore cu unt cape
de cimpanze, de§i are o capacitate minimal& de
.1220 centimetri cub!, Matt Intrece cu 681 pe
cello mai mare cape de maimuta.
Lyell banuesce ca ambele aceste craniuri
art fi essistath la nordult Europe' In periodult
post-.pliocent, adec& In prima giumetate din
epoca post-tertiara.
Craniult de Engis, atatti de remarcabild prin
Ecce dert apr6pe In acela-g' regiune §i'n acella-§!
timpt fiintandt cote la cote done gintf
tipice, una cu o frunte de filosoft §i cea-l'alta
cu o figura eminamente bestialk de§i nick decumil
idiotk
Craniult de Engis pote fi privitu ca forte
°stilt ipotesel transformiste a luf Darwin, cad
dee& in vecinetatea epocel tertiare ne intunpin&
degia unu cape de omit atalt de bine desvoltattl,
apol unde ore, in ce feat de strata geologict,
s& c&utamt no presuppusa transitiune
c&tr& maimutal
Actiunea selectiunif providentiale in crea-
e
STUDIULU IV, § 3. 17
nobletk s'a &situ la unt- loch cu ossaminte
de specie perdute de elefantd, de rinocert, de
urst, de tigru §1 de hienk ast feliu ca, eSte
unu calculh geologicesce modestA de a lice ca
possessorulh acellul cape a tr&itu sunt acumh
vr'o cinch -spre-slece mii de annf (9).
Reproducemu aci ambele craniuri suprapuse,
cello de Engis desemnatt prin lime §i cello
de Neanderthal prin punturi.
Littera a indica arcada sprIncenelorh §i portiunea
median& a ossulul fruntalt ; littera b
sutura coronala; littera cv6rfulti suture' occipito-parietale,
littera dprotuberanta occipital,
:
tiunea genului umant §i a gintilort cellort superi6re
este aci mai palpabila ca on -unde;
dent nu ma' putint palpabila e §i sarcina individualitatif
umane, care va reman6 In veer
pe loco de nu va progressa grin propriulu sea
Ebert arbitritl,orf-cath de bogatt are fi Inzestrat&
potentialmente de c&tr& selectiunea providentiala.
(9) Lvelli, L'anciennete de l'honuneprouvee par la geologie,
tract Chaper, Paris, 1864, in-8, p. 93.Nortillet, Classification
des diverses periodes de Page de la pierre, in Revue d'anthropologic,
I, 436, 46411, cranium de Engis in perioduld glaciar6 de
Moustier §i pe acella de Neanderthal in periodult preglaciarti
de St. Acheul, ambele celle mal vechl in epoca paleolitiefi sell
a petrel necloplite.
3

18 ISTORIA TERRITORIALA.
Dela craniult de Engis 85, facemt nnt saltt
pests vr'o suta cincl cieel de secolf.
Iaponia ni presinta, chiart asta-cli spectacolult
cellt mai elocinte allt energief liberului
arbitrit lute() ginte pe care o credeat tot!
,osandita, la unt perpetut stationarismu.
Istoria iaponesitdice d. Vivien de Saint-
Martinimbrati§ezt, unto intervallt de 2,532
mini. -Una §i aceia§1 dinastia domnesce acollo
dela annuli 660 Inainte de Cristt §i One asta-clf.
Imperatult actualt este una suta, done-
4eci §i alit douilea descendinte din familia su-
verank In curst de 25 secoli Iaponia a conservatt
acellea§f moravurf, §i et& ca acuma,
dupa, ce s'a fostt isolatti cu desever§ire de orlce
contacts' cu strain!, acesta, tOrra, ill WM,
de o data tranitiunile, schimba, din temelia,
moduli set de a fi, se silesce a'§i altoi civilisatiunea
europea, §i a lua unti loch Intro natiunl.
Guvernult dela Yedo subventionezti in momentult
de fatt, 250 tined In Anglia, 200 in
America, 50 in Francia §i 40 in Germania,
unde acesti 540 Iaponesf se initiaza, in tote
sciintele §i artile Europe! (10).
Gradult de cultura, la care reu§isert, a se radica
de secol! Iaponesil printr'o tendintt, iso-
late,
probeza, ca merit& §i dencif a fi conside-
rati ca o ginte forte superiort.
In timpt de done millennie, pe cAndti tott
globulh terrestru Indura sute de revolutiunI,
Iaponia singura nu vola sa essa dinteunt antict
statu-quo de cultura, §i acuma subitamente
ea ulmesce lumea prin cea mai puternica
vointa, progressistk
Sa maf cautamt ore vre-o proba maf vita
despre compatibilitatea liberulul arbitrit cu
selectiunea providentiala in sfera gintilort de
(10) Vivien de St. Martin, L'annee geographique, t.11, Paris,
1873. in-8, p. 192-4.
,
frunte, intocmai dupa, cumt o constataramt,
Impreuna, cu Wallace, in privinta intregef umanitatf?
Acestt, compatibilitate e forte importantk
cad ea inaturez& grava accusatiune ce se arunca,
de catrt, unit la adressa doctrine! gintilora,
cumt-ca, aril fi contraria liberulul arbitriU
§i prin urmare responsabilitatif morale a o-
n:1111w (11).
Nu; Intr'o ginte, ca §i'n totalitatea umanitgif,
selectiunea providentiala agiuta, pe omt
de a pa§i Inainte, Ills agiuta, forte multt, illt
agiuta necontenitt, 1111i agiuta pretutindenf,
inse nu'lt silesce st mOrgt.
D. Littrd, analisandt opera d-luf Renan,
observa,:
Wet, gintile inferiore art fi apparutt singure
pe pamentt, nicT resultatele superior°
alle civilisatiunif n'art fi pututu sa appara.
Seria aril fi fdstt mat scurtk de§i art offeri
.0 inlantuire analogy pentru portiunea cea
communa gintilort inferiore §i gintilort superidre.
Acestea din urma s'at mi§catt §i at
Inaintatt ca §i celle- l'alte, dertl ma! raped°
§i agiungendt la nesce InAltimi la car! celle
Anteie n'art fi sciutt sa se urce prin propria
lort initiativa. 0 ginte procede ca §i individult
; §i precumU omult de cello ma! vast!
genit trebuf sae trect ma! atiteit prin fasele
,
debilitAtif intellectuale a copilarie!, toth astu-
felit este impossibilti de a sustine ca gintile
superidre n'aU avutt §i elle, ca §i celle inferi-
Ore, o copillaria debila, den o copillaria, care
le-a condust pe densele la o maturitate comparativamente
ma! activa. (12)
(il) Sndre, loco cit., 150: cSi, selon la thdorie naturaliste,
ales climate pesent lourdement sur la Ebert& humaine, cellegel
peut combattre leur influence par lee institutions, par
el'hygiene, s'en affranchir par l'dmigration. Mais le systbme
rqes races place au sein de l'homme lui-meme le principe de la
atalite qui le domine. a
(12) De la civilisation et du monotheisme, in La science, 470.

Deca d. Littre art fi e§itt, mit momenth din
sarcasticula preceptt alit lui Augusta Comte
a Divinitatea trebul poftita de a ne lasso, In
pace de acumt lnainte" , d-sea arts fi dedust
din propriele selle cuvinte notiunea f6rte po-
sitiva c& acelle marl gintf, far& earl erat peste
putinta resultatele superiare alle civilisatiunil
§i de contactult carora profit nemurile mal de
glost, suet produsult unel cause lucrandt in
prevederea acellort resultate §i acelluf con -
tactti, alit unel selectiuni providentiale.
Etta cumU Intellegemu nol pe Wallace §1
pe d. Renan, combinandt ambele ion) tenxie
earl se verifies reciprocamente, §i conciliandule
pe amendoue culiberult arbitriti.
S'art ma! pute demonstra continuitatea selectiunif
providentiale in istoria prin unele popare
superiare fat cu celle-l'alte din acefall
ginte §i prin unit amen! marl fats cu ce!-l'altf
din acella§f poport.
Niel o lege de evolutiune materials nu va
fi in stare sa esplice vre-o data pe vechi! Atenianrset
pe unto genit ca Shakspeare. (13)
Factorif climatericf, genealogic) §i social! radick
celle maf de multe orf pe icf-collea ate unto
(13) Lasanlx, Neuer Versuch einer alten Philosophie der Geschichte,
Manchen, 1857, in-8, p. 116: Fast alle grossen Entf
decker, denen die Wissenschaften ihrer Fortschritt verdanf
ken, sind Autodidakten, die wie Himalaya ureter den Bergenund
f Meru ureter den Gipfeln der Berge aus dem Herzen der Na-
«tur geboren, als Menschen and als Denker gross, einsam, oft
fats Martyrer, dastehen in ihrer Zeit, und erst nach ihrem
Tode als was de waren erkannt und nach Verdienst gewiirf
digt werden. Die schansten und erhebendsten Erscheinungen
f dieser Art im Leben der Menschheit and der \Talker sind die
Igeistigen Heroan derselben, die grossen Manner welche gerade
fzur rechten Zeit, in den Entwicklungsperioden des Valkerlebens,
da wo eine lange Vergangenheit ihren Abschluss
ierreicht und eine weite Zukunft sich offnet, wo das Ende
f der alten und der Anfang einer neuen Zeit, wo Erlaschen
fund Neusichentzilnden zusammen treffen, wie lichte Gatterf
gestalten oder wie ein Blitz vom Himmel erscheinen, und
'Cale die Trager der neuen das Leben gestaltenden Ideen, als
(Grander und Wiederhersteller der Religionen and der Staf
aten auftreten ; jene Manner. die wie Sprossen aus dem urspranglichen
Lebenskeime ihres Volkes ja aus dem Herzen
tcler Menschheit selbst geboren; und ebendarum mit urspriinglichen,
elementarischen Kraften ausgerastet, nicht blos far
e ihre Zeit, sondern auf lange Jahrhunderte hinaus thatkrafftig
wirken.s.
STUDIULTT IV, § 3. 19
coltu§orii alit vellulul; chfart atuncf rose carat
elle arunca o viva lumina assupra cestiunif
gintilort, poparelort, amenilort marl, totug
remane ce-va In reserva, unto mict residuum
maf essentialt death tote, unti simbure care
nu se resalva decatt prin selectiunea providential&
Amt adunata In studiult de fata Inteunt
modti cam rapsodict tat ce ni s'a parutt mal
propritt a da o idea despre originea civilisatiunif
umane.,
'In lupta pentru essistinta, In terribilulti
struggle for life allt lul Darwin, omulti n'art
fi trecutti peste nivellultt maimutelort, decd
Provedinta nu'lti Inzestra cu lipsa peruluf pe,
corpti §i cu marele volumti alit cerebrulul,
fax% a maf vorbi despre celle-l'alte particularitatf
antropologice ma! putting esplicite.
0 arms, unti vestmentt, o locuinta, fie cate-§ftrelle
catt de grossolane, constitua primult
pasit, de unde procedt tote minunile civilisetiunii
Progresult s'aru fi °pH-LA Inse pe o trepta
destullti de inferior& dill se cerea pentru
stricta Indestullare a bunuluf trait. materialt
alit omulu!, decd totti Divinitatea nu venfa
din candt In candt so, accOrde unorti gintf, u-
nort popare, unort amen!, privilegiulti unel
aptitudinf providentiale, de unde apol, dupa
cumti unti singurli geniti Impinge Inainte anti
poport lntregt, tat astti -feliti unit singurt
poport, o singura ginte, Impinge inainte u-
manitatea.
Acesta actiune a Provedintef, de§i continua,
totqf nu impune umanitatil, gin i1, poporuluf
sell individuluf vre-o directiune necessara,
eV! faciliteza numal possibilitatea de a merge
maf bine set maf lute, possibilitatea de a agiunge
ma! Bust set ma! departe, possibilitatea
de a lupta cu succest contra nature!, o

20 ISTORIA TERRITORIALA
simply possibilitate, rertanendt In responsabilitatea
°multi de all Implini missiunea set
a o neglege, a face maf multi set mat putint,
a se radica set a cad&
§ 4.
CULTURA PRIN ACCLIMATARE.
Amt ve4utt c& lipsa peruluf pe corpt, o
particularitate atatt de indifferinte la prima
vedere, a fostt unult din principalif motor! a!
progressuluf umant.
Secundata de unt cerebru plint de puternice
facultat1 latente, ea nu numal ne-a impinst
prin necessitatea de a no accoperi la
hand §i la easel, dent Inca ne-a mat inzestrata
cu acea vast& sistema de locomotiune,
pe care sciinta natural& o numesce acclimatare
§i fara care nu s'art fi pututt respandi germenli
de cultura, dobandit! In nesce punturf
diverginti printr'o munca isolata de catra o
soma de gin!! allese.
Invellindu-ne in blane la nordt, Imbrobodindu-ne
In u§6re tesseture la sudt set
despuiandu-ne sub tropice, durandu-ni edificie
de granite set adapostindu-ne In umbrare de
fructcla, variandt pale la vestimentart
§i architectonict In mesura conditiunilort
circumfuse, not Trosperamt pretulinden!
pine la polult Inghiatatt, pe calla
biatamitimuta, prototipult nostru anatomist,
pere de ftisia nu mai departe decatil In Parish
set In Londont.
Fara possibilitatea acclimataril omenimea
art fi remast pururea In fa§a, cad mat nisi
o data civilisatiunea nu s'a datoritt unde-va
unel singure natiun! §i nice &tart unel singure
gint!, ci in cello mat multe casuri ea a
trebuitt sa se nasty printr'o facere de secoll
peste secoli din successiva frecare a miI de
popare.
Sciinta igienica ni arata, ce-f dreptt, ca nu
on -§i-unde §i nu pentru tot! acclimatarea e
d'o potriva fructifera; chiart acollo Inse
unde unt poport se stinge dupa o clip& de
immigratiune, ellt totu§I lass& o urma, arunca
o sementa, pune o far& la immensa totalitate
cronologica a culture! locale.
Pe lacult Starnberg longa Munchen se Innalta
asta-1 unit superbt castellt regesca,
claditt pe o insula numita a Trandafirilorti.
Cine art credo ore ca acesta frum6s5, opera
a artel moderne este fiia legitima a unel epoce
atatt de obscure, atatt de departate, Mcatt
art fi putint a slice ca o desparte de not
unt intervallt de ece millennie?
El bine, geologia constata ca Insa-§1 insula,
far& care castellult nu putea sa essiste, a fostt
artificialmente format& de catra unt tribe de
selbated tocmaf in etatea de petra (1).
In curst de o suta de secoli, cine ni va spune
sate nemurf eterogene at calcatt pe acestt
me§te§ugitt petect de pamentt, necunnoscendu-se
unele cu altele, dent concurgendt tote
ma! multi set mai putint la viitOrea splendare
a rozelort din actuala floraria a Maiestatil
Selle Bavareze!
Nicairf Inse actiunea acclimataril nu se manifesta
ma! pipaitt ca in originea diversefort
alfabete.
Fara a trece peste territoriult romant, nof
o vomit demonstra Trintr'unt ab_ecedaru- da-
Intrebuintatt de catra strabunif nostri pe-
(1) Desor, Les valafittPR ou constructions koustres , Paris,
1865, in-8, p. 114 : Cette Ile n'a pas cess6 d'être habitee decpuis
sa fondation par lee premiers possesseurs du sol it
rage de 1.a. pierre'. -- Cf. ib. 112, despre lacult Varese in
Italia : 4L'une de ces stations est la petite Ile, Isoletta, stir
claquelle la famine Litta a tilevd une maison de plaisance.
rQuoique plus grande que File du petit late d'Inkwyl, pros
cde Soleure, l'Isoletta est, comma cette derniere, artificielle,
esi bier que sous odneficions encore aujourd'hui deg traevaux
executes par let peuplades de rage de la pierre.*

ne.pe la 1500 gi absolutamente nesciuta pent
acuma In paleografia.
Acesta pretiosa alfabeta ni =eta pe Latin1
mosteninda in Carpal i o civilisatiune, pe care
Dacil o capetasera imprumuta dela Sem*,
as-W.-feat ca Roma gi SidonulU, Adriatica
Marea-rosin, fruntea lul lafeta i fruntea
lui Semu se ciocnesct prin doue currente
oppuse pe termii Danubiului.
§ 5.
UNIT ALFABETU MONGOLOIDU IN DACIA.
Mai anteit de a approfunda modulo de a
scri alla Dacilort, suntema datori o clipa de
attentiune unul alto alfabett, peste alle carui
urme tutu pe pamentula nostru a data
la 1863 d. Cesarti Bolliacu in districtula Prahova
, gAssinda sapate ate una semnt sea
doue pe petrele §i caramidele unei ruine de
longa satula Slont.
Venerabilula wheologa promise in 1871 a
esplica unele din acelle lespecli prin vechile
caractere ellene sea archaice, precumt
le numesce Eckel, gi prin celle celtiberiane
mai allesa (1) ; pent asta-ch inse d-sea n'a
&cue°, gi nu credema ca o va face vre-o data,
cad va fi observata negregita mai in urmr3,
lipsa de vr'o assemenare sends& intre eel trei
termeni de comparatiune : nici cu earacterele
ellene archaice, nici cu celle Elise celtiberiane,
alfabetula dela Slont nu se pre potrivesce.
D. Bolliaca a reprodusu peste tote intiuna
tabella litograficu 58 buccati, anume 28 petre
§i 30 caramida, dintre earl inse petrele nr. 6,
7, 7-bis, 8 gi presinta serana ;
de assemenea petrele nr. 4, 5, 5-bis, 24 gi caramida
nr. 2; idem petrele nr. 1-bis. 3, 10,23
gi caramida nr. 26, de can patina differa
petrele nr. 9 i 10, precumt i caramidele nr.
(1) Archeologia, in Trompetta Carpatilorii, nr. 939.
STUDIUL17 AV, § 5. 21
gi
5, 6 §i 8; petra nr. 16 §i caramidele nr. 214--
22 suet dro§i identice; apol petrele nr. 13
§i 14, caramidele nr. 9, 10 etc., ala ca totalitatea
semnelort distinctive, cart sa nu se
pet& confunda unele cu altele §i sa offere nut
caractera grafica probabilt, se reduce in ultima
espressiune la vr'o cinci-spre-4eci.
Intemeiandu-ne pe acesta fondt destulla de
saracaciosu, noi surprindema din capulaloculur
o mare assemenare intre fragmentele lapidare
alle d -lul Bolliacusi nesce buccatl de cossitora
descoperite In Russia sud-vestica la Drohiczyn
In fluviula Bugu, assupra carora ni-a facuta
attend d. A. Odobescu.
Etta:
Semnula T de pe petrele nr. 4, 5,
5-bis , 24 gi caramida nr. 2 este acellagi cu
semnula de pe cossitorula nr. 13, publicatt impreuna
cu altele noue-spre-4eci de catra comitele
Tyszkiewicz (2): LTI
Semnulti de pe caramida nr. 3 se regasesce
intocmai pe cossitdrele nr. 2 gi 7, preemit
§i semnult de pe petrele nr. 13-14
i caramidele nr. 23, 24, 25, ne intimpina pe
cossitdrele nr. 8, 18 gi 14:
LIA n
Seninulii de pe caramida nr. 12 se vede
§i pe cossitorult nr. 11:
Q
Semnula de pe caramida nr. 18 se afflagi pe
cossitorula nr. 20:
8-bis acellalt X X
Semnula de pe caramida nr. 20 nu se
deosebesce de semnula de pe cossitdrele nr. 6,
7, 8 §i 10:
r
(2) Drevnosti, Trudy Moslcovskago Archeologicseskago Obscsestva,
Moskva, 1865-67, in-4, t. 1, p. 115 22, pl. VI
§i VII.

22 ISTORLA. TERRITORIALA
Seinnu lt de Pe caramida nr. 15 este ca §i
acella de pe cossitorult nr. 9:
Mai pe scurtt, sunt §esse caractere evidamente
identice.
Dery acesta intim& Inrudire cu cossitarele
comiteluf Tyszkiewicz arunca are vre-o raffia
assupra alfabetuluf dela Mont ?
Commissiunea Archeologica din Vilna, considerandt
ca Drohiczynult fusese in evulti me-
dit capitala poporuluf Iatvingilorll, li attribue
lord celle gassite in riulti Bugt.
Despre ktvingf se scie ca att fostti o ramura
litvana, dupa cumt ni-o spune celebrult annalistil
polonti din secolult XV: Jaczwingorum
natio, cum Pruthenica et Lithuanica lingua
habens magna ex parte similitudinem et
uintelligentiam. (3)
Dery ce at a face Iatvingif set chfarti in genere
Litvanif cu Slonuhl din Prahova?
Numele acestef localitatf ni adduce aminte
unto passagit totti din Dlugosz, unde sunt pu§f
allaturf cu Iatvingif, ca o alts crenga a nemu-
luf avant, ass 4i§ii Sloneta: Iacuingos, Slo-
nenses, ceterique Pruthenici -tractus barbanros."
(4)
Sionim este pent asta-ch 'multi din ora§ele
celle mai istorice alle Litvaniel. (5)
Intre Slonulll din Prahova si Slonimulii din
(3) -Dlugosoi, Historia, Lipsiae, 1711,1n f., t. 1, p. 770.
Despre Iatvingi veil monografia lul Henn*, Commentatio
de rebus Jazygum seu Jazvingorum, Reg,iomonti, 1812, in-4,
precum6 gi Gatterer, An Prussorum, Lituanorum caeterorumque
populorum Letticorum originem a Sarmatis liceat repetere,
in Comment. Soviet. Scient. Gutting., Hist., t. 12 gi 13.
(4) Ibid., I, 223.
(6) Stryikowski, Sarmatia Europaea , in Mizler, Historiarum
Poioniae collectio trwigna, Varsaviae, 1761, in-f , t.
1, p. 75 : cSlonim, civitas et munitio lignea, olim secundo
egenitorum magnorum Ducum Lithuaniae erat, et pro dutcatu
cum suo territorio computabatur..
Litvania, intre petrele si carami4ele d-luf Bolliacti
§1 cossitorele comiteluf Tyszkiewicz, sa
fie are numaf o relatiune de azardt?
Tat in Russia sud-vestica, acollo unde Litvanif
aft domnitti One pe la giumetatea secoluluf
XV, in Podolia langa tergu§orult Daszow,
s' a desmormentatt dintr'o movila urmatorea
petricica:
Affara, de N tote celle-l'alte semne din acesta
quasi-insoriptiune se gassesct pe fragmentele
d-luf Bolliact, §i anume :
Monogramma cea incadrata se compune din
semnult de pe caramida nr. 3,' in coda carula
s'a intercalatt semnulti pe petra nr. 14:
Stelluta figureza pe caramida nr. 15.
Lunape caramida nr. 25.
Semnul w pe caramidele nr. 9 §i 10.
S'a,rt pare dert archeologicesce admissibilti,
ca zidarif dela Slont in Prahova ate. trebuitti
sa fie de acefalf origine cu mesterif dela Drohiczyn
set dela Daszow.
0 Impregfurare ne impedica totusf a risca
o affirmatiune.
Uncle semne de pe petrele §i carami4ele
d-luf Bolliact sunt par'ca fotografite dupa alfabetult
mongolict.K
Semnult de pe petra nr. 12 represinta la
Mongols sonulti o :
Semnulti de pe petra nr. 2 este mongolicult
nn :
-17
(8) Lelewel, Case balwochwalcza Slawian i Polski, Poznan,
1855, in-8, p. 84 ---Grabowski, Ukraina dawn i teratniejsza,
Kijow, 1850, in-4, p. 114.
(3)

Semnula de pe 'Ara nr. 16 sea de pe car
r&m.i4ele nr. 13, 21 gi 22 e mongoliculu dj :
Semnula de pe petrele nr. 1-bis, 3, 9, 10,
11, 23 etc. este mongolicula k :
Semnulu de pe petra nr. q este mongolicult
a :
I
Semnult de pe caramida nr. 25 este mongolicult
r:
A
Semnult de pe earamida nr. 27 este mongolicult
6:
Semnele de pe e&ramida nr. 13 , dec& art
fi scrise unult d'assupra altula, orl-care Mongola
le-art pute citi sd :
%.A
In fine seinnult Q nu differ intru nemica
de mongolicula t set d. (7)
Peste tota 9 coincidinte!
Astt-felit a,ssemenarea ruinel dela Slont cu
monumentele de pe territoriult avant . e mal
mica decumt este assem6narea'l cu alfabetulti
mongolict.
Cumt s& ni esplicamt acest& enigmal
Prin ce felit de migratiunl etnice set macart
culturale?
Nu cumt-va, zidaria dela *Mont, ca §i cossit6rele
dela Drohiczyn sea petricica dela Daszow,
volt fi nu toemal litvane gi nicI chlart
vechl, ci art proveni .din vr'o invasiune turanica,
din evulii media, dela Pecenegi, dela Cu-
(7) Vell alfabetuhl mongolie5 in Lepsius Standard
alphabet for reducing foreign graphic systems to a uniform
orthography, London, 1863, in-8, p. 212.
STUDIULU IV, § 6. 23
manl set dela Mongolia lax Batu-hams, car! toil
ati fosta copprinst in ade.Ora spatiult dintre
Buga gi Oltt I
Semnele N , W iff etc., degi
sunt straine alfabetulul mongolici de asta-4I,
all pututt totugl s& essiste ore-canda
ca variante.
Precisarea alfabetulul d-lul Bolliact se Ingreuez&
forte multt, . Intro celle-l'alte, prin insag!
acela c& o simply Intdrcere a petrel set
caramidel schimb& natura litterel, asta-felit
ca unt A, bun& 6a, pdte fi age4att arbitrar-
mente in patru feliurl : A, v, P3" §i .e4 .
Mal pe scurtt, d. Bolliact a data peste urmele
unul alfabeta barbart in regiunea Prahovel,
despre care Inse cella multi se 'Ate
dice a 't o grafica mongoloidd.
Ent este instructive ca Inc& unt marturt
despre nenumeratele straturi de culture cate
s'at succesil pe territoriult Dade, dery In
orl-ce cast nu e dacict.
Sa trecemt la ce-va cu multi mai positive,
§ 6.
+,
ALFABETULU DACICU ALLtl L131 DEKENEU.
Simon Kezai este autorult unei cronice maghiare
dedicate regelu! Ladislavit III, carele
domnise Intro 1272-1290.
Biblioteca Imperial& din Vienna posseda, unt
essemplart din secolula XV, dup& care s'a gi
facutt editiunea lu! Endlicher.
Niel o dat& gi de c&tra nimenI autenticitatea
acestel cronice n'a fosta suppus& b&nuellel,
gi nits c& putea s& fie, de dr& ce de pe la
1340, abia cu vr'o gIum6tate-secohl in urma
autorului, noI o gassimt degia prescurtat&
In limba german& de Enrich de Muglein. (1)
Intr'unt loch Kezai slice :
(1) In Kovachich, Sammlung kleiner noch ungedruckter
Stade, Ofen, 1805, in-8, t. I p. 1--94 : Chronik der Hunnen.

24 ISTORJA TERRITORIALA
.Zaculi Hunorum sunt residui, qui dum
Hungaros in Pannoniam iterato cognoverunt
remeasse, redeuntibus in Ruthenie finibus oca
currerunt, insimulque Pannonia conquestata,
partem in ea Bunt adePti, non tamen in piano
Pannonie, sed ctm, Blackis in montibus confinii
sortem habuerunt, unde Blackis commixti litter
s ipsorum (Bla,ckorum)uti perhibentur .
Adec& :
Sacuif sunt resturile Hunilort. Afflandt
despre re'ntorcerea Ungurilorti In Pannonia,
et 11-at egitt Inainte la hotarele Galitief gi de
'npreuna cu dengif au cuceritu Pannonia, din
care at i capetatt o parte, nu inse pe gesst, ci
la munte invecinall §i ammesteca0 cu Vlachii,
de unde se vede cd ad si
adoptati litterele vla-
chice." (2)
Inainte de a trage vre-o consecinta din aceste
littere vlachice", pe earl dela Romani
le-at fostti Imprumutatti Sacuif, vomit mentiona
in trecett unt documentt transsilvant
din acefalf epoca (3), publicatti la 1842 cu unt
fac-simile de catra academiculOmaghiart Jerney,
§i anume decretult until generalu tata-
(2) Endlicher, Regum Hungaricarum monumenta 21.119adiatm,
Sangalli, 1849, in-8, p. 100.Prima editiune a lui KO
zai este de Horanyi, Viennae, 1782, n-8.
(3) Barltil, Transilvania, IV, 55: Nos Cattan ex Styrpe
Jedzan in Regno Ungariae Kaymakam Solis et Ter. maximo
Chan Syngu Babylonici ac invicibili Regis Regum Hulaku
Exercitus Kalkazultan sen supremus Dux. Iterurn hortamur
net serio committimus vobis Rugas,Bylany, 'Corns, Castellani
Comites in Castris Clusn, Dees, Busdoch, quod cum a nubis
data potentate ordinare debeatis, ut quemadmodum Flandry
tin initio Regni nostri acceptabant nummos nostros wulgo
Keser-chunich Tatar Pensa ex dictis Zycly et Blachy per munia
necessaria, quia ad nostram utilitatem pertinent, acceptarent
tanquam nummos Byzantinos, et cum consortio
get patientia nostra participare vultis. Fidelem M . . . as et
Zeracheen cum suis eotiis Josyf Myzarrus, Fyeerwaary, Tui-
4tous et . . . Zeracheen quorum serwis vestros administrare
cusque Zootmaar. Datum in Zuyo anno Regni nostri IL.
jakab, Oldeveltdr Kolossvar tiirtenete, Budfim, 1870, in-8, t. 1,
p. 18, puns acestit add sub annuld 1232.
reset din 1242, candt urdiele orientale au
fosta copprinst Ardelult, poruncindt Sagilort
a nu refusa in transactiunf moneta mongolica
din partea Sacuilort gi Romanilort:
ex dictis Zycly et Blachy.
Ambele aceste numi, ;Zycly et Blachy,
sunt scrise aci allaturf i mac -mal cu aceialf
ortografia ca §i 'n Kezai, a caruf opera e posterior&
diplomel numaf cu vr'o tree clecennie.
Ma (Teri unt cronicarti maghiart mopune,
sunt acumt gesse secolf , ca Romano possedat
atunci unu alfabett proprit alit loru,
litterae Blackorum", care nu era nici lati-
nescu, cad latinesce scriea insugf Kezai, nici
slavont, greet set germane, de vreme ce pe
Sclavi, Greci, Teutonici" (4) Kezai nu '1 confundfj,
nici o data cu Romanic.
Cu tree secolf mai in urmit, vestitult anna-
Esti). maghiarti Turotz, a cunnoscutt de assemenea
alfabetult in cestiune, dertlui nu'l maf
venTa la socotela a recunnasce cu sinceritatea
lei Kezai ea IIngurif au pututt s& 'nvete ce-va
dela Romani, ci preferi mac bine sa cre4a ca
sunt nesce antice littere scitice, adduse de catra
Hunt din Asia, maf adaugandu cu emfasa
ca nice o data Sacuii nu s'ati ammestecatt cu
nemini (5).
(4) Endlicher, 101.
(5) Thwroez, lib. I, cap. 24, in Scriptores rerum Hungaricarum,
ed. Schwandtner, Vindobonae, 1766, in-4, t. I, p. 96:
Hi Siculi, Ilunnorum, prima fronle in Pannoniam intranticum,
etiam hac tempestate, residui ease, dubitantur per necminem;
cum in ipsorum generatione, extraneo nondum
cpermixti sanguine, et in moribus severiores, et in division
cagri ceteris Hungaris multum differre videantur. Hi, noncdum
Scythicis literis obliti, eisdem, non encausti et papyri
'ministerio, sed in baculorum excisions artificio, dicarum ad
instar utnntur.. Despre tote intellesurile cuventulul. cdica.
yell Du. Cange, Glossarium mediae latinitatis, ed. Carpenterii,
Paris, 1842, in-4, t. 2, p. 840 -41: 'Dica, non tam pro charta,
vel schedula, in qua scribitur, quam pro taleola, nostris
taine, in qua rerum numerus annotator, usurpatur a
gThwreezio

In acella-g1 timpt ell1 ni communica o particularitate
forte instructive, gi anume ca acelle
littere nu se scrieat pe pergamena set pe
chartia, ci se Increstali pe bete.
Despre acestti usti Turotz vorbesce ca contimpurent,
fiindt prin urmare o perfect& fontana
istorica ; despre originea Ins° a alfabetulilt,
mat contimpurent cu doue sute de anni
este Kezal, caxele ni spun limpede ca SacuiI
se ammestecasera In munti Cu. Romania, Blackis
commixti", Imprumutandt prinvecin6tate
litterele romane, litteras ipsorum."
Mandria hunk& a lui Turotz cats sa se 'nchine
aci de 'naintea unel marturie atattt de
categorice.
Apoi sa se observe ca Kezai era nu numal
din secolult XIII, darts Inca originarti din Biharia,
o provincia curatti romanesca la costa
TransilvanieI, astit-felit ca pe Romani gi pe
&tut nemini nu'i cunnoscea ma1 de aprdpe.
Darts acelle litterae Blackorum" unde are
sa mai fie asta-4I7
aunt sa, fi fostti ells $
Ecce o cestiune catra care se applica, pe deplint
principiulti dupplicatelort In procedura
giuridica : data la Romani a peritli din Intemplare
acellt alfabett, cata sa consultamil essemplarult
Incredintatti Sacuilort, i pe data
ce se va gassi unt Alphabetum Siculorum",
care sa nu fie ellent, gotict, cirillicli, arabil set
vre-unt altulli cunnoscutt, pdte fi tine -va dont,
cu testult cella necontroversahilt allti
lui Kezai In mans, cumt-ca a scost la lumina
abecedarult cent vechit ant Romanilort.
EI bine, unt assemenea alfabettt essista.
Intro manuscriptele in-quarto alle reposatului
Trausch, depuse actualmente la Biblioteca
Evangelic& dinBragovt, in Diplomatarium
Trainsilvanico-Siculicum ab amp 1251-1807,
este intercalatti unt altt. manuscripthi tat in-
STUDIIILII IV, § 6. 25
quarto, scrishi la 1702 de tetra preutult Stefant
Lakatos sub titlult de: Siculia accuratius
quam, hactenus cl,e2ineata.
Autorult acestel scrierf, remase pent acumt
inedita, appartine periodului dintre
1650-1720.
Ella a fosthi supremt archicliacont allti districtelorti
sacuesci Csik, Gyergy6 §§i Kaszon (6),
adeca push In positiune de a cunnosce maI
bine ca on -tine tote amenuntele din traiult
compatriotilort sea.
Lakatos ni spune ce pe la 1700 Sacuii mai
intrebuintat Inca unt. alfabett proprit alit
lora, gi 'iii gi reproduce in urmatorult modt:
ALPHABET-UM SICTJLORITM.
0 Z 0 7
ly l k k j
If A03"
h 9Y yh, f e
4v 18' jc 4 M q)
:5 Ai 3/. ;; t A
):(
5
pd any
8
ti
Affara de acestea , Lakatos ma1 adduce
(6) Benko, Milcovia give episcopatu,9 Milcodensis explanatio,Viennse,1783,in-8,
t. 2, p. 158: (P. Paulus Gy8rf6 seri-
*bit, Sedium Siculicalium Ceik, Gyergy6 et Ramon supremum
*Archi-diaconum fuisse R. P. Stephanum Lakatos.'
cl
4

26 ISTORIA TERRITORIALA
urniltarele monogramme din ate doue sofind
:
X ),
ho he ha go ge ga
cza bo bi be ba
11 3( X 2$C
3- DE A
Xro ri ra lo le
A
la
A A.
X
97( A ) "6
Avemtt der() peste total 56 semne: 33 simple
§i 23 compuse.
Inainte de a merge mat departe, ss limpedimt
valdrea unora din aceste littere, a
ckrora transcriptiune maghiar5, de atr6, Lakatos
nu se potrivesce cu fonetica romans.
Unguresculti y este alit nostru
Unguresculu ly este alit nostru /1, mulath
actualmente, dart carele mat essista In
Romania danubiana In secolult XV , cAndt
In crisove ne intimpina, Inca needles In loch
de urechIa (7).
Unguresculu ny este alit nostru n1, de as-
semenea despArutt din limbs, affar& de unele
pArti alle Teme§ianei §i de regiunea
Hategului, unde se mat dice cunW (cuneus)
In loci de Mu. (8)
(7) Vecli a mea &Mimi /storied, III, 190, wade se ci-
Met acte din 1407, 1431, 1442 gi 1453.
(8) In Dictionarium Valachico-Latinum, MS. in-16, scrisii
de unit Hateg6nA inainte de 1742 gi affratoril In Biblioteca
Universitattil din Pesta, glissimu banye pentrn bait, kung
pentru cuIu etc. Cf. Petra Maori', Orthographia Romana,
In Lexicon Valachicum, Budae, 1825, in-8, p. 34: 'Valachi
eveteris Daciae mutant is in i consonantem, -ut cuiu, clams,
'a lat. cuneus. Aurelianae Daciae autem, imo et Hatzegienses
in Transeilvania retinent quidem n, emolliunt tamen*.In
Psaltirea lei Coressi (1577), in Pentatenculd lul Toni* (1581)
1.
ra
Unguresculu ty este alit nostru ki, bunaail,
in vorba chard, pe care Maglilarult n'o
pate scri death. tydr.
E ce-va mat a-nevoid a decide despre va-
'area semnului, pe care Lakatos illii transcrie
unguresce prin gy, cola -ce se citesce d.
Sonult df n'a essistatt nicf o data In limba
romans, set cell)) putint nu se pate adduce
nici unit essemplu unde s5, nu fi trecutt
in z dintr'o epoch, immemorial /.
Not possedemt rose unit midt-loct documentalt-
de a gassi ecivalinta rom&nasch, a
maghiarului gy, de aria, ce:
1-o. In diploma latin& a. lul Vladislavti Bassarabil
din 1369, °multi Argeei se transcrie
prin Argyas (9);
2-o. In tractatult commercialti din 1433
intre domnult moldovenescil Ilia §i Intre ga-
§ii din Sibiu, ors ult AgIudii se scrieEgyd. (10)
Ungurescult gy este dart ant nostru gi, adect,
y.
Sonia pe care Lakatos ills i transcrie prin
gh insemneza nu vre-o aspiratiune, ci purtt
§i simplu pe dumb) g, chef in monogrammscu
vocalele o sets a acesttl smut produce
pe go §i ga.
Unguresculti cz este allt nostru tz set f.
Unguresculti cs este alit nostru c.
Unguresculti sz este alit nostru s.
Unguresculti s este allt nostru
'Unguresculti ii este alit nostru u.
E mai pitint u§ort a dice, ca ce felit
gi 'n celle-l'alte tiptriture romans din secoluld XVI, se mai
gamma formele : sputtiu, punf, remtmiu, rtntania etc., despre
earl veil Cipariu, Principie de Umbel, Blasid, 1866, in-8, p.
143, Ili Gramatica Umbel romans, BucurescI, 1870, in-8, p. 89.
(9) Euler, III, 4, 210. Cf. 014h, Hungaria, Vindob., 1763,
in-8, p. 56, 58 : 4Mamzillm ab Argyes... Petrus ab Argyes.*
(10) Originalulli se ail& in Archivulii Nationalit din Sibiilu
sub nr. 67. Bernie. d'o cam data indite. Not possedemA o
copifi.

de sons represinta, littera transcris& unguresce
prin 6.
Lumina se capita. inse din forma acestuI
semnt, combinatt evidamente din doui
adeca, represintandt pe allu nostru oa, pe
care Romanif fllu scrieat une -orI i cu litterele
cirillice prin dupplult o : to (11)
In fine, mail remftne semnult transcrist
prin j.
In intregult alfabett lipsindt vre-o litter&
anume pentru sonult j allt Francesilort, unguresce
es, urmeza, dory ea, tocmal pe acesta
flit represint& Lakatos prin j.
Dintre monogramme, avemt de limuritt
numai pe pea transcrisa, unguresce prin st,
cela-ce se citesce
Ecct derO litterae Blackorum", pe earl
cu mat inainte de annuls 1250, chip& cumt
nl -o spune gozai, Sacuil le-at fostt imprumutatt
dela strabunil nostri in cursult und
indelungate vecinet&V in creeril Carpatilort.
Pe la 1700, usult lorti se mal conserva
In Sakuime intocmai ca in secolulu XV, adec&
tat prin increstature pe bete, inatt
Lakatos repet& pent gi espressiunea lui Tu-
rotz: non papyri ministerio , sed in baculorum
excisions artificio dicarum instar."
Ne oprimt o clip& assupra scrieril pe bete.
Ea nu este de loch hunica,, dap& cumt
pretindea Turotz.
In limba german& alfabetulti se chIam&
pent astacIr Buchstaben, dela Buchefagt gi
,Stab - betty, adec& "bete de fags n.
Acelle-g1 intellest are slavonesce bukwa set
bukowa, adec& "de fagfin.
Celtil numIat alfabetulti coel-bren , adec&
alemnult memorier'. (12)
(11) Essemple in Ciparlil, Primcipie, 881.
(12) Zense, GrammaticaCeltica, Berolini, 1868, in-8, t 1, p.2.
STE:)11311J IV, § 6. 27
In antics ballad& boem& despre a giudecata
Libugel ° se mentioneza, legile serise pe
scandure : adesky pravdodatne". (13)
Scandinavil possedat de assemenea eliteras
ligno insculptasp. (14)
Liber la Romanii ceI vechl, inainte de a
deveni carte, era scorta de lemma pe care
se increstail litterele.
Tote acestea se refert la o adeverata, scriere
alfabetica,, era nu la nesce rudimente cifnice,
chip& cumt suet rebdele sett revaple la
mocanil nostri, sea dup& cumt at fostt la
Tata/if din evult medic betigarele numite
khe-mu. (15)
Vecinii nostri Slav! gi German!, Scandinavii,
Celtic gi strabunh Roman!, fare, a Mai vorbi
despre Indian! set Egipten!, scrieat dert §i el
Ore-candt pe bete, pe scarte, mat corrects
pe scandure, dup& cumti califica, forte bine
acesta fella de materials grafict unto commentators
bizantint din secolula XII.(16)
0 assemenea xylographid nu'i impedeca inse
de a recurge din candt in candt la metail
set la petra,, gi tocmal aceste solide esceptiunI
ate pututu se strabatt& pent 'n diillobe
nostre, pe andt fragedult lemnt a peritti
cu gramada, prin foct set prin putregail.
Nu desperamt derb nicl no! de a descoperi
cu timpult Mc& nu pergamene, cent
putint lespecli set monumente metallice Cu
litterae Blackorum.
Elle ni vort destainui, intro celle- l'alte,
doue pretiose littere pe earl Sacuii nu pu-
(13) .Rulcopis kralodvordcy, ed. Korzinek, JindrziehoveHradee,
1864, in-8, p. 8.
(14) Saxe Grammatiens, Historia danica , ed. Elotzine,
Lipske, 1771, in-4.
(15) Abel Itemusat , Itecherches our les longues tartares,
Paris, 1820, in-4, p. 65.
(16) Enslat. vn Iliad. Z: xadLci xal fair waves ;mew, Zxv-
,9.0.7v lanimuror a i644ov, ire.A4 viva xal nolvesdij yeappixciEicrpwrez
iyyfcicovrer 1 ros dry/I/Toren alvotsvorriff aavia ay.

28 ISTORIA TERRITORIALA
teat s& le fi luatt dela Romani, cad nu aveat
vre-o trebuinta, fonetica, de elle: X Si
1, sonurile cello mai caracteristice alle vocalismului
nostru nationalist.
D'o cam data s'at pututt afla scrist cu
aceste littere numai ate ce-va sacuescii, dup&
cumt vomit vede mai la valle.
Pelle atunci s& desbattemit doue cestiuni
1. In ce epoca, incetat'at a se intrebuinta
aceste caractere de catra parintii nostri I
2. Dela cine anume fostu-le-at luatt Romani!?
In Biblioteca Evangelic din Brasov:, nr.
26, b, In manuscriptult lui Eder intitulatt
Exercitationes diplomaticae , Hermannstadt ,
1802, in-4, se gassesce actult scrist in Bucuresci
la' 1492, prin care domnult muntenesct
famosult Vladt Tepegt insciinteza, pe
Salt despre o apropiat& invasiune a Turcilort
In Transilvania.
Se incepe
a§a:
Vlad dei gratis Woywoda partium Transalpinarum.
Circumspecti amici et vicini nobis honorandi.
Dabimus scire, quod Thwrchi deponerent
patientiam cum Domino Rege. Cesar
dedisset Woywodatum de Zendere uno familiari,
qui vocatur Alibek, altero autem,
qui nominatur Markovich , dedisset Waywodatum
de Bodon, et nunc sunt cum bellis
maximis, sed nescimus, ad quas partes
volunt transire. Nos timemus, ut ad Hattzak
aut ad Transilvaniam non debeant
transire. Pro eo etc.
Aceste cate-va renduri 'agiungt spre a ne
Incredinta ca, grammaticult princiart era nut
neo§ti Romant, pre-putint dedatt culatinesca,.
astt-feliti ca. latine sunt numai cuvintele, pe
candt tata fraseologia e curatt romans,.
Romanesce, buna 6ra, cuventult oste set VI
:
Insemna armata §1 resboiu tott-d'o-data. (17)
Scriba lull Tepegt, crellendt ca tott a§a
trebui sa, fie in ori-ce limba, nu se sfiesce a
puns cum bellis maximis in loch de maxim°
cum exercitu.
Verbult a cata insemnandt la not nu
numai quaero set intendo, ci Inca §i debeo, de
pild& In cat& sa, me duct", debeo ire, scriba
lui Tepe§A confunda §i latinesce ambele semnificatiuni,
bagandt pe debeo in loch de intendo:
Nos timemus, ut ad Hattzak aut ad Transilvaniam
non debeant transire."
Nu mat subliniamt In aceia-§i frasa, pe ut,
pe ad, pe nos, pe non, puse tote litteralmente
dup& sintassa romans.
Originalult documentului de mai sushi se
'Astra& la Sibiiu in Archivult Nationalist sub
nr. 516, unde pate salt controleze on li-cine.
Copiandu-lit, Eder fusese surprinst de forma
litterei C in cuventult Cesar', o form& atatt
de ciudata, atatt de fart parechia, In paleografia
latin& din evult medic, incatt eruditult
collectionistt nu s'a pututt stapani de a
nu observa bite° not& Singularis est forma
elementi C in voce Cesar."
Et bine, care este acea estraordinara, formal
4esar.
Not amt vellutt in alfabetult lui Lakatos
ca, sonult iomanesct gi este represintatt prin
semnult :
In actult din 1492 vorba Cesar se citesce
der() Gesar, confundandu-se ce §i ge, intocmai
ca In sprancena" pentru sprangena. " (18)
(17) 1/Urea' Costinii, In Cogglnieenn, Cronicele, ed. 2, t.
I, p. 16: 'a se apnea de este improtivl. etc.IIreehig, ibid.,
136.: t§i a Inceputti a &mike ocine prin tdrra la voinicitce
Naafi vitezie la ofti..
(18) Cihae, Dictionnaire d'etyrnologie Daco-Romance, Francfort,
1870, in-8, p. 107. Pentru celle-l'alte limbo neo-latine
veil Diez, Grammatik der romanischen Sprachen, Bonn, 1836,
in-8, t. 1, p. 201.

Cumti-c& acest& confusiune intro ce §i ge
trebula s& fi fostft forte pronuntat& la str&-
,bunif nostri, (loved& este insAgf originea semnuluf
grafict 171 (ge), pe care el Vali formatt
din cirilliculu y (Cl) de pe manuscriptele
slavice cello mai vechi, profitandu de possibilitatea
de a intrebuinta pentru propriult clisu
cl o form& totti cirillic& mai modern& a acellefalf
littere :
In documentele roman din secolulti XV,
de 'essemplu in crisovuhl domnulul moldovenescu
Petru din 1453 (19), codita luf u In
numele propriti C4-tam&ril este inc& forte lunanume
.
In limba albanesk at&tti de inrudit& cu
a nestr& prin elementulti communt tracicii (20),
sonurile cl ci gl se confund& de assemenea,
de uncle deriv& §i acollo o confusiune grafie&
correspundinte, astu-felfu c& a se scrie
erti , abia differinthiunulti de altulti.
1 gi
q.
In cuventult 4esar" scriba luf Tepe§ti n'a
&cat dec&tt . a puns din futel& in loculii
litteref latine C pe acea romdnesca t,
pe care
necunnoscend'o Eder , carele cunnoscea de
minune paleografia latin& medievalk avea negregittl
totil dreptult s& se mire.
Intr'o diplom& cu Ettore cirillice cu graft
se putea committe unti atare qui- pro -quo, c&ci
limba ci scrierea slavic& eras de secoll res-
(19) Archivulti StatuluI din Bucurescl, Adele mona,stirif
Hemp, legittura nr. 7.--Slavii nu possedk sonulti dj affarit de
Serb, earl rose l'aO luatO dela vecini. Dobrowsky, institutiones
linguae slavieae, Vindob., 1822, in-8,p. 182, observg. : 4h:t-
(ter vocabula sub if hi Lexico Vukiano via ullum origine
eSlavicum reperias. I Littera y cello finteiA a, introdus'o In
Serbia In 4illele nostre Vuk Karadzit', Imprumutand'o dela
Romani gi nesciendA ck este de origine slavica.
(20) Ve41 Istoria &Wed, t. I, vol. I, p. 305 - 309. Cf. Sanchardt,
Der Vocalismus des Vulgeirlateins, Leipzig, 1866, in-8,
t. 3, p. 49.
STUDIULU 1V, § 6. 29
pandite in tot& Romania danubiana,, pe canda
l&tinesce, din contra, scriendu-se numal prin
esceptiune In ale unti actti internationalti,
grammaticulli simtla o firesc& tentatiune de
a-ci da In petecti.
Ce-va analogs i se observ& actualmente mai
allest In Germania, uncle rare -or! Nemtubl
intr'o scrisere cu caractere latine nu ver&
cite -o litter& gotick dup& cumti ,ci la nof
putinf cunt in stare pane ast4l de a scri
cu ortografia latin& far& a lassa s& se str&-
core cite o
stove!.
Difficultatea de a ulta cu totulti o grafic&
national& e atatti de mare, IncAtti In Anglia
bun& OA, unde s'ati fostti Intrebuintatti &nteiti
caracterele runice, deli s'a Introdusti apol
scrierea latin& aca numit& anglo-sasson&, totugf
littera th a remasti cea vechi& far& nici
o schimbare, supraviuetuindti astti-feliti ca unti
marturti isolatti allii unel culture anteridre.
Pe la 1400 Polonif macarti-ca scrieati demultti
cu caractere latine, ddrii mai retineall
Inc& din grafica primitive, cirillic&, ca o unic&
rem&git& mai persistinte, pe lusulu menitti a
esprime vocalele a gi e nasalisate. (21)
0 singur& littera la Anglo-sassonl, o singur5,
litter& la Poloni, nu mai multti decAtti
una peste totes, attesta perduta essistint& a
unuf Intregti alfabetti nationalti!
Semnult. 0 In documentulu din 1492 este
dert . mal elocinte decatt o Intreg& disser7
tatiune pentru a probe, ca pone pe la 1500,
cello putinti in Muntenia, Romanic nu uftaser&
anticulu alfabetti, pe care cu mac multe
vecurf Inainte fate fostt imprumutatiA Sacuilort.
Ce dreptti, nu s'a descoperitt One acumti
(21) Essemple in Maciejowski, Pamietniki. o dziqjaeli Slowian,
Peterzburg, 1839, in-8, t. 2, p. 334-363.

30 ISTORIA TERRITORIALA
nici uut acta rom&nesca cu litterae Blackorum"
; dera tota astii-felia nu s'a gassitt
nic1 unit zapist sacuesca, degi e certu ca acull
s'att servitit cu elle pene pe la 1700.
Ca grafica, officials, &ugh aveati pe cea
Latins gi not pe cea slavic&, alfabetult nationalti
fiindi reservata transactiuniloru particular°,
de o important& secundar& sea de
iota casnic&t din cars inse nu ni-a remasti cu
desevergire nemicti pane la 1500.
Avemt One aci done ciffre: 1492, datult
crisovolui lui Tepegt, gi 1250-1300, intervallult
activit&ti! lui Kezai.
Mat Bust de acesta din urm& nu ne putemt
urea prin documente set cronice ; dent
ni se offer& o alt& calla tota at&ta de positiv&
in starea actual& a sciintei: paleografia comparata.
Prin celle mai multe elemente alle sell°
constitutive, alphabetum Siculorum" alltt
1u! Lakatos, adeca, litterae Blackorom" all°
lui Iidzai, se perdu in anticitatea cea ma!
pro_pinak
Ett& cute -va probe irresistibile :
1. 0
Acestti semntt, esprimenda pe /i vocalisatti,
este ieroglifulti sdrelui, care represinta in vechia,
grafic& egipten& sonurile identificate ra
gi la.
II. 4
Acesta a este far& nici o modificare a de
pe cello mai vech! inscription! ellene, precuma
gi fenicianult a de pe lespe4ile maltane :
4 §i
m ,5
Acestit Flu numai prin lipsa liniel supplementare
differ& de :
1-. Samscritula 7 00
2-o. Bengalicula S., sea 8- (u).
Aceia-gi lips& a linie! supplementare ne intimpin&
in albanesula 4 (!u).
IV. A
Acesta 2 ni appare :
1-o. Ornamentatti far& dupplicare In albanesula
(,).
A
2-o. Dupplicatli in umbricult M Cs) ;
3-o. Dupplicatt1 gi intorst pe cOst& in himiariticult
3 (g) ;
4-o. Dupplicatu gi intorst pe captt in protoebraiculii
W (g) ;
V. O
Acesta k e din puntit in punts cursivulti samaritant
k, deosebindu -se numai printr'o codit&
de cells mat vechiti feniciant Q (k).
E remarcabilu c& ieroglificulti k, din care
s'a nascutti cello feniciant, offer& aceia-gi form&
far& coditk, ce!a-ce probez& c& acest& din
urm& e numal supplementary.
Acestti g este :
VI.
1-o. Fenicianula n (g);
2-o. Albanesula \Y (g) intorsa din
vrt.
Acestti n igi g&ssesce frati gemeni in :
1-o. Fenicianulu J (n) ;
2-o. Ebraicult. 3 (n).
VIII.
/A
A
Acestti s correspunde ellenicului s de pe

celle mai vechi monuments dorice, precumt
i fenicianului 0.
IX. y
Acestti t este:
1-0. Fenicianult (t) ;
2-o. Proto-ellenicult T (t);
3-o. Mai cu sem& umbricult y (t).
Originea tuturorti acestora este ieroglificult
(t) .
X. os
Acestt o e zendicult ,1 sell (0).
Xl.
Acestti m este himiariticult (m).
XII.
Acestll f e cellt mai vechiu ellenicti (f).
XTTT.
T
8
1..
Acestti semnt, care represinta sonulti
et,
adeca t-4-1, differ& numai prin positiune de
proto-ellenicult , carele represinta sonulti
ks din k±§ (22). Is/
Sciendu-se a la Ariani t correspunde adessea
lui k, Ca in,c vTc =litv. penki, lat. quinque,
'CS =lat. que, Ticiaapq =lat. quatuor, ttc
sanscr. kis etc., urmeza a nu numai graficesee,
derti i filologicesce, allll nostru ^ (et}
este identict cu doricult v (ks).
XIV. El
Acestti z presinta o important& far& comparatiune
gi ma! mare.
Ellt reproduce Intocmal pe fenicianulli h.
(22) Curtins, Griechiselte Etymologie, Leipzig, 1869, in-8, p.
357-9.
STIMPJLIT IV, § 6. 31
Acesta ecuatiune grafica k (h)= 14 (z) impile&
o ecuatiune fonetica analog& intro h §i z.
Transitiunea din h In z este propria In famillia
indo-europea mai cu soma limbo! zendice,
In care sanscritultt h nu se conserv&
nict o data, ci trece mai totll- d'a -una In z,
precumt :
sanskr. dhis (gerpe) = zend. azis;
akin?, (et) = azem;
hcista (maia,) = zasta;
sahasra (mila)= . hazashra;
djihvd (limbA,)= hizva;
hi (caci) = zi;
vrihdint (mare)= Mr6zant, etc.
Chiarti sanscritulti g devine z in gdus (pamentt)=Mo
(23).
Limba armena, pe care Erodotll o numerl
anume intre celle tracice (24), offer& azeigi
particularitate, bun& dr& :
sanscr. dhis (gerpe) =arm. ods;
himci (zapada) = dsiun;
hayds (cant) = dsi;
mdhas (mare) = medz;
sahasra (mica) = bazar;
lih (lingt) = /iza;
bahu (multi!) = pazoIna,ete.(25)
Limba slavica repet& pene la unti puntt
acellagi fenoment, precumt :
sanskr. ahis (gerpe) = slay.*anz;
himd (zapada) = zima;
hvdydmi (chiam0)= zvu;
andm (et) =
az etc.
Ntmele gerpelui In diverse limbo indoeuropee
pete sa, dea o idea sintetica despre
(23) Bopp, Grammaire comparee deslasgues indo-europlennes,
trad. Breal, Paris, 1866, in-8, t. 1, p. 108.
(24) Herod., V11, 73.--Stephan. Byz., feleoevia. Enstath.
in Dionys. Perieg. v. 694. Cf. Maria critics, t.1, vol. I, p. 251.
(25) Petermann, Grammatica linguae armeniacae, Berolini,
1837, in-8, p. 22-3.

32 'STOMA TERRITORIALA
acellea ce schimbh, pe h in z §i altele earl
respingt acestft transitiune.
tcce:
sank. zend. arm. alai. litv. Latin. grec. germ.
Ai& axis. ads. ans. aegis. anguis. txc. unke.
CUM11-0, Dacif nu numaf schimbat pe g
h In z ca Zenclif, Armeni! §i Slavif, ci chfart
confundat simultanamente aceste sonurf, dupft
cumt Romftnif de essempluammestecftpeg cu
b, h cu f seilk cup in bine= ghine, fire=hire set
pieforii=lcidorii, (loved& este numele unuf ora§ti
dacict, carele pe Tabla Peutingerianft se
chfamft Germihera, ert In Ptolemet zeepg,eya
(28), adecft: Germi= Zermi §1 her a= zirga.
In limba tracick In care vorbfatt §i Dacif,
vinult se numla zdla (27), cela -ce este
punctualmente sanscritulti hdla, vinti, grecesce
zcag. (28).
gi
Din traciculti zdla a remasti One asta4
in limba albanesa, cuventult zalia, nebunik
ametelft (29), carele correspunde Intocmal
sanscrituluf hdldhali §i elleniculuf xcae in
zallopow, rageos, rasp/ etc.
Celebrulti medicti Gallienti, carele trftia In
secolult Jul Trafant, ni spun c1 'n limba
track& secara se chfama, briza.
Degia Pictet observa, eft acestt torment reproduce
essactamente pe samscritult vrthi,
dela rftd6cina vrth, a cresce (30).
Hdla= vrihi=briza §i Germihera= Zermizir
g a, probezft trecerea Jul it In z In limba
dada.
(26) HatancsIch, Orbis antiquus ex Tabula Peutingeri, Budae,
1824, in-4, t. 1, p. 375.
(27) Hesych., v. Cao6.-VariantulO este Cilos, indiciadd
o forint primitivi mita, a aril 4 correspunde lul 'j great,
ca In ti,00 sanskr. scimi s6fi Condo) sanskr. yeltdrimi.
(28) Pictet, Les origins indo-europeennes, Paris, 1859, in-8,
t. 1, p. 256.
(29) Hahn, Arbanesische Studien, Jena, 144, in-8, Lex., p. 35.
(30) Op. cit., I, 273.
Astt-feliti se esplic, de ce la Dad fenicianulti
h a trebuitt sft devinft z.
0 assemenea transitiune graficft era possi-
bilii numal la Traci, la Zenclf , la Armeni, la I
Slav!.
La Greet, la Latin!, la Celtf, la German!,
mid de cumt:
Ne oprimti aci; ma,rginindu-ne a constata
cela -ce sare in ochf prin evidinta.
Lassamt cu totult la o parte orl -ce suppositiune
azarddsa, set on -ce monumenttl
ecuivocli, precumt sunt, bunft-óra,, inscriptiunile
liciane sett idolif obodritic! dela
Prilwitz.
Istoria, ca §1 fisica, devine sciintft numal
cu pretulti de a supprime cu desever§ire elementult
subiectivil alit imaginatiunif. (31)
Din 33 littere, avemt. 14 de acellea pe
earl nu le putea cunndsce nicf not inventatort
din evulu medit, §i 'n parte chianti nisi
unt eruditti modernt pent la ultimele descoperirf
epigrafice, precumt sunt caracterele
celle mat( vechf ellene, feniciane, himiaritice,
zende, umbrice etc.; ba de art §i fi cunnoscutli
ca prin minune pe unele din elle, totu§f
Ilene la epoca luf Burnouf, Bopp, Schleicher,
Benfey, Curtius etc. era peste putintft
de a preface pe h [111 in g [14], set Vend la
epoca Jul Champollion a ghici valarea fonetick
a ieroglifulul 0 .
Cftrunta vechime a until assemenea alfabett
e palpabilft nu numai prin estremult
(31) Ca agIut6re paleografice nI -atl servitil: Concordance
des alfcibets In Eichhof, Pcvrallele des langues del 'Europe et de
Uncle, Paris,1836,in-4; Ballorn, Alphabete orientalischer and
occidentaiischer Sprachen, Leipzig, 1844, in-8 ; Tame, (Ecriturey,
In Encyclopedia moderns, Paris, 1851, in-8, t. XIII; Aufrecht
u. Kirchhof, Die umbrischen Sprachdenkmdler, Berlin,
1849, in-8; Brugsch, Hieroglyphischedentotischas WOrterbuch,
Leipzig, 1868, in-8; Lepsins etc.

,
archaismt ant formelort, dert pone §i prin
modult de intrebuintare, despre care not Intriadinsti
ne-amt retinutt de a vorbi One
acuma.
Lafkatos ni spun c& se scriea dela drepta
spre stanga.
Chiart inse de nu ni-o spunea, lesne s'arti fi
pututt recunnosce din instil legatura monogrammelort,
in cars not vedemt regularmente
Fist Inainte sonnit pronuntatt In urm&.
§i nu numai din legatura monogrammelort,
ci pone gi din ordinea de age4are a litterelort.
Nu essist& nici un alfabett vechit set
not, In fruntea drub, sa se affle semnulti
grafict allti sonului 11, precumt amhl vequtt
mai sushi in nlitterae Blackorum."
Acest& anomali& este Inse numai apparinte.
Alfabetult IntregiA e scrist de Lakatos in
trei linie aga:
11--1k--kj--i--chgI--g--f--ed--1--c1b--a
2
Citindt. dela drepta spre stanga, dup&
cumt trebui s& se urmeze Intr'o sistemL retrograde,,
not overall:
Nu este in fondil mai nice o deosebire de
ordinea cellord- l'alte
alfabete ariane set semitice.
Sacramentalult alefil allti Fenicianilort figurez&
i ad in copula mesei.
Cea mai viu& lumina nu numai despre
moduli). de a scri, denv §i assupra configuratiunii
litterelort, arrunc& urm&tdrea inscriptiune
lapidar& In limba maghiark des -
coperith nu. de -multi In Transsilvania de c&tr&
d. Blasit Orban In biserica sacuescA unitar&
dela Enlaka In regiunea Odorheiului.
STUDIITLIT IV, § 6. 33
cc6-o :
31w 144ttnif3ANSIVilttliDn
Acosta se transcrie cu ortografia unguresc&
aga :
n--e--t--s--i--2--a--gy
Citindt dela drepta spre stanga gi dela
rondult de giost spre cent. sust, Intocmai
ca In grafica semitic, acesta sun:
Georgyius Musnai csak egy as Isten.
Adec& :
Georgit Musnai, numai unulti e Dumne4et."
0 devis& stereotip& a confessiunii unitare,
la care appartinea autorult legendei.
In aceia-gi biseric& dela Enlaka se affl& o
inscriptiune Latin, care limuresce professiunea
gi epoca acestui Georgit Musnai :
Hocce templum per man. noxius inmannium
Tartarorum Anno 1661 in cineres
reducium, beneficio et pio ergs Deum zelo
incolar. Jenlakiens. et Martonosien. in honorem
uni veri Dei lacunare tectum ante
pictoria insignit A. 1668 Georgius Muznai,
pastore existents Johanne Arkosi.
Uniculti monumentt epigrafict cu litterae
Blackorum", conservatt ca prin miracolt
pen6 'n clillele nastre, se datoresce deril unui
zugravtl Skulu de pe la 1668.
Configuratiunea general& a litterelort In
acest& inscriptiune nu differ& de alfabetult
lug
Lakatos, offerindt numai unele varia-
tiuni secundare, dintre earl sunt interessante
urmatarele dour :
1-o. Sonult e espresso de done on ca
In Lakatos i o data printr'o form& redus& e.;
5

34
2-o.I(t) perde rotun4imea codite1:1 ,
devenindti gi mai aprope de cello ieroglifiet ;
Numal 9. (ci) se abatte eu totulii. dela
tipulul , astu-felitca ambele figure trebui
considerate ca done semne deosebite pentru
a esprime unult i acella-g1 song, dupa cumii
amts vecluttt gi 'n
Lakatos doue semne deosebite
pentru sonult k:
Z
Totalitatea alfabetului copprinde der6 nu
33, ci 34 littere simple, afar& de monogramme.
D. Orban are deplina dreptate canal numesce
inscriptiunea lui Musnai unto illustru
gi nepretuitu tesaurt nationalt: nevezetes
es megbecstilhetlen nemzeti kincs e fellrat
(32).
In adevertt, nu pate fi nemictt mar puternict
ca o demonstratiune epigrafica.
In lipsa unei assemeni, Insagi possibilitatea
essistintei vre-unui alfabetti separatt la Sacui
a fostti generalmente banuita.
Degia In secolulti trecuttt Ungurulti Desericzky
reprodusese o epistol& scrisa pe o scandur&
cu aceste littere, gasita In Transilvania
In satulti Szent-Miklos totti din regiunea Odorheiului
gi care se desciffreza :
«Yuni mast togy-fo; s a van eo piuizurt, ecs az eo
it ercliibe: ma Nit
cIanos, s Mote Kovacs. Csinal-ti, ma boas mastu,
avagy mastu csibaltas.,
Acosta se transcrie in limba maghiara modern&
aga :
Vane most tOlgy-fal 's ha van j6 penzert,
es a' j6 itt erdohoz? ma vett Janos, 's vette
(32)A Szekely fold leirdsa tiirtenelmi etc., Pest, 1868-71, in-4,
t. 1, p. 124.
ISTORIA ThItRITORIALA
Ko vats, tsinalj-te, ma vehess mast6.1, avagy
mast61 tsinaltass".
Adeca :
Este are acumt lemnti de stegiart? §i decd
este cu pretti bunts, i bunt. aice la padure
Astargli a cumperatti Ianogt gi a cumperatu
Covaciu. Velp tu, asta-cli sa poi cumpera dela
cine-va, sett PA, sa cumpere altulti." (33)
Dupe forma cea archaic& a limber §i a ortotografiei,
vuni pentru vane, fo pentru fa, pinizurt
pentru penzert, bat pentru vott etc.,
acesta naive epistol& despre o cumperatare
de lemne cat& sa fie c011O putint din secolulti
XV.
Cu tate astea nemini nu-I putea danici o importanta,
cad affara de Desericzky n'a vellutti
nemini Ynsusl originalult, dupa eumti nu s'ati
ve4utti de catra nemini niel inscriptiunile cello
sacuesci pe cari se (pee ca le -arts fi adunatti
de prin Transilvania renumitulti collectionistu
maghiarti Cornides. (34)
tint dubiti forte legitimO domnia assupra
cestiunii.
In degertu protesta in favarea alfabetului
renumitult filologt. maghiartt Gyarmathi. (35)
Pane i iesuibului Timon, carele nu era toomar
dintre eel mar scrupulogi pe terremult
eriticti, toth ce se povestia despre litterele sacuesci
i se parea a fi o fantasmagoria. (36)
(33) Desericius, Initia et majores Hungarorum, lib. IV,
cap. 7, ap. Katancsich, De Istro ejusque adcolis, Budae,
1798, in-8, p. 306-8.
(34) Wallaszky, Conspectus reipublicae literarum in Hungaria,
Lipsiae, 1785, in-8, par. I, tsect. I.
(35) Kritische Grammatik der ungarischen Sprache, Kiansenburg,
1794, in-8, t. I, init.
(36) Timon, Imago novae Hungariae, Cassoviae , 1734
in-16, Additamentum p. 2: cDe literis Seythicis, apud Sicculos
repertis, multa legi, malta audivi, sed suspeetae mihi
cfuerunt ideirco, quia quid illis notatum, quid expressum
cfuerit, nemo recensuit, nemo explicuit. Nihil certe adhuc
cea hills didicimus; et nescio, an unquam quisquam ex fills
cin lucem prolaturus sit. Novas notas fingers etiam hoc secculo
quisque potesty.

Inscriptiunea mural& dela Enlaka, accessibila
pentru on -cine voesce s'o ve4a, puree capat
acestui scepticisma de One mai de-una-4i,
§1 d. Orban nu essagereza intru nemica vorbinda
cu entuziasma despre estrema important&
a descoperirii sale.
D-sea cade inse in peccatult. betranului Turotz
catch. presuppune paternitatea Hunilort
In nesce littere curatti semitico-ariane, in cars
nu essista, fie in forma, fie in modulo de a
scri, absolutamente nici unit ingredientt nordasiaticti.
°Ward dintre Unguri, degia Bel constatase
semitismula unora caractere (37), era celebruit
Pray era mai dispusti a le attribui Germanilortt
death Hunilortt. (38)
Sit se noteze a testula lui Kezai, in care se
arata trecerea acestora littere dela Romani la
Sacui, a fosta necunnoscuta lui Bel §i Pray.
Unto alfabetti hunict, decd a essistatti vre-o
data, trebuia sa semene mai curandt cu caracterele
descoperite de d. Bolliact. in mina
dela Slont, unde se observa in realitate numerese
element° turanice , §1 cata sa se fi
scristi numai dor& in linia perpendicular&
dupa.tipiculti mongolicu, ert. nu dela drepta
spre stanga chip& mecanismult graficei
semitice §i 'n parte chiarti a cellei ariane,
cad tat a§a se scriea in limba zendica §i 'n
acea etrusca, far& a me vorbi despre semiretrogradula
poucryorpv allti Grecilorti.
Vechii Egipteni scrieati de assemenea nu
numai cu ieroglife, dera §i in grafica ieratica
§i demotica.
Ohtani Goiii, probabilmente base numai
ramura gepidica, care occupase intr'unt timpti
(37) Bel, De veteri literatura Hunno- scythica, Lipsio.e, 1718,
in-8..
(38) Pray, Dissertationes in annales Hunnorum , Vindobonae,
1775, in-f., p. 61, nota t.
STUDIULU 1V, § 6. 35
.
o portiune occidentala a Transilvaniei, scrieatl
in acella-gi modU.
Pe sfinsult descoperitt in 1317 la Turda
se citesce :
NAOLRAIILREIOIS A Mi A MI.
Citindu-se dela drepta spre stanga, averail:
ima ima si thi ere farloan, cela-ce se transcrie
forte lesne inlimba german& modern&
prin: jinn, ihm sei die Ehre verliehen",
adelea: lui fie-I data marirea" (39), cea mai
potrivita legenda pe figura unei divinitati
p agane.
Voma mai adauga ca §ivechile rune slavice
se scrieaa tota dela drepta spre stanga. (40)
Inteunt cuventt, nemicti turanict §i totult
ariano-semiticti, art fi do agiunst numai
atata pentru a inlatura radicalmente
on -ce ipotesa hunica, chianti decd Simons
Kezai,
scriendt Intro annii 1 2 5 0- 1 3 00, nu
ni spunea ca. Sacuii imprumutasera aceste caractere
anume dela Romani, §i chiart (lea
diploma lui Tepe§ti din 1492 nu ni -arts attesta
usult. lort In Muntenia One pe la 1500.
Cumti-ca alfabetulfi este dacictI7 o probeza:
1. Mo§tenirea lui de catra Romani, adeca
Daco- latint, producta directt allt ammestecului
Dacilorti cu elementult Hallett;
2. Lipsa de on -ce medievalti set chiarti
din ultima fasa a anticitatii, astt-felit ca
art . fi absurdt a banui ca strabunii nostri
vorti fi luatt de undo -va assemeni caractere
in cursult. evului media;
3. Formatiunea semnului 4
pe basea unei
fonetice eminamente tracice, care nu se assemena,
in ast& privinta death numai cu
acea zendica, armena §i slavica, pe candu
insu§i alfabetult nefiindti nici zendict, nici
(39) Ve41 Istoria critics, t. 1, vol. 1, p. 321.
(40) Wiszniewski, Historya literatury polski0 , Krakow,
1840, in-8, t. 1, p. 169-72.

36 ISTOBIA TERRITORIALA
arment, nick slavicti, urmez& eo ipso c trebui
sk fie dacicti.
Coincidinta acestorg trek punturl constituk
o perfect& certitudine, care se verifick
printr'o seri& de 1ntrebkrk antitetice:
1. Deck alfabetula nu e dacict, atunck
dela care alto poporti ariano set semitict,
nick decumtt turanict, pututu-rail ckpaa Romknik
fkrk a se mica din Dacia?
2. Deck alfabetula nu e dacictl, gi no! scimt.
In acellagi timpti ck ellt nu este medievalt,
ci offer& nesce indick forte vechk, atunc! eine
Ore intr'o epoch antic l'a pututt transmitte
Romaniloril pe territoriult Daciekl
3. Deck alfabetula nu e dacicit, i totug1 cata
sk ni-la fi &It esclusivamente vre-o ginte pre-
facendil pe h in z, dupa cumt sunt Zenclik, Armen!!
i Slavik, era caracterele grafice vecht
§i
noue alle acestorti trek nemurk sunt
cu totult alto-felit, fiindil bine cunnoscute
in paleografik, atunc! undo Ore A'f putemil
gAssi paternitatea affark de gintea tracick,
din care fi ceati parte Dacik gi la care in
adeverti h se schimba in z i chkara se alternatt
ambele sonurl?
Desfidemti pe or! -cine de a egi din aceste
dilemma.
0 data demonstrate dacismulI caracterelorti
, s urmkrimt pe Insugi pkrintele aces,tuk
alfabetii, luanda dreptu cklauze done
fontftne istorice dintre cello mak ponder6se :
pe Strabone §i pe Dione Crisostomti.
Celle anteiti sub Augusta, cells-raltti sub
Traianti, ambit ni spunti c& civilisatiunea Dacilort
se datorkaunul Dekenet cu vr'o sutk de
wank 1nainte de Crista.
Acestu faxmecktora-4ice Strabone Invetase
In Egipta nesce semne, wpocrtw.acriac, prin
cark pretindea a cunn6sce vointa diving" (41).
(41) Strabo, lib. VII, cap. 3, § 11.Tardien, Geographic de
Adducendu-ni a-minte c& semnele sacre la
Egiptenk erati ieroglifele, ca pene asta41 in India
alfabetult samscritti se &lath devandgari,
adeck dumnepesct, gi a la vechik German!
termenult recna se applica d'o potrivk la seriere
§i la farmect, cuvintele lu! Strabone devino
forte dare.
Elle indick introducerea In Dacia de cktrk
Dekeneu a unort caractere grafice din Egiptil.
La Evrek uno singura gi acellalk cuventu
avea Intellesulti de a semnu dela Dumnesle&
§i
Jitter (42).
Chkart In lillele
nostre unt selbatecti din
tribulA americana Kickapoos inventandil pentru
compatriotik sek unt alfabett, a fostt consideratti
de cktrk dengii ca Parmecktorti , 6111
litterele selle se Intrebuintau la rugkckuni
upentru a cunn6sce vointa divin&D, Intocmak
ca semnele cello egiptene alle lu! Dekeneil. (43)
Dione Crisostomo confirm& acesta mode de a
1ntellege pe Strabone.
Importanta'k monografik despre Dack a agiunsti
One la not abia In ckte-va fragmente.
In secolult Via cunnoscut'o Inca §i o citez&
Gotult Iornande, desfigurkndu Imo tote dupk
Strabon, Paris, 1873, in-8, t. 2, p. 27, traduce: tDecenaeus,
gespece de charlatan, qui await longtemps voyag6 en Egypte
get y await acquis la connaissance de certains 'Agnes, b l'aide
cdesquels it annoncait les volontds divines. Vomit observa
ch 'n Strabone nu este ccharlatan., ci yons, adeck gsorcier)
sefi 'magicien..
(42) Henan, Hist. des langues semitigues, Paris, 1858, in-8,
p. 115.
(43) Tylor, The early history of mankind, London, 1870,
in-8, p. 89: Catlin tells how the chief of the Kickapoos, a man
cof great ability, generally known as the cShawnee Prophets,
shaving, as was said, learnt the doctrines of Christianity from
'a missionary, taught them to his tribe pretending to have
'received a supernatural mission. He composed a prayer, which
the wrote down on a flat stick, in characters somewhat reg
sembling Chinese letters. When Catlin visited the tribe,
(every man, woman, and child used to repeat this prayer morening
and evening, placing the fore-finger under the first chaerecter,
repeating etc.

obiceill din dorinta de a germanisa cu on -ce
pretA vechile nemurl tracice dela Dunare.
Intr'uiii importantissimil passagit, Dione
Crisostomt dice ca Dekeneft a initiate pe Dacf
in diversele ramure alle filosofiel, f-a Inzestraty
cu o literature, li -a date legs s cris e: loges
conscriptas" (44).
Pone atuncl el nu aveail tote acestea.
Allaturandupe Dione Crisostomfi cu Strabone,
adeco, semnele egiptene alle cellui
teiv cu scriptura cea filosofeca a celluf-l'altti,
i punendu-I apol pe amendoul faits 'n fate cu
alfabetulA de mai susA, e cu anevoia a nu recunnosce
opera luf Dekenet.
Trebul adausv numal ce reformatorult Dacief
n'a transplantatt la Dunare unit alfabetA
pure egiptent, ci pe 'Ong& unele ieroglife a
mai gruppatii o some de caractere feniciane ,
ellene, zendice i allele; d6ru gi acestea de assemenea,
dupe cumt a doveditti asta-41 sciinta
paleografica, derive mai tote directu sell indirectA
din celle tree sisteme grafice alle Egiptulul.
(45)
Fenicianif mai cu soma ()rat pe termif Nilului
ea la dengif a-casa, aShaites a demi
egyptigsn, precumt fi numesce forte bine d.
de Rougemont (46).
S'arti puts pune. Inse o cestiune.
Miele litters, precumA amti veclutti mai
sust, indicandii intr'o stare de admirabila
conservatiune, cagi candu art fi copiate astacit
dup5, inscriptiunile cello mai archaice,
tocmal peri6dele primordiale din istoria alfabeteloril
semitice gi ariane, cumu de ati
pututtl elle a se cristallisa atatti de bine in
curse de done mil de annfl
(44) Ap. Iornand., De reb. Get., cap. 11.
(45) Sharpe, Egyptian Hieroglyphics, London, 1861, in-8,
p. 27.
(46) L'dge du bronze, Paris, 1866, in-8, p. 201.
STUDIULU IV, § 6. 37
CI mare desvoltare relative, a culturel litterare-4ice
d. Lenormantgi prin consecinta
o mare desvoltare relative, a usuluf
de a scri, este principala §i decisiva cause,
a rapiditatif cu care se modifica gi se schimba
mar Inultil sett maa putinA figurele litterelort
in alfabetulA unul poporti. Semnele
grafice sufferg in realitate ca unti feat de
r6dere prin purtare, pe candy elle se pastreza
din contra deco sunt rut intrebuintate.
La 'unv poport litteratti, care scrie
multA gi undo maloritatea scie carte, va-
riatiunile paleografice sunt desse §i gra-
beset deformatiunea litterelorti , fie prin
complicatiunf gi impodobirf candA e vorba
de caligrafia, uncle se care mai pe susil de
t6te eleganta , fie prin simplificatiunl
prescurtarf candu e vorba de cursive, a carifa
prima conditiune este rape4iciunea. Poporuly
care scrie pe catti se p6te mai putint,
remanendti in asta privinta intr'o
quasi-barbaria, este acella ce conserve mai
multu timpa §i mai neattinse formele primitive
alle litterelort. (47).
D. Lenormand observa mai departe ce usultt
cernellef sett ails ore-gi-eesit
alto materie licuide
concurge la corruptiunea unul alfabettl,
pe cdndv gravarea caracterelort pe o
materia dura este de o nature, conservatrice,
fiindu-ca se scrie cu gret.
Deco, dery litterele dacice all pututt se
supraviuetuesca cu atata puritate la Romani
i apof la Skill, causa este ca:
1. Se scriea forte putint. ;
2. Caracterele trebulat. Increstate.
Ori-cum a sa, fie, acestil alfabett, din care not
amu esplicatt aci abia o mica parte, cad n'amtl
(47) Sur la propagation de Valphabet phenicien, Paris, 1872,
in-8, t. 1, p. 115.
§i

38 ISTORIA TERRITORIALA.
voitt a deschide vre-o portit& controversel,
cat& AV lea locult nu numal in paleogra-
.fia universala, ci maf cu sem& in istoria universal&
a culture!.
Nicf unult din istoricif roman!, degi cef maf
multi sunt tocmal de pests Carp*, n'a vissatt
macarti ca Sacuif posseda unto antict alfabett
Imprumutatt In evult media dela Roman!,
necumt maf fidatt ostenella de a'lti
gassi, de a'lj studia paleograficesce §i de alt
confrunta cu revelatiunile lei Strab one gi Dione
Crisostomt despre modalitatea nascerif litterature!
la Dad; dintre istoricf strain!, pe de
alt& parte, illustrult Schaffarik observase pretiosult
testy! allh luf KOzai cu Zaculi litteris
Blackorum uti perhibentur", dert necunnoscendt
de loci litterele In cestiune, credea c& Sacull
volt fi luata dela Roman! anume slovele
cirillice, §i se mira ellu singuri cumt. de nu
se maf affia nicl 0 urm& chillico-sacuesca (48).
§ 7.
D1FFERINTA INTRE GRIG1NEA UNEI NATIUNI SI ORI-
GINEA CULTUREI NATIONALE.
Analisa alfabetuluf dacict, devenitu romanesct
gi In fine sacuesct, dup& ce appartinuse
fragmentatu la ate gi mal cute pop6re
de felit de felit de vice, a fostt pentru nof
o simpl& Introducers la studiult reactiunif
omuluf contra nature! pe territoriult Dade!,
cacf totti atatt de pestrit& ca gi grupparea
acelloril littere, totti atatt de eterogena este
pe fermi! Istrului originea vestmintelort,
originea armelort §i originea locuintelorti, de
unde procede Intr4ga civilisatiune.
D. Baronzi, adunandt cate-va materialurl
pentru istoria limbe! romane, Ingirt, la unil
(48) Slowanske starositnosti, Praha, 1837, in-8, p . 609: Tedy
nzjwali pisma eyrilandho giz pred 1290?"
loct urmat6rele numiri de Imbracaminte terranesca
:
Androcd set. vdnicd .liotdaMaramd.Bra
Zevelcutd. Salbd.
Pandlicele. Tog. liluturae. Pa ftalle.
Percelle.Cantee de borangicti.Brobodd.
qiretelle. CogIocd. Opinci. Cdclulld.
Scurtelcd. Zeghid. Coltiiori. Ciltunt
Verigute. Broschitd set altitd. Zabund.
.Stremeiturd. Cipcc!. Tichid. Libadea.
Told. Plocatd. Velintd. Pdturd.Straie.
Allesd. Papua. Mdrgelle. Glugd.
Itarl.Iminel. Pantort. §Itergard . Bochid.Clorecl.Poturi.Cepchend.Fustd.Curelle.
Brane. Nogite. Saricd.
Ipingea. Fermenea. Conduri. Conciu.
lestemelld. Strimtari. Bete. Chimird.
Conte,sd.Cercellue.Tivilichid.Gditane.
Fundd.Fkiore.Falbalalle.Tulpcinapl
Pdnsaturd.Scortari. etc. (1)
Registrult e departe de a fi macart pe
giumetate complete, §i totugf dee& art su-
praviuetui numal acegtf termini, perindti d'o
data totalitatea limbo!,
astti- feliti ca filologia
.sa fie silit& a se pronunta esclusivamente dupa
cells Opte-4eci cuvinte de' mai suss, dintre
car! nici 4ece nu sunt latine, 6re ca ce felit
de idea s'art. puts face in privinta nationalitatif
romane 7
Acellalf fenoment ne Intimpina in numile
lOcuintelort : bordeid , colibd , hrubd, &laid ,
sobd , stand, ora,sti , tdrgd etc., din car! cells
ma! multe sunt cu totult straine originif n6stre
nationale, aratandt Imo istoriculuf successivele
straturl de culture, impuse territoriuluf
dintre Carpatf §i punare prin complessulti
trecutuluf set cronologict §i alit positiunif
sale geografice.
[1] Baronzi, Limba romeinci gi tradifiunile eI, BrAilac 1872,
in-8, p. 95.

Tot aga in nomenclatura armelort :pup!,
sabid, flintd , ghiogd, mdducei, buzclugan4, sulild
etc.
In vinele Romamilort. nu curge probabilmente
nicI o picatur& de sange egiptent, gi
totugi str&bunii nostri ati serial) Ore-c&ndt cu
ieroglife; de assemenea pate sa se Intemple
In limba romans tint torment vestimentarti,
militart set architectonict de pe la capetele
lumii, fara ca acest& singur& consideratiune,
dee& nu sunt gi altele mai decisive,
sa implice intro noi §i cine mai scie cine
vre -unti graft de Incuscrire; in or! -ce cast
inse atari Imprumuturi de vorbe indict imprumutur!
correlative de idee set de lucrurl,
confirmandu din not a lupta omului contra
conditiuniloru fisice este atatt de a-nevoid,
Incatt pe fie-care puntti, alit globulul pamente,sct
trebui a collaboreze miriade de
ann! umanitatea Intrega.
Madritult cu largele sale stradesi cu cello
42 de piete este ells opera Spaniolilort
Sub acesta m&reta capitals a Castilliel,
dintr'unti terremt geologictt mai vechit death
petrificatiunile de elefantt gi de' rinocert
gAssite pe d'assupra'i, s'aiI desmormentat)
topere necioplite de silex gi de guartzitt
(2).
Ecce undo se urea adeveratult lege-nt alit
Madritului!
In Marsillia la 1864, dintr'Q adancime de
4 metri gi giumetate, s'a scosti de sub case
resturile unei archaice corabie facute din
cedru, care trebula sa fi venitt aci nmnai
dor& din regiunea Libanului (3).
Ett& ea se datoresce portult. cu 1200 de
vasse, de care atatt de m&ndra e actuala
Franca !
(2) Rongemont, Wage du bronze, 281.
(3) Ibid., 302.
SIUDIULIT IV, § 8. 39
Civilisatiunea umank chianti In starea'i cea
mai rudimentark cad nemict nu /Ate fi mai
simplu ca o vizuink o bat& set o carpA, este
degia produssult unei labor! immense, la successult
aril all concurst aprOpe tote gintile,
mogtenindu-se incognito um pe alta.
§ 8.
TUNDRA §1 ZEGHEA..
Numele cent mai pre-istorict alit vestmentului
deriv& dela o radical& tan, a tinde.
De acollo avemt
I
:
1-0. Sanscritulti tantra, haina;
2-o. Persianult tanah, stoffa ;
3-o. Ossetioulll tuna, idem;
4-o. Celticult tona sea tonach, vestmentt;
5-0. Latinulti tunica (1).
Degi la German! gi la Slav! acestil derivatt
alit radicalei tan se pare a nu aye reprosintanti,
totugi simultanitatea lui la Incli
gi la Celti probeza a este mai vechit death
separatiunea trunchiului arianti in diverse
ramure asiatice gi europeane, Internplats
cello putint cu 4,000 anni inainte de
Cristt.
CercetArile ulteriare demonstr& ins° a tan
in Intellest de vestmentt a essistatti nu cu
patru, ci cu 4ece mil de anni inainte, adec&
In acea ultra-priraordiala epock In care str&-
bunii Arianilort gi ai
Chinesilorti erat Inc&
unt singurt. nemt.
In adevert, d. Gustavt Schlegel constat& in
limba chines& radicals tan In simtt de a
tinde, de undo gi acollo provine tan-haink mai
allest o imbrac&minte de tat ordinark a,,
garment without lining, a sheet", care termenu
in pronunciatiunea vulgar& lea forma
(1) Pictet, Les origins indo-ewropeennes, II, 297.

40 ISTORIA TERR1TORIALA
de ten, der& se scrie tots-d'a-una cu caracterult
tan Insotitt do chitia vestraentulul
(2).
Estrema anticitate a acestul cuventt este
prin urmare mal pe Bust de or! -ee Indouelk
Trecendt in Europa, tan-vestmentt a sc&-
4.utt pretutindenf din a la u: tona, tonach, tuna,
tunica, urmandt cunnoscutef legf filologice
de greutatea relativl a vocalelort, astt-felit
c
samscritult tantra, dee& s'arti fi conservati
i ellt Intregt In vre-o limb& europek trebufa
s& deviu& tontra sea tantra.
Acest& form& tan+tra se distinge prin suffissult
tra, carele caracteriz& anume lucrurile
servindt la unti ust,.
A..la de essemplu :
netra, °chit dela nia
conduce, adec& servindA la conducere; grotra,
urechia, dela crif,a audi, adec& servindl la
audire;
Ora, medullart, dela gda merge,
adec& servindu in mergere; vdstra, imbrAcc&minte,
dela vasa Imbr&cca, adeca servinclt
la Imbraccare; vastra, stgetta , dela casa
uccide, adec& servindtt la uccidere ; pdtra, vast,
dela pda be, adec& servindu la beutt ; amatra,
coffk dela ama se duce, adec& servindt
la dust, etc. (3)
Tantra Insemnez& litteralmente o hen&
destullt de spati6s& pentru a se Intinde pe
corpti, unit felit de manta servindt la tindere"
(4).
In limbele europee suffissult tra a dovenitt
cello mal de multe orl dra.
Asa bun&-6r& ideia de veslk adecaservindt
despica", dela radicala ar, capet& In diversole
dialecte ariane urm&threle formatimil:
(2) Schlegel, Sinico-Aryaca ou recherches swr les ravines
primitives, Batavia, 1872, in-8, p. 134-38.
(3) Alte essemple In Bopp, Gramm. comparee, IV, 62,
§ 815 b.
(4) Cf. Chavde, Laviologie indo-europeenne, Paris, 1864,
in-8, p. 171.
sanscr. anglo-sax. scandin. vechlu-germ. litv. ceit.
ari-tra re-dIvra ro-dirr rue-dar ru-delis rho-dol
In acestt molt forma europe& cea mai legitim&
din sanscritult tantra, sc&Ilutt la tuntra
prin uprarea cea regulat& a vocalef radicale,
este tundra.
In de§ertt vomtL auta unt assemenea nume
allt vestmentulul la Grecf, Latin!, German!,
Celtf, Litvanl, Slav!.
Ent se g&ssesce numal la Romnf, si Inc&
nu la tot!, ci esclusivamente la locuitorif din
munt!, eel mat credincio§f ptilitorl al datinelorll
strabune, earl pene ast&-Iill se Imbracc&
cu tundra.
In zona campen& a Rom&nief si &fart in
podgori& tundra" nu essisa.
Nemict nu pote fi mai sansczitt ca acesta
ferment, §i fiindt-ct, noue nu ni rat. imprumutatil
celle-l'alte popare ariane able Europe!,
de 6r& ce la densele ellt nu possede suffissuit
tra, este invederatt ca RomMail l'att mogtenitt
d'a.dreptult dela Dad, car! la rOndult
lort lilt adduser& set Illt primiser& din
sudult Asief.
Singura modificatiune curatt rom&nesca
este sibilarea luf t In t.
Cela-a ce s'a Intemplatt cu alfabetult dacict,
a p&tit'o §i tundra.
Dela nol In cursult evuluf media at luat'o
Sacuir, prefacend'o in tzondra sell czundra,
de§i ce!-ralti Ungurf nu cunnosct de loch
ace,st& vorbt, atat de ariank IntrebuinOndt.
In locu'l cuventult szur (5).
Bulgari! §i Serbil n'at. pututt s'o lea dela
Romani, Invecinandu-se cu nof numal din
partea campiel, uncle tundra nu se aude.
0 tundr& ce-va ,mal lung& se dice rom&nesce
zeghe.
(5) Benko, Transylvania sive magnus Transsylvaniae
principatus, Vindobonae, 1777, in-8, t. 1, p. 404.

Lessiconult Budant scrie acesta dicers
zeche, esplicand'o prin: tundra, surnant, ein
grober Bauernrock, Bauernkittel", §i denvand'o
din latinult: sagum, (6).
Finalurile ghe §i che presuppunl la Romani
tott-d'a-una pe unt primitivt till, gill sea a,
precumt In ure-che" din auricii/a", pareche"
din pariciilum," giun-ghtua din jug4Iwne,
,un-ghe" din uungide, ve-chin" din
vetfilus", "mu- che" din umutAlum" etc.
As-ft-fella zechea sea zeghea correspunde perfectamente
latinuluf sagulron=saghea, cad
formatiunea finalurilort ghe sea che esclude In
fonologia roman& ors -ce alts proveninta.
Dintr'o sorginte nelatina, dela Celli buna-Ora,
set dela .Grecf, amt fi capetatt zegei set zecli,
dupa mint din (hadxsor amt Scutt desagcl, nick
o data Inse n'amu fi formatt zegh,e set zeche,
earl implies pe gii/um, Mum sea ciaum.
In adevert, legionarif lul Traiant nu puteat
sa nu transplanteze In Dacia haina lora
eminamente cea mac militara.
Titt-Livit laud& pe Deal cs purta sagulum
ca un% simplu osta§t romans: sagulo gregali
amictus" (7)
Ad saga ire", a /mbracca sagulum Insemna
latinesce a merge la resboiti (8).
E clef() necontestabilt ca parinti1 nostri at
mo§tenitt zeghea anume dela Romani; este
Inse -Lott atatt de sicurt, pe de alts parte, ca
acestt vestment% de§i ni s'a transmisst noue
pe callea latinitatif, nu e totu§1 Ott de putint
de o origin() romans.
Strabone clice a Italia primia Tolv acirov ap-
Oeviccv din Gallia (9).
Isidorn e §i mai esplicitt: saguonIlice
(6) Lexicon Valachicum, Budae, 1825, in-8, p. 769.
(7) Lib. VII, cap. 34.
(8) Vellej. Patere., II, 16.
(9) Geogr., IV, 4, § 3, ed. Didot.
STUDIITLO IV, § 8. 41
ellt este nut cuventt celtict Insemnandt
aunt felit de haina military, pe care Romania
((at adoptat'o in urma espeditiunilord gallice,
ugasBind'o Intro lucrurile cello predate" (10).
In diversele dialects celtice zeghea se aft&
One asta-cli sub formele de sae, se, segan,
segiad, sai, vestment% tunics, (11).
Fie immediatt dela Galli, fie prin intermediula
Romef, acellalf terment a agfunst
la Italians : saja, la Francesf saie, la Spanioli
§i Portugesl : sayo, la Grecil vechf : cray6c, la
Grecif modern' : aa't set cola etc. (12)
Dela acesti din urma rat primitu In 4illele
nostre Bulgarif : saghia (13).
Dela Italian! degia In secolult XVI ea a
trecutti prin mods la Polonf sub forma de
sajan set saga] (14).
Asa cl6r6 Romanis at pe zeghea dela Latins,
Latinii o all dela Celts, Celtic inse all
capetat'o
din Asia, dela radicala ariana sag, a accoperi,
de undo provinu de assemenea sanscritulti
sagigldvestmentt, ellenicult adnarmura
§i adip.amanta, persianult saz etc. (15)
Dela Romani directamente, ca §1 pe tundra,
at primit'o In evult meclin Sacuif : zege, fara.
s'o trees la cea-l'alti Unguri (16).
Affara de Sacuf, Romanit tott In v6cult de
(10) Orig., XLX, 24: Est autem vestis militaris, cujus
usus Gallicis primum expeditionibus coepit e .praeda hostili
Sagum autem gallicum nomen est.,
(11) Zeus, Grammatica Celtica, Berolini, 1868, in-8, t.
p. 37.Cf. Tronde, Dictionnaire francais et celto-breton,
Brest, 1842, in-8, p. 285.
(12) Diefenbach, Origins Ewropeae, Frankfurt, 1861, in-8,
p, 414.Cf. Du Cange, Glossarium mediae Graecitatis, Lugduni,
1688, in-f., p. 1316.
(13) Verkoviez, Harodne pesme Afakedonski Bugara, Beograd,
1860, in-8, t. 1, p. 371.
(14) Grabowski, Ubiory w Polszcze, Warszawa, 1830, in-8,
p. 223.
(15) Pietet, II, 226.Cf. Elebbof, Parable des langues
de l'Inde et de l'Europe, Paris, 1836, in-4, p. 193
(16) Pray, Dissertationes historico-criticae, V$ndobonae,
1775, in-f., p. 42.
6

42 ISTORIA TERRITORIALA
raiqloct at maf data pe zeghea Cumanilorti,
sub forma de zaga §i cu acceptiunea de peptart
de pelle (17).
Dintre ate poporele ariane, Celtif petrunseser&
cef &ntef In Europa, Incatt ati fostt in
stare s& str&batt& pone la estremult occidinte;
Traci!, dintre earl Dacia format o simply fractiune,
at venitt din contra cef maf din urm&,
astt-felit c& abia at pututt apuca coltugorulti
sud-ostict alit continentUluf, ate celle-l'alte
regiunf fiindu occupate.
Ce ltif duct zeghea din India la Oceanult Atlanticti;
cu' ma! multi secol! Incace Dacia tat
de acollo duct tundra la Marea-nega; Latinil
feat dela Celt zeghea gi o str&mut& In
Dacia, unde inse trebuf s& primescl dela Dad
tundra, transmittOndt apof ambele nouel nationalit&tf
daco-latine; de unde eregi dupe, maf
musts vecurf le feat pe amendoue Sacuif,yogorltf
de peste Ifra lf, absolutamente gtrainf
gintif ariane §i pe earl totugf ast&-41, nemt
finno-turct, if apera de frigt gi de plai& indoceltica
zeghe gi indo-dacica tundra.
Fat& cu assemeni fenomene, pass'de maf scrie
istoria reactiunif omuluf contra nature! pe
mallult Dimbovitd fare, a fi Ott vrendunevrendt
s& allergf dela Bankok la Edimburgh
gi dela Peking la Gibraltart !...
§ 9.
EPOCA DE BuoNer I FENICIANIL
De ati-va anni archeologif se arath, mat
dispugf ca oil-came% a esplica prin migratiuni
feniciane unult din periadele celle mat intoressante
In istoria civilisatiunil europee: epoca
a§a numit& de bronzt.
(17) Vocabularium Cotnaniciim din 1303, in Illaprotb,
Mbmoires relatifs a I 'Age, Paris, 1828, in-8, t. 3, p. 242:
eXaga, coyrcia, cuirasse.,In acesta vocabularii x repro-
tint&
pe Z.
Nol suntemt departe de a admitte ca valabile
tote 'argumentele scold professorulul
Nilsson. (1)
Unele suet maf pe glost de critica.
A data de essemplu pe Fenicianf orb( -unde
se gassesce vre-o potre, despre care s& fi povestitt
cine-va c& port& intip&rit& urma de
picfort a luf Ercule, intre celle-l'alte o fabulós&
stance, de long& Nistru din 4i11e1e luf
Erodottl (2), pretimlendt c& assemeni traditiunl
art fi eminamente semitice, este a
nu sci ce, pe malurile riuluf Bahia in Brasilia
se arat& urma de picfort a santuluf Toma,
la Samoa In Polinesia se vede urma de picfort
a divinitAtif selbatece Tiitii, la Tlanepantla
In Messict se venerezA urma de picforti
a Id Quetzalcoatl, §i pe afurf alts urine de
picioru analOge pe unde 3n vecil vecilort n'a
remastl o urm& de picfort feniciant (3).
Este gi ma! nelertatiA unel autoritati de tallia
luf Movers, ca §i audit art voi s& glumesa,
a reduce la o singur& radical& semitic&
twr o gr&mad& de numl proprie cu totult eterogene:
Tyras, Thrax, Durostolum, Agathyrsi,
Indathyrsis, Driziparus, Doriscus, Turuntus,
Deris etc. etc. etc. (4)
§1 totug presinta elementului feniciant in
Europa din anticitatea cea maf immemorial&
se demonstr& prin mal multe probe atatt de
solide, incAtt nu le pott compromitte prin
rota societate nicf chfart aceste fantasticeipotese
puss allAturf cu densele.
(1) Nilsson, Die Ureinwohmer des scatulinavischen Nor -
dens: das Bronzealter, Hamburg, 1863, in-8.Sur l'arrimee
du premier bronze en Scanclimavie, In Congrbs de Bologne,1873,
in-8, p. 440-44.
(2) Herod., IV, 82.
(3) VetiTi admirabils, esplicatiune a acestul tenomenti in
Tylor, The early history of mankind, London, 1870, in-8,
p. 117-120.
(4) Die .Ph& izier, Berlin, 1849, in-8, t. 2, p. 106, nota.

0 Impregiurare mai Cu -soma ni se pare a
offeri o necontestabila greutate §i privesce
forte de apr6pe pe Romania.
Santa Scripture ni spune ea Evreult Salomont,
cu vr'o miia de anni Inainte de Cristt,
insarcinase pe Fenicianult Hiram a turna din
metallit vase sacre pentru maretult templu
alll Terusalimului; intro celle-l'alte, 4ece bassinuri
pe cate patru rate, descrise in Prima
carte a Regilort" §i a carora ciudata forma
nu se pate assemena cu nici o unelta religiose
de alle poperelorti ariane sett turanice.
El bine, One acumt trei assemeni bassinuri
s'ad desgropatt. din pamenttt In Europa,
done la nordt in Meeklemburg §i 'n Danemarca,
unit alit treilea tocmai la noi, pe
territoriult dacict, In Transilvania (5).
Ecce forma acestort pretiose bassinurl:
(1`..
t
6. .........
**op
..................
f pl.
L`( :-...
....
000
a°: se:
......................
......... .
............
. Este unit lucru semitictt §i mai allest feniciana
din epoca cea mai departata.
Appare der() cu o evidinta archeologica pi-
Oita cu degetult, nu e§ita dintr'o pure teo-
(5) Weinhold, Die heidnische Todtenbestattung in Deutschland,
in Sitsungsberichte der Wiener iticademie , phil.-hist.
Classe, t. 29, p. 192.
_
..!:
)
STUDIUL13 IV, § 10. 43
rift, cumti-ca cu vr'o 4ecime de secoli Inainte
de crestinismt Fenicianil nu numai petrunsesera
degia In Carpati, deril addusese cu den-
§ii One §i attributele cello mai caracteristice,
alle until cultt esclusivamente semitict.
Citatut acesta singura probe, fiindtt dintre
cello mai decisive.
Fabricatiunea admirabilelorti arme de
bronztt, earl se scott dintr'unt terfe'mii preistorict
apr6pe In tote regiunile Europei, se
attribue generalmente Fenicianilorti.
Unultl din motivele ce se inveca In fav6rea
acestel paternitati, este estraordinara micime
a manerelora dela sabie, fiindtl sciutti
din antropologia ca manele ariane suet mai
marl ca cello semitice.
Argumentulu nu e destullt de norocost,
dup5, cumt a observat'o degia d. Lubbock,
de Ora-ce IncliT at si el o manA, forte mica,
care nu differa de a Evreulul set- a Arabului
(6).
0 demonstratiune cu multtt mai puternica
se pate dobandi prin filologia.
§ 10.
GENEALOGLi PILOLOGICA. A SULITEI DE BB,ONZtT.
Fenicianil numiat lancea : romcha.
Cuventubl s'a conservattl In tote dialectele
semitice fora esceptiune: ebraict, siriacti,
arabict, pen6 §i 'n cent etiopicti, sub formele
de roirnach, rotnchu, ramahhe, much° etc., pre-
tutindeni ca sulita: lancea, hasta." (1)
Radicala este ramah, a straluci.
Prin obicinuita permutare a sonurilort licuide
, ca In ruck = Aeux6; 7 rid = Xthco) etc.,
(6) L'homme avant l'histoire, trail. Barbier, Paris, 1867,
in-8, p, 49... --
(1) Schaaf, Lexicon Syriacum concordantiale, Lugduni,
1709, in-4, p. 553.

44 ISTORIA TERHITORIALA.
Grecii din fenicianult romcha at facutt
loncha:Min, pastrandt fora nici o modificare
acella-gi Intel lest-de sulit&.
In limba samscrit& ellenicult Myrr nu are
nici o tulpin&, cad etimologia dela laka
agiunge, de undo lankelcren0, pe care o
propune Pictet, nu numai se departez& prin
semnificatiune, dert nu correspunde nici foneticesce
, de drl-ce grecult x presuppune pe
samscritult gh sea h (2).
AdyX1 =loncha derive d'a-dreptult din fenicianulti
. romcha, cu care coincid& essactamente
In foudt i 'n forma.
Tutu directt dela Feniciani provine numele
latint alit sulitei: rumex, adec& rumicus
In loch de rumichus, k latint esprimendt
pe k aspiratt. gi din limba saanscrit& ikh=
ico, khaul=claudo etc.
In grecult. loncha §i latinult rumex nu essista,
in apparint& nici m&cart done littere
commune, gi totugI ambele cuvinte s'at na-
scutt cu certitudinea filologic& cea mai perfect&
din acelagi vorb& fenician& : romcha.
loncha §i romcharwmex.
A treia ginte, c&riia, Fenicianii I-at transmist
pe romcha, ag fostt Traci!.
In limba acestora o sulit5, lung& gi o spad&
lung& se chi6mat romfd.
de,scriendt o battalia Intrd Romani
gi Macedoneni, dice :
Pe Traci 11 Impedecati i romfele lort,
cart Bunt peste mesur& lung!, mai Incurcandu-se
pretutindeni de crengele arborilort
. (3)
(2) CurtIns, Griechische Etymologie, Leipzig, 1869, in-8,
p. 179: eGriechisches x entsprieht indo-germanischem gh.
1m Sanskrit ist dies durch gh oder hvertreten*.
(3) Lib. XXX, cap. 39: 4Thracas quoque rhomphaeae,
ingentis et ipso.° longitudinis, inter obiectos undique ramos
impediebant.
Romfa dice Aulu-Gelliaeste nut fella
de sulit& tracia" (4). "nn.nr*.
aRomfani mai spune Esichiteste o
arm& tracia, o sabi& -set o lance mare" (5).
Tat ace% repet& Eustatit
Romfav, popinacc, rumpia , rhomphaea, a
provenitt la Traci din fenicianult romcha"
prin trecerea lui h In f, Intocmai ca In vorbe]e
romane rufd din ruha, pup' din puch,
marfa din marha, prafti din prach etc.; o
transitiune fonetic& care cat& s& fi essistatti
§1 'n limba tracicA, dup& cumt o vedemt In
adevert One ast&-di nu numai Ia not, dert
§i Ia Albanesi, undo se dice bafte §i bahti (noroct),
lief §i l eh (latru), ndif §i ndih (agiutt),
Hof gi ioh etc.
In fine, ertigi d'a- dreptull dela Feniciani
ag primitt pe romcha Celtic, In dialectuIt
cimrict alit carora lancea se numesce riuln (7).
In acestli modus pe Intregult littoralt maring
dela gurele Dungrii pone la Oceanult Atlantict
o immediat5, influintA fenician& Introdusese
de mil de anni numele semitict alit su-
litet
(6).
metallice, stillucitOren, erg prin ur-
mare gi prima fabricatiune a acestei arme:
la Greet romcha=loncha, la Romani romcha=
rumex, la Traci romcha=romta §i la Celt' rom-
. cha=rhon.
Affar& de rhOn, primitt directamente dela
Feniciani, Celtic at mai luatt mai tardit
dela Ellen!, probabilmente prin intermediult
industridsei colonie foceane dela Marsillia,
terming ellenisatt X6.171, modificandu-lt
in lang.
Grecescului x correspunde regularmente la
(4) Lib. X, cap. 25: cRumpia genus teli est Thracae nationis..
(5) Hesych. v. eompam.
(6) Enstath. in Iliad. Y.
(7) Diefenbach, Celt/ea I, Stuttgart, 1839, in-8, p. 57.

Celt! g, ca In xeCp.cc=.gecvmh s6t aro= anqu.
In dialectult celto-irlandest. Bunts, so chiamii
§i asta-clf lang.
Romanif, de§i aveat degia chfart dela Fenicianf
pe rwmex, totu§i a>i maf Imprumutatt
dela Celtf pe lang, dup& cumt n! -o
spune Diodort de Sicilia (8), dandu-f forma
de Puncea, pe care o pronuntat lankea (9).
Dela Romani, §i 'n parte p6te immediatti
dela Celtf, ea a trecutt apof la tote pop6role
moderne: italianesce lancia, spaniolesce
§i portugesesce lanza, proventalesce lansa,
francesesce lance, nemtesce Lanze, neo-grecesce
Xdv.4a, polonesce lanca, unguresce lancsa
etc. (10).
Pe acest5, calle ati ca,petat'o §i Romanif.
Metropolitult Dositeti ant& suet acumt
tocmaf duo! secolf :
set :
(Ck eta pkganii incordark arce,
. Pun sitgeff in tulbk, se grigeseti de lancer.. 2, (11)
eCk tkiesk limba ca spata,
«Cu veninil 'lute arculti gata,
«Fkrk de veste cu lancea plink
(Vora sa skgette ce'l lark via, (12)
C6,11etorindt In timpif maf nouf din appusil
spre resAritt, dup& ce petrunsese mai
a,nteit in vechime din resa,ritti la- appust,
lancea nu s'a multumitU cu Europa, ci a tre-
(8) Diod. Sic., Bilgioth,eque historique, trad. Hoefer, Paris,
1846, in-8, t. 2, p. 30: alle [Gaulois] se servent aussi de
piques qu'ils appellent lances, larzias , dont le fer a une
coudde de longueur, et pros de deux palmes de largeur; le
fat a plus d'nne coudde de longueur.x.
(9) Despre ce=ke in limbs, latinri Corssen, Ueber Aussprache,
Vokalismus and Betonung der lateinischer Spraehe,
Leipzig, 1868, in-8, t. I, p. 44-50.
(10) Mae, Dictionnaire d'etymologie daco- romane, Francfort,
1870, in-8, p. 138.
(11) Psaltire a sfintuluiproroa Davidii, ITnev, 1673, in-4,
psalm ti 10.
(12) Ibid., ps. 63.
STUDIOILI IV, § 10. 45
cute Inca In Asia la Pers! §i la Inclf sub forma
de lungisulit5,, o vorb& absolutamente
necunnoseuta In anticele monumente samscrite
§i zendice.
Affar6, de lancea, Roma maf Imprumutase
tat dela Celtf pe rhos, prefacendu-1u In runa,
ert dela Traci pe romfa, schimband'o In rumpia;
don! termini pe earl tat In Intellesti de
sulit5, le Intrebuintez5, degia betranulu Ennit
cu doue-sute de annf Inainte de Cristit. (13)
Tracif ate data nu numal Romanilort pe
rumpia, dert §i Germanilorti pe framea.
Tacitt dice: Germanif intrebuiatez& su-
lite numite In limba lorti frame." (14)
Ca §1 romfa la Traci, framea germanA Insemna
lance §i o lung& sabih, tott-d'o-dat&:
framea, gladius ox utraque parte acutus,
idem est et spata et romphea." (15)
Romfa=frama se caracterisa, prin transpositiunea
luf f §i trecerea luf o In a.
Intocmaf ca §i 'n
celticult lang din X6rxl,
o din romfa a devenitti la German! a sub
influinta luf m, nasalele avendt propensiunea
de a sui vocala arifa succedt ; bun6,-6ra.
Sa§it din Transilvania ati flacutt hann, primart,
din vechfult germant hunda, chunna,
honne (16).
Ca essemplu de transpositiune, pe de alt
parte, putemt adduce pe samscritult vamra,
furmicA, de unde slavicult mrav §i nordgermanult
maur, adea v+m-l-r=m±r±i),
Intocmai precumt In franza din romfa avemu
f±r+m=r±m+f.
(13) Aulu-Gell., loco cit.Festns, De verborum signifieatione,
Amstelodami, 1699, in-4, p. 463: cRuna genus tell
significat..lbid., 453.
. (14) German., VI: thastas, vel ipsorum vocabulo frameas,
gerunt.)
(15) Du Cange, Glossarium mediae latinitatis, ed. Carpent.,
Faris, 1844, in-4, t. 3, p. 389.
(16) Schuller, Studien zur Geschichte von Siebenbiirgen,
Hermannstadt, 1840, in-8, t. I, p. 86.

46 ISTORIA TERRITORIALS.
Toth a§a dintr'una §i acelmi radical& aria -
salt
na naseutt la Greci, Latin! §1 Slav!
XE (Pt limaxslimak, era la Celt!, Pers! §i
Romani: milakmelkmelciii.
In limba germana actuala fram s'a conservatU
sub o forma de tote seacluta in cuventult
pfriem, sula (17), a eanga veal& ortogra-
fia este
7.2) nieme
Dela Germani pe framea cu acella§i Intellest
'de ((roma" a luat'o Roma.
In psalmula XXXIV testula greet : gy.xeov
ipoplaiccv se traduce latinesce in Vulgata prin:
ueffunde trameam. n (19)
Vissat'at vre-o data Romanis ca runa, rumpia,
lances §i framea, adduse in diverse timpuri
dela resarita, dela appust §i dela norda,
in apparinta far& pia o assemenare reci-
prone, suet din puntu In puntu tat una en
vechiula lore rumex, formate tote dela Buda
direct!: sea indirecta din fenicianula romcha?
A forte reservatt sciintei filologice moderns,
carii i se datoresct mai cu sem& legile
correlatiunii fonetice §i grupparea formelora
de transitiune, a puts urmari cu o essactitate
matematica migratiunile unui terment.
In limba albanesa traesce One asta-cli tracica
romfa sub o form& §i cu o acceptiune
forte originale.
Sagetta de trasnett, isten-nyila sea uskgetta
lul Dumne4eub dupa cumin o numesce
(17) Grimm, Deuts. Gramm. I, 128. Pott, Etymologiache
Forschungen, Lemgo, 1861, in-8, t. 2, part. I, p. 381, respingo
au dreptil cuventA legAtura Intro ,framea) gi (frausisals
665 .Irene., duplt cumil se chaina o aria, fr a nc
es a In marl media : efrancisca kann nur die frank is
che stein*.
(18) Schleicher, Die deutsche Spro,che , Stuttgart, 1860,
.
in-8, p. 819. Pf germana correspunde 1ul p arianil,
cela-ce prob6zit.cti gi la Traci f In romfa trebeta a, fi avutd
sonata unul p aspiratil, dug', cumil se p6te deduce, In
adeviird, din forma latish imprumutatit rinapia.
(19) Du Cange, L o.
Unguri!, Blitzstrahl sea Wetterstrahl nemtesce,
grecesce acrycani sots ao-cepcnni dela astraAgettb,
§i sulita, svaru In limba samscrita cu acella§i
duplu Intellest (20), mai pe scurta sagetta sea
sulita luate la figurate, se chiam& albanesce
rufe, articolatt rufeia (21).
Buick, identica prin finale cu grecescult
'soma; dovedesce ca Ellenif at transcrist cuventult
intoemai a.a dupa cumt illy auclira
articolatt de catra Traci.
E remarcabilti ca fenicianult romcha, din
care all purcesa tote celle-l'alte forme alle
termenului, avea §i ella sub forma verbal&
de ramah semnificatiunea de trasnett : .splenduit
fulmen" (22).
Remas'a Ore vre-o urma macara figurata
a dacicei romfe §i la Romani'?
Planta aristolochia clematitis" e lung& §i
suptire: dlongissimae tenuitatis" dupa espressiunea
naturalistulu! Plinio (23).
Grata acestui aspects, ea s'art putt numi
suliciord.
Terranult romans o chiam& rdmfii (24).
Tat asta-felia viorica tricolor& se dice romanesce
topora§t" ; o alt plant& a capetatt
ma! In tote limbele epitetult de sabiuta" :
gladiolus, glaieul, Schwertel, kardotska; o erba
se numesce la no! §i pe slur! nsagetta": sagittairia,
Pfeilkraut, arrow -head; apot mai avemt
pe busdugant" etc. (25), formanda Impreuna
una Intrega arsenalt botanict, In care rdmfulu
se a§e4a ca o lance".
Ne °prima aci.
(20) Cf. Huhn, Zeitschrift far vergleichende Sprachkunde,
Berlin, 1852, in-8, t. I, p. 540.Benfey, Griechisches Wur-
sellexikon, Berlin, 1842, in-8, t. I, p. 663. .
(21) Hahn, Albanesische Studien, Jena, 1854, in-8, Lex. p. III.
(22) Schaaf, loco cit.
(23) Hist. Nat., XXXV, 54.
(24) Lex. VaL. 573.
(25) Alth, Hauptbericht der Handelskammer far Bucovina,
Czernowit7, 1862, in-8, p. 81-95.

cce genealogia cuventuluf :
Greculii 16yX1
STITDIDIU 1V, § 10. 47
Fenicianulu romcha
I
Albanesulti rnfeia
Celticubi rhon Latinulti rnmex
Latinulti roam
Traciculit romfa
CelticulA lang Latinulu rumpia
RomanulA ramffi
Latinulu framea---Germanulti ham pfriem.
Latinulu lances
Ital. lancia. Roman. lance. Span. lama. Franc. lance. Germ. lanze. Neogr. AcirrCca. Magh. lancea.
Polon. lanca. Persianulit lung! etc.
Sulita este una din armele celle mai rudimentare.
Ea se gassesce la unti loci cu dm° de mammouth
degia In cello mai vechf periede alle
epocef de petra, §i mai ca, nu se affla, una singuru
tribti selbatect, fie cata de degradatli,
carufa s& nu -I fie cunnoscuta.
Fara, a inventa lancea, Fenicianil at facutt
progressulu de a Inlocui petra prin bronzt,
prin metallula stralucitort", §i primele popore
In Europa, carora li s'a transmisu acesto,
arm atatt de perfectionatk as trebuita natu-
ralmente sa, fie locuitorif cdstelort maritime
cellora maf apropiate de culbulu gintif semi-
Sice : Tracil, Grecif, Celtif §i LatiniT.
Ecce de coin limbele acestorti patrunemurf
ne Intimpina, Tina nume curate feniciant : Ioncha,
romfa, rhon, §1 rumex, forme elite d'adreptula
din romcha, pe canda aiurl ells este
fenicianu numai indirectamente.
Cu. multt Inainte de a fi pututt petrunde
Semitic el-In§if in centrulu L la nordulti Eu-
rope!, dee& von fi petrunsu acollo vre-o data
In realitate, corabiele lora trebufaa sa. depuna,
productele industries orientale pe fermis Pontuluf,
Mediterranel §i a! Atlanticef, transmittendu-le
de 'nteiti poparelort tracice §1 ellenice
ca cellora ma! sud-ostice , apof terrelora
italics §1 gallice , de uncle dupa, acefa
marfa se respandfa prin canalula indigeniloru
In interiorult continentuluf de 'mpreuna cu
numele ef cells feniciana, modificatli In diverse
chipurf dupa diversitatile fonetice alle
intermediarilora.
Ma! pe scurth, sciinta filologica, veninda
In agiutorulli archeologiel propria vise, ni
arreta ca urmele feniciane In zona septentrional&
a Europe! sunt Inca depute de a demonstra
presinta direct& a Fenicianilort, dupe
curat se pre-grabesce a conchide scala professoruluf
Nilsson, de ore -ce elle at pututt
agiunge pent acollo Intr'unii modti indirectt
prin Tract, Grecf, Latin! sea Celt!, cu cars
singurf Fenicianif se afflat intr'unti contactt
immediate din cea mal adanca, anticitate, deg,
pe atund cftndu nu se propagase Inc& Introbuintarea
uneltelora de bronze, pretutindenf
maf vechf decata acelle de fent.
Cuml-ca, romcha feniciana, era metallica §i
anume de bronzt, prob& este derivatiunea'f
dela radicala semitica ramah, a straluci.
La Traci, de uncle a pa§ita mat %ilia la
German!, acestti tuventt trecu nu numaf in
Intellesu de sulita, art. §i 'n acella de sabia,
adeca o arra& pests putintl a se face din
lemnti set din silex:
Una admirabilti v6rfa de lance, &sat pests
Oltt, In Roman* i carele face parte actualmente
din collectiunea de bronzurf a d-luf
Cesare Bolliaca, se pare a fi adeverata dacict :
lungt ca unli tessaca §i ascutitti de ambele
laturf, ellli art pute servi §i ca sabik Intro

48 ISTORIA TERRITORIALA
cAndu 'dimensiunea unuf simplu pumnard.
Candt unit Dact isl arunca pe umerl gund/ra
contra intemperielort atmosferice §i strap
pungea cu romfa in migt-locult codrilort o
fern selbateck negregitt ellt nu se gandfa cs
aceste preti6se instruments In lupta 'I contra
natures le datoresce Indief pe de o parte gi
Fenicief pe de alta, dupa carat nu se gandia
nicf Latinulh purtandt zeghea §i lancea, §i cu atrail
mat putint ne gandimt not, departata posteritate
daco-lapna, mogtenindt tote acestea.
§
11.
COCIOABA. ARGEA. SAMCEA.
Dela vestminte gi arme, ss trecemU la paleontologia
lOcuintef.
Ne marginimt a mentiona culrentult cocioab4,
Intrebuintatt la tots Romanic In intellest
de colibk domuncula vilis, tugurium"
, dupa, definitiunea Lessiconulut
Budant (1).
Ellis correspunde din tote punturile de vedere,
prin radicalk prin suffisst i prin semnificatiune,
samscritului kutum/sjela radicala
hut, a incovaia , probabilmente slice
Pictet din causa forma rOtunde a colibel
"Si a accoperiguluf (2).
Oa din cocioaba," s'a nascuttprinvocalisarea
nasalef urn din ukativmbaD Intocmaf ca In
toaba," din tympanum", sanscritult tamp ".
Prototipuln coclobei n6stre se affla den') pe
malult Indului.
Vomit analisa mar pe largo o alta vorba
romans, alle carica migratiunf §i Incuscrirf
if daft mac milt& importanta In istoria originilorft
cultures umane.
Poporult . cello mai vechit pe termult nor-
(1) Lex. Val., 130.
(2) Pietet, II, 240.Modelltu1 de waste locuinte indiane crotuude
vetil in Weiss, Eastamkunde, Handbuch der Geschichte
der Tracht, des Baues etc., Stuttgart, 1860, in-8, t. I, p. 504, 515.
diet ant Marif-negre at fostt nu Scitif , ci
predecessorif lort Cimmeril.
Cu patru secolf inainte de Cristt, Erodottt
abia mat putea ss apuce sate o 'mg& traditiune
despre essistinta acestel obscure natiunt.
Ellu dice:
Terra, pe care o occupy Scitil, fusese mat
anteia a Cimmeriloru. La prima nvasiune
scitick afflandt despre multimeainamicilort,
Cirnmerif tinura, unit conga, in care s'at
emist done parer! contrare, gi nicl o parte
nu voia sc renunte la a sea. Parerea caste'
nobile a fosttt cea mat barbatesca. Pe candt
poporult sustinea necessitatea de a parkssi
terra de'naintea unuf adversart atatt de puternict,'
casta nobila propunea a se ap6ra
One la estremitate. NesuppunOndu-se poporult
nobililora, nisi nobilil poporulut, poporult
s'a decist a se retrage far& luptk la.ssandt
terra la Scitf, pe canda nobilif, addu-
Conduit aminte bunurile ce le gustase In
patria si
calculfindt rellele ce vort resulta
din emigratiune, s'ai'l hotarItt a nu fugi cu poporult,
ci mac bine a muri gi a fi Ingropatf In
terra. Astt-felit fiindt dispositiunea spiritelort,
Cim.merii s'at Impartitt In doue armate
de forte egale i act InceputU a se batte unit
cu altif. Casta nobila Intrega, a fostt uecisl,
Si poporult a InmormOntatt cadavrele longs
fluviult Nistru) unde mormintele lora se vedt
pene asta-411. Plecandt apot Cimmerianif, Scitil
flat copprinst la sossire o terra de§erta.
Pens acumfi essista In Scitia castelluri elm-
,meriane, tint porta cimmeriant, o regiune numita
Cimmeria §1 Bosforulli Cimmericti. Se
pare de assemenea ca Cimmerit, dupa ce fugisera,
in Asia de'naintea Scitilort, a i age4att
o colonia, pe peninsula unde este Sinope."(3).
(3) Herod., IV, 11-12.

Niebuhr, commenthndu cu mult& agerime
acestiT passdgit, conchide c& long& Nistru nu
se bAttuser& Cimmerii waif cu alii, ci trebuia
sA, se fi Intemplatt ultima lovire decisiva
Intre dIn§ii §i Sciti, In urma c riia, fiindti
el Invin§i, s'al retrasti la Dun4re, ert. nu In Asia
dup& cwn& credea p&rintele istoriei (4).
Ori-cumt s& fie, faptulti positivti este c&
Cimmerii fuseser& Intr'o epoc& de totA preistoric&
st&pani al Sci iei, adec& ai unuf territoritt
copprin4endt In qillele lui Erodotu tat&
portiunea oriental& a Daciei, asttl-felit a de
pe atunci ei cat& s& se fi Invecinatu cu diversole
popOre tracice, dintre cart nici uuult nu
trecuse Inc& pe mallult stangil allti Dun&ril.
Resbellult Intro Sciti §i Cimmeri avusese
loch 'Ong& Nistru approssimativti cu §epte-secoil
Inainte de Cristu (5).
Prin urmare, o Insemnat& parte a Dacief
appartinuse Cimmerilort suet acumt vr'o
trei mii de anni.
Dec& ni se va Intempla deril a da In limba
nostrA peste unt cuventt cimmericti, ell& va
aye o vechime cello putint de trei-4eci de
secoli, allaorinclu In acestti colossal& inter -
vallo de timpti dela Cimmeri la Traci, §i apoi
prin ramura dacic& a gintii tracice transmit- -
tendu-se Romanilorti.
Eforti, carele a traitti numai cu vr'o doue
sute de anni In urma luiErodotti, dice c& Cimmerit
lOculau In casute suterrane numite ar-
gille: cdnobq (litv.p.eptou6) iv xcetaysiot; otx(caq bocelv, a;
xcao6cnv ettoyaXu; (6),
De ce nemti vora fi fostu Cimmerii, nu se
(4) Niebuhr, Ueber die Geschichte der SfIcythen , fn Kleine
historische Schriften, Bonn, 1828, in-8, t. 1, p. 365-67. Cf.
Rawliuson, History of Herodotus, London, 1862, 1n-8, t. 3,
p. 9, nota 4.
(5) Ukkert, Skythien and das Land der iGeten oder Daher,
Weimar, 1846, in-8, p. 17.
(6) Ap. Strab , V, 4, § 5.
ST1JDIULU IV, § 11. 49
scie; scriitoril vecial Ii deossebescA totil-d'auna
de Sciti §i de Traci; scriitoril noui, pe basea
unei simple assemen&ri nominale , li accord&
o origine celtic4; o demonstratiune sciintific&
lipsesce d'o cam data; din limba cimmeria,
tot& ce ni-a remasA este cuventult
de mai sustl : argilla c&sut& suterrank.
Cumil-c& acest& vorb& a trecutA dela Cimmeri
la Traci, avemtk o prob& filologicA dintre
cello mai puternice.
Stefano Bizantinulti ni spun c& aIn limbs
«track& Orecele se chiam& argil : 67s6 @mum) 6
citric apitXo; xcasttat (7).
Numele grecescii allA §6recelui Auk deriv&
din radicala arian& vila",
gaur& (8).
In limba samscrit& §Orecele se numesce
cugira dela cu§i" gaurk
Una altu nume samscritil all& Orecelui este
uakhanaka ) dela khani" gaura.
LAtinesce gaura §i iepurele-de-cas& port&
unult §i acella§i nume cuniculus", fiindu-c&
Tice Varrone alepurele-de-cas& face gaure
pe sub p&mentan (9).
Slavonesce sobolulti se numesce kr'te dela
arianulti karts ", gaurk de undo §i numele
avant allti Orecelui de campt : kertus" (10).
La Albanesi dintr'o causa analog& grierulti
se chiam& burkd", ert bordeiult burk" (11).
A§a derii numele tracico all& garecelui am-
Xoc Insemnez& pe mat animalt locuind in gaurd,
adecl in cola -ce la Cimmeri se numia dcp
TEXXa.
In acestt mode not scimil c& :
1. Cu vr'o mii& de anni Inainte de Cristt,
(7) Steph. Byz., v.'Apyaoc.
(8) Pletet, I, 412.
(9) Varr., De re rust., 1 : 4Cuniculi dicti ab eo quod sub
terra cuniculos ipsi facere soleant, ubi lateant in agris'.
(10) Pott, Wwrzel-Worterbuch der inclo-germanischen Sprachen,
Detmold, 1869, in-8, t. 2, part. 1, p. 150.
(11) Hahn, Alb. Stud., Lex. 16.
7

50 ISTORIA TERRITORIALA
Dacia dela Nistru One, pe la Oltti appartinea
tanui poport numitti Cimmerf ;
2. Acestt poport, anteriort la Dun&re Scitilort
§i Dacilort, trAia pe sub pamentt In
nesce bordeie ce se chi&mat argille;
3. Prin vecinetate, cuventult a trecutt
dela den§if la Tracf , dintre car! &coat parte
Dacia, unult din elementele celle maf constitutive
alle nationaliatif romane.
Sciinta s'a Incercatt a gkssi originea argillei
oimmeriane In limba celtic&, In care Inse cuvOntult
argel Insemnez& numaf a ce-va accoperitI
(12), incatt nu copprinde ideia fundamental&
de locuint& suterran&a.
In too, Europa argellele fiintez& unicamente
la Romani, mai cu semb, Inse In Muntenia, de§i
numele satuluf Argeua In districtult Tecucit
probez& vechla essistint& a acestuf cuventu §i
In Moldova.
Ecce definitiunea
Argea, plurals argelle, gropd spat in
pchnentei in forma patratei, care se accopere cu
stuf1.4 qi peimentli, bsi in care vera essu mulerile
panza, eru lerna se punti stupiI; c a s u l a v el
cella subterranea, ubi aestate mulleres
telam texunt, hieme autem alvearia
conduntue (13).
Publicandt . acest& bilingu& definitiune, Societatea
Academic& lg face o lung& seri& de
Intreb&rf assupra etimologief cuventuluf :
Nu cumtt -va s& fie latint 1
Nu cumtt -va din argilla lutt
(12) Turner, History of the Anglo- Saxons, London, 1808,
in-4, t. 1, p. 35: tit is certainly a curious analogy of language,
that argel, in the language of the Cyrary, or British,
means a covert, a place covered over s Diefenbach, Celtica
II, 176.
(13) Glossariii care coprinde vorbele din limba romans etc.
clupci insarcinarea Societatif Academice, Bucur., 1871, in-8,
p. 25. Cf. Pontbriant, Diegionara romano-francesa, Buour.,
1862, in-8, p 48 : A. r g e a, butte, made terrancele &oh
pftnzas.
Nu cumtt-va din arca lad&I
F&r& filologi& comparat& , mArginindu-se a
latinisa tete In drOpta §i stanga , facendd
romance chiartt ciorba §i 2erbetulit (14), nu
se scrie unti Dictionart Academia.
Dec& autoril Glossariuluf" art fi constatatt
tree erea immediat& a argelle dela Cimmeri
la Tract §i dela Traci la Roman!, art fi
pututt s& arrete apof pe unto plant secundart,
precumtt ne vomt Incredinta Indata, §i Inrudirea
acestuf termini cu latinult arca; o Inrudire
necontestabila, nu inse prin vr'o transmissiune
direct& dela null la altif, ci printr'o
affinitate primordial& ariana; catt se attinge
de argilla lutt, adec& pamentt albiciost,
dela radicala drg, a luci, de uncle proving de
assemenea ecprel alb% dpyupoc = argentwm
argintt, dipyaoc,== argilla etc. (15), d-lort. art
fi lassat'o cu totult la o parte, appartinendt
luau! gruppti absolutamente differitti.
Cimmerianult arrikka argea, bordeiti, c&suta
suterranA, deriv& dela radicala arks, de
(14) Glossaria, 164 : Ciorba , cuventulu nu p6te fi turcesch,
gi cu at5,t5 mai putinil Intellessulii cuventuelui
se esplict, prin romaniculit sorbereP, din care gi franc.
=sorbet, romdnesce gerbeth s in loch de gorbetii*; cdth
epentru formlt, precumii se 4ice egurip, aga s'a 4ish ciorba
4cin loch de gorba, cumd gi pronunt5, mare parte de Ro-
(intuit!, Admirabill filologib
academical Ciorba, pe
care ah luat'o de in Turd Romknii, Serbi'1 gi Bulgaril, Ca
gi perbetulii, pe care tail dela Turd rah luath Slavit meridionall
gi Romrtnil, luttndu-le pe am5ndoue anume in timpil
mal modernl, de vreme ce nu se glisesch nieltiff In monumente
vechi gi din evulh medih, Turcil le-at luatti la rondulii
lorh dela Arabi: gorba clorbh gi farbatbenturli, firti Arabil
le-ait formath la &mil a-cash din radicala go.rTha, a b6.
Toth dela Arabi, de pe timpulh dominatiuml Maurilord pe
peninsula ibericlt, au Portugesil sorbete gi xarope; apoi Persil
pe forva gi Curi1 pe- siorba. Dela Portugesi ad Francesil
pe sorbet, Radicala arablt se ghssesce gi 'n celle- l'alte limbo
semitice : ebr. saraf, etiop. araba gi chald. mt. Toth de acollo
vine turculh wrap vinh, pe care de assemenea rah.
Imprumutath Serbil gi Bulganl. Despre termenulit francestl
ve1.1 Littre, Dictionnaire de la langue frangaise, Paris, 1873,
in-4, t. 4, p. 1983.
(15) Ourtius, 163.

unde: samscritult rakes, a aptra gi a conserva,
grecult apyko -cu acellmf /*Hest , ca gi latinulti
arceo, de unde area lad& gi arxcetate;
armenult argcala stabili (18); goticult
albs, templu (17), cu transitiunea regular&
a sansCritului k In h la Germani;
celticult argot set argoet padure, In sin*
de fortificatiune naturala; tan celticult argel
loch accoperitu, qicere mentionata degia
mai sust. etc.
Aces car! sustint celtismult Cimmerilort,
art puts invoca in fay-area assertiunii trecerea
samscritului k in g: ark= apyrAa, ca §i la
Celti an* = argel, pe candt la German! k se
preface In h, la Greet Si Latin! se pastrez&
intactti, gi numal la Armeni, ca gi la Celts
gi la Cimmerf , se schimb& in g : ark=argael;
ast& analogi& fon,etica destund de important,
nu se confirm& Ins° In casul de fat&
prin analogic logics, cad la Celti radicala
cork n'a produsti nici unit termini). esprimendt
ideia de ulocuinta sub pamentiin, o notiune
fundamental& In argellele cimmeriane, transmisa
printr'unt Invederath imprumutti la Traci
§i 'n fine la Romani; In acestt chipt, chiart.
deca Cimmerii at. fostt Ce11il, precumii amt
fi plecati a admitte no!-ingine, totugi cat&
sa-f consideramt ca pe o ramur& separata, remasa
gi desparut& In zona orienbal& a Europe!,
f&ra s& fi lnaintatt spre Occiclinte Yn
mersuhi glOtelort . anteriare a migr4iunif
celtice.
Ea In cimmerianult arg -ila este suffissult
samscritt la, prece,st de vocala de legatura 7,
Intocmai ca in cuventuld ventt, dela
(16) Paschal _Lacher, Dictionnaire dirmAnien, Venise,
1818, in-8, t. 2, p. 87. Despre k=g in limba arm6nA, veil
Petermann, Grammatica linguae armeniaate, Berolini, 1837,
in-8, p. 25.
(17) Gaugengigl, Ulfilae, Passau, 1849, in-8, t. 2, p. III
Les. m
STUDIIILIT IV, § 11. 51
ana suffla, adec& sufflatort ,path-i-/a, drum*,
dela pantha merge, adeck merge-
tort ", etc.
Cu vocala de leg&tur& u, acella-§I suffisst
nasce forme ca hares -u-ki, amantt, dela hare-a
mangaia, adeca mangaiatort"; cu vocala de legatur&
a: dap-a-lcl, nestatornict, dela clamp a
se migca, adeca migcatort" ; far& vocal& de
legatur& : cuk-lci, albti, dela cuka luci, adeca
lucitortib, etc.
Prin obicinuita permutatiune a sonurilort
licuide in limba samscrita, acestt suffisst appare
adessea ca ra, lipindulii de radical& acel-
lea-§1 vocale de legatura i, u gi a, buna-6r& :
clhid-ira, cutitt, dela cThid a despica, adecr
despicatort", bhid-ura, fulgert, dela bhid, a
spinteca, adec& spintecatort" etc. (18).
In limba greca suffissult la=ra este reprosintatt.
In Tpox-a-A6c,trmt-s-X6S, cpXsy-o-p6c etc.; latinesce
In trem-u-lus, spec-u-lum, gna-rus, sel-la
din sed-la §i aga ma! incollo.
Dupplulti 1 in cimmerianulti &pipacc fata cu
simplult 1 din tracicult apitkoc, intocnial ca In
eolicul ara),Xcc §i ar1XX1 lOnga atticult arik, ca
In eolicult po),),ollat Tonga atticult poi)Xopac, creticult
(36)Xopzei, latinult volo, zendo-samscritulti
var, set in proto-latinult tulo lOnga classicult
kilo, pilleus Ring& pileus = iraoc etc., este o
dupplicare eufonica , patrouat& gi propagat5,
de uncle dialecte §i pe care filologia nu trebui
s'o confunde cu dupplicarea cea compensathl
ca In axAoc din .5Xj0c set In so//us din solvus.
Una essemplu identict din puntt in puntt
este latinult argilla fat& cu grecult apitX0c.
Cimmerianult arg-i-la Insemnez& der6 lit-
(18) Schleicher, Compendium der vergkiehenden Grammatik,
Weimar, 1866, in-8, p. 418, § 220, pune suffissul6. ra
ca primitivd gi pe la ca derivatil. Difficultatea en care pop6rele
selbatece gi copill, adecl. represintantil actual,' al fa-
- se' nmane cella mel vechl, pronuntit sonnld r, ne face a
respinge acdstit teorilt.

52 1STORIA TERRITORIAL&
teralmente unit loci de aperare set de conservare;
aceia-ce 'It distinge inse cu desever-
§ire de tote celle- l'alte vorbe samscrite, ellene,
latine, germane §i celtice de aceiall tulpink
este anume caracterult set de a fi sub
p&mentt, ca §i la Romani' argea, contras&
din argilla ca ea din illa, massea din maxilla,
set sanncea dintr'unt nume dacict alit sabiei
samcilla.
Intre soncila=selmcea §i argilla=argea analogia
ffindii perfectk ne credemt datori a analisa
pe large originile cellei d'&nteit, Carl
ni vort procura o noun, interessant& prob&
despre rollult acclimatAril In istoria cultures
umane.
§ 12
GENEALOGIA SABIEI LA DAci.
Vorba sdmcea s'a pastratt in gura poporului
In Moldova §i peste Carpati.
Lessiconult Budant, cent ma; bunt interprett
alit dialectulairpmant din Transilvania,
o definesce latinesce §i nemtesce :
.S&m c e a, stimulus , aculeus , der Stachel;
s&mceua cutitului, cuspis cultri, die
Messerspitze." (1)
D. Cihac, alle c&rui informatiuni sunt mai
ex. sem& moldovene, slice: aSImce a, aiguil-
7on, piquant, point, taillant, lame" (2).
Din monumentele vechi alle limber romane,
nos aflAmt bun5,-6r& In psaltirea moldovenescA
versificat& a metropolitulul Dositet :
tMi -amtif
Prizita drxunuld pre eV. vertOse,
(Petre-ascutite §i sanacelose...) (8)
Tau densult Intr'o alt& carte, voindt s&
arrete c& shntult Isidore Pelusiotult cun-
(1) Lexicon Valachicum, Bndae, 1825, in-8, p. 644.
(2) Dtietionnaire critymoiogie claco-roman, Fra,ncfort, 1870,
in-8, p. 254.
(3) Psaltire a sAntuluil proroctl Davida, Unev, 1673, in4,
pe. 16.
noscea Biblia Cu tote finetele el, acumina
cumt s'art slice atinesce, Intrebuintez1 espressiunea:
One In sonncea ae Imvetatua (4).
In Cazania" moldovenesa a metropolitului
Varlamt ne Intempina: anevoe't1 va hi s&
calci in simceoa lepelp (5), acollo undo Vulgata
slice : a durum est .tibi contra stimulum calcitraren,
brit In Biblia lui §erbant Cantacuzint
: cu greU este tie spre boldwrI a lovi cu
piciorult" (6).
In Evangeliarult transilvant de sub auspiciele
lui Rakotzi : ,cu gret ti-e In sdatceoa
stramurd/ril a zvarli . " (7).
Ni se pare c& aceste patru essemple sunt de
agiunst.
In Valachia propri&,s&mceua" nu se aude.
De aceia n'o g&ssimt nici In dictionarult
d-lui Pontbriant.
Peste Oltu base, mai allest in Gorgit,
eoncea se numesc6 unt mica cutitt, pe care'lt
Intrebuintez& Tiganif la fabricatiunea
lingurelort de lemnt.
Mai pe scurtt, din tote cello de mai Bust
result& a a§a, se chiam& on -ce verft ascutitt,
dert mai cu preferint& tint tkiu§t.
Dup& spiritult limbei n6stre, sAmcea"
este o contractiune din samcilla, ca §i (targeaD
din eepTEXXa.
D. Cihac presuppune c& acesta vorba art
deriva din latinult sentis, spirt, prin intermediult
unui diminutive senticella, spini-
§ort, despre care base nu se p6te da nici o prob&
din latinitatea classick din acea median& §i
din dialectele neo-latine moderne.
(4) Synamarii, IagI, 1683, in-f., febr. 4.
(5) Carte romecnisca de intliclturcl, 'ail, 1643 in-f., f6ia
95 retro.
(6) Biblia oxleal Dunmeileisca Scriptures; Bueureed, 1688,
in-f., p. 838.
(7) Noula Testamental, Belgrad.64,1648, in-f., Faptele Apo-
stol.,
rK, 5.

Suntemt sicurr a d-sea n'aril fi recursa
la o etimologia atatt de artificialk decegi
adducea a-minte ea 'n limba dada sabia se
clicea actlithPal dupa cuma nf-o spune o yechin,
fontana chiart1 din timpulti lui Traianti
(8).
Licuidele permutandu-se in tote limbele,
accp.01pcc este samsila", de unde provint directamente
usamcellele" romane.
Chiara dintr'o form& samsira Latinii
all pututa face pe samcilla, InlOcuindt pe
r prin dupplult 1, ca in italianulti pellegrino
din peregrines.
Daciculti s, pe de aft& parte, a trecutti la
Romani In ci Intocmai ca In numele oltent
alit Incaltaraintei doci(9) din greco- latinulti
socci, athowt, papucf, pe careal. aveati §i Tracii
dupe marturia lui Esichiti (10).
Transitiunea e cea mai normala nu numai
sub rapportulti foneticti, dera §i din
puntult de vedere logica.
In adevera, ideia de taiuga sell verfil ascutitt
gi ideia de sabia, se confunda.
Astt-felit din arabubl 2afrat, taiugt, derive
persianula filar, sabia; cu samscritulil
karanda, sabia, se lega,persianult kdii, verfa
ascutitti; In dialectula celto-irlandesa sabia
gi verfult ascutitu porta acellaii nume de
calg set colg, etc. (11).
Prin urmare, fonologia gi logica concord&
d'o potriva a stabili proveninta a samcellei"
nostre din dacica acewirtIpa.
Dacii, la rondula lord, primiser& cuventula
din Persia.
In limba persiana, ca gi 'n vechiult 0 dia-
(8) Snidae Lexicon, ed. Kuster, Cantabrigia, 1705, in-f.
t. 3, p. 281.
(9) Pontbrlant, 130: (Clod, chauffe-pieds, chaufferette.
(10) liesych., verbo GOxxot.Cf. Lex. Bud., 121.
(11) Pictet, Original undo-europiewnes, II, 220 §1 passim.
ST1JDITTLII IV, § 12. 53
lectil bucharict, sabia se chiama, pene asta-4i
pmer (12).
Portult Tracilora In genere se assemena
atatt de multa cu portulti persiant, Incata
degia Ovidit, vorbindtl despre ramura getic&
dela gurele Dunk-if, clicea:
4. . . Persica brazen Legit. (13).
Acosta assemenare de porta s'a constatatti
de catra tots archeologii prin passagele
scriitorilort. classics gi pe basea anticelort
sculpture.
aVestmentulti Persiloraiilice Montfaucon
nu differ& de boat de'alla Dacilora (14).
.CAaretif dacici urmeza ellt mal departesemena
apr6pe In tote cu as Persilorti"
(18).
Draconeleobserve ellil In finea fostti
semnult caracteristicti alit Persilort gi alla
Dacilora" (16).
Astir-felia se esplica pe callea istorica trecerea
iamerultd persiant In acquplpez dacica,
de unde apoi samcilla=stuncea a Romanilort.
Dela tine rose luat'ati. Insigi Persil pe
a gamgir"
?
RadOcina cuventulufe samscritult vas, a
uccide.
Acesta gruppt foneticil este susceptibilt
de o forma nasala cans (17), era v trece regularmente
In limba persian& In s gi 'n 2,
buna-ore pap (pecus)=pas,cankha (concha)=
sank, Olaka (equus generosus) = fillak etc.
(12) Kiaproth, Asia Polyglotta, Paris, 1831, in-4, p. 242.
(13) Ovid., Trist., lib. V, el. 10.
(14) Schatz, Antiquitates Graecae et Ramanae, Norimbergae,
1763, in-f., p. 300: 4Parthornm vestis Decorum yestimeir7r
ane similis est....
(15) ibid., 310: (Dad equites Parthis fere similes erant..
(16) Ibid., 312: Draco Parthorum Dacorumque proprie
signum erat.*
(17) Pott, Wurzel-Worterbuch, II, 364. Pictet, II, 207 :
(gas, cans, cEedere, la3dere, ferire.)

54 ISTORIA TERRITORIALA
Prin suffissula i -id sett i-rd, radicala cans,
a uccide, produce pe cans-i-la set vans-i-ra,
aarmh uccicletore", de uncle vine d'a-drep-
tula persianula
fan t.2ir.
Aga der) din India vorba trece in Persia
gi din Persia la Dad, mogtenindlo aci legionarif
luf Trafant.
Toth dela Persi, Inse cu ±iulttL maf tar-
4ia, abia In epoca Cruciatelora, ate addus'o
din Asia celle-l'alte popore neo-latine : italianulti
scimitarra, francesult cimeterre, anglesulu
scymitar etc., a chrora derivatiune din
§amiir ate recunnoscut'o de-multti filologil occidental!
(18).
In fine erOgi dela Persi Intr'o epoch intermediarh,
duet, Dad i Inainte de Neo-latinf,
at chpetat'o prin vecinetate limbele semitice,
chaldaich, siriach giebraich, sub forma de
safsera (19).
La Semiti cello maf vechf essemple de Intrebuintarea
acestuf cuventa sunt numal din
timpulu luf Cristo (20).
Arabif i Etiopif nu-la possedh, si semito-
logif in degertt . s'arft incerca sh-f gassesch vreo
rhdecinh indigent,.
In acesta modti ushmceua" roman& are umt
tath la Dad, unto bunicti In Persia, nut strabunt
In India, gi nesce unclif pe de o parte la
Ebref, Sirf gi Chaldef, 6ra pe de alta In Italia,
Francia, Spania gi Anglia.
§ 13.
SELECTIUNEA NATURALA IN ORIGINEA URBILORU.
Din paragrafi! precedintf ne-amts convinsa
ck reactiunea omuluf contra nature! este a-
(18) Littre, Diction., ad vocem.
(19) Bochart, De coloniie et eermone Pluenicum, Francof.,
1674, in-4, p. 615.
(20) Schaaf, Lexicon Syriacton concordantiale, Lngduni,
1709, in-4, p. 393.
tata de plink de pedece, Inchta on -unde civilisatiunea
a reugita sh primp radacinh, a
trebuita In curse de mif de anni sk lucreze
unulti duph altuhi. sutimi de popare, pane ce
la urma urmelora cella maf not din elle sh,
se pOth bucura de stratificata munch a tuturora
predecessorilora seT.
E Ingrozitoru, §i totugi nu este Inca destullt
de completa.
Chfara mil de anni §i chfara successiunea a
Bute de popare, nu pretutindenf sunt In stare
sh agiungh la unto grad1 mai Ina WI de culturh,
ci numaf in unele locurf Intr'o minima
minoritate de situatiunf.
Duph elm:La o specia, unto tribit, o natiune
deriva, dintr'unil individti sea dintr'o singurh
phreche, tots. aga o urbe cata de grandi6sk
provine dintr'o simply lOcuinth, dintr'o colibh,
dintr'o vizuinh assemenea acellef casa
Romuli" scobith sub pamenta §i accoperita
cu pain, de unde s'a In Altata gigantica Romh.
Intr'o lume utopich, lipsith de nenumeratele
resistinte alle realithtif, fie-care individa
aril produce o natiune, fie-care colibh art
deveni o urbe, fie-care germe arts dobandi o
nedefinith desvoltare; In lumea cea positivh
Inse millitinele de Inceputurf sunt menite a
peri luptandu pentru essistinth, i pe cadavrele
milliOnelora abia supraviuetuesce icicollea
ate unula !
Acesta. selectiune naturale In originea urbilorti
o vomt constata pe territoriula Dade.
§ 14.
STATISTICA RITINELORIJ IN MUNTENIA..
Romania nu posseda, Inca o chart& archeo-
logick
duph cuma este, bunk &t,, acea a Belgief
de Van der MOele sea a Italiel de Marinoni,
unde sh fie indicate Intfuna modli
sistematica tate localitt, ile distinse prin pre

sinta anticitatilort de diverse caractere §i din
differite epoce.
Speraml c acesta regretabila lacuna o va
astupa tractatult de Archeologia Roman& ,
pe carelt prepara eruditult nostru amict
d. A. Odobescu.
D'o cam data, pentru a sci tote ruinele
din Terra-Romanesca, tote punturile pe unde
s'at
conservatt ore -cars semne de vechi cetati
set orate, amt fostu slat a recurge la lint procedimentt
mai putint sicurt $i forte obositort,
cetindi in curst de o septemana din scoria In
scorta, celle 536 pagine alle Dictionarului
topografict" all>i d-lui D. Frunqescu, de unde
mi-amt pututti forma urmatorult tabellt provisorit
:
'-'
o
.. .
' 0
.et
'.1
I. IN OLTENIA:
1. Balotescii, pl. Ocolti;
2. Batolif, pl. Blabnita;
3. Berea, pe periulti Deenttutti;
4. Bid/rip, pl. Ocolii;
5. Braniscea, pl. Cttmpulti;
6. Breznila, pl. Ocolti;
7. Breenita, pl. Motru-de-glosti;
8. Ccitunulii-de-suszl, ibidem;
9. Cor/citettg, pl. Campulii;
10. Corm, pl. Dumbravfi;
lt. Cremene, pl. Ocolti;
12. Erghevita, ibidem;
13. Govoclarva, ibidem;
14. Himova, ibidem;
15. Pisculil la Iacobi, ibidem;
16. levare, pL Blahnita;
17. Izimfa, pl. Campulii;
18. Lupga-de-susil, pl. Motru-de-giosti;
19. Monastire, pl. Ocolti;
20. Scdpeiii, pl. Blahnita;
21. Tarnila, pl. Clo§aril;
22. Topoinila, pl. OcolA.
STITD113LIT IV, § 14. 55
.:.
ee
a
ea
El
o
>4
.1n=1
v
1.4
0
A
ti)
23. Beibiciu, pl. °cold;
24. Brastaveiftl, pl. Balta;
25. Cacaleti, pl. Ocolti;
26. Celelu, pl. Oltuld-de-giosq;
27. Corabia, ibidem;
28. Frassinetulii, lone, ape, Tealiiin;
29. Giircomi, pl. Oltula-de-giosA;
30. Gostaveitti, pl. °cold;
31. Grosdaodil, p1. Balta;
32. Papazolescil;
33. .Refca, pl. Ocolu;
34. Sadotra;
35. Sleivenf, pl. °cola.
36 Barcufa;
37. Bradesci, p1. Giti-de-eusil;
38 Bucoveclorii, pl. DumbravIS,;
39. Casa -albs, longit CitdiulatescI;
40 Cereitii, pl. Balta;
41. Cetatea, pl. Campala;
42. Cetatea-maerif, pl. Amaraditt;
43. Caca-mare ;
44. Foiforii, pl. Giii-de-glosil;
45. Hunid, pl. Cfimpulti;
46. islegont, pl. Balta;
47. Plenita, pl. Campulti;
48. Polana, ibidem;
49. Rcicari, pl. Giu-de-auett;
50. Tdrnava, pl. Giti-de-glosa.
51. Gwra-Veila§ula;
52. Trertti, pl. Ocala.
La 53. Longs .Rinmiculii-Vcilcill;
.52.
P-
54. Trupina, pl. Luncavgtti;
55. Riumenii, long% Ocnele -mart.
,
.
a 0
0
0
E
II. IN VALACHIA PROPRIII prsA. :
1. Breinceni, pl. Marginea;
2. Breita§ani, pl. Tgrgulii;
3. Bugforenca, long% p6rinbl Tinoed;
4. Ccilinescil, pl. Tdrgulif;
5. Cetatea, ibidem;
6. Coniescif, pl. Marginea;
7. Fleimeinda, pl. CitlmittuIn;
8. Netotii-de-susfi, pl. Tgrgabl;
9. Creel, longtt MavrodinA;
10. Rica, pl. Teleormand;
11. StorobcInesa, pl. Marginea.

56 ISTORIA TERRITORIALA
12. Cetatea fetes, lOngl Oreveditt;
i 13. Comana, la g-ura Noislovultif;
° 14. Gradiecea-de-sued, pL CiUniscea;
to.
co
_
15. Marotind, 18ng periulu Comasca;
16. Petrele, pl. lilarginea;
10. 17. Petrofanif, ibidem;
18. Tdmeifeecii, pl. Glava,cIoc6.
: 19. Cetatea - fetes;
4." 20. Pdceienif, pl. Balta;
0 21. Leh lid, pl. Campul5;
o 22. Lucia, pl. Balta;
73 23. Piva-petrei, ibidem;
" 24. Raid, p1. In lomita.
.: {25. Ceiseidra, pl. Oltenita;
, 26. Porcescil:
27 Spantovei, pl. Oltenita.
0
717; f 28. Sloboclia-amarei, pl. Gradiscea;
LECia' 29. Maesinenti, pl. Marginea-de-glosii.
fal +12
{30. Cetatea-vechid ;
31. Cetatea, puntil trigonometric'''.
i 32. Cetatea-vechiei;
e 33. Ur/atif, p1. Cricovil.
yo
...,
tg,
P;
35. Gera-Gdrlutel, pl. Balta.
'.-T: 36. Jidova, long& Crimpu-lungii;
'43
to 37. Miceseil, p1. Riuff;
38. .Rucitird, pl. DImbovita.
01
)4
e 40.
41.
Cetatea, 10ng5 obgr§ia WO;
Negru-vodei, p1. Lovisce;
Potlogf, lone, Clirpeni§ii.
Ecce derO noue-iecf gi gesso localit&ti In
Muntenia, unde s'at &situ One 'n tlillele
n6stre urmele unul antict trait urband.
Agellatt dup& districte §i dup& cello doue
marl despartirf tranitionale alle Terref-Romanescf,
acesti tabellil devine de o estrem&
Insemnetate, degi este susceptibilu de unele
correctiunf, de cart In genere cam are nevoi&
lucrarea d -luI Frunqescu.
In casult de fats, din fericire, errorile pott
consista In ciffre isolate, dert nu In rapportulti
dintre cello doue gium6t&tf alle tabellu-
lui, c&cf mi411-16ce1e de informatiune despre
totalitatea terref ffindt de acefargf natur& ,
urmez& c& dee& d. Frun4escu a gregitt. Intr'o
parte, a trebuitt s& gregesc& In acefa-gf mesur&
§i relativamente la cea-l'alt&, dee& a
ommist set a adaust ce-va In Oltenia, tat
ma a ommist set. a adaust ce-va §i'n Vala-
chia proprik a.stt-felit c& resultatil plusurile
gi minusurile compensandu-se, proportiunea
general& Intro ambit torment remane apr6pe
essactk
Din 96 punturl cu ruine, 55 sunt In Oltenia
gi numal 41 In Valachia propria. ; adec&
cello cincI districte oltene , numal dna
peste totli, copprindl mai multe resturl de
vechl concentratiunf decatt cello doue-spre-
4ecf districte ne-oltene.
Gludetele danubiane Mehedintult, Roma-
natult, Dolgiulu, Teleormanult, Vlava
Ialomita num6r& la -unt locti 74 punturl cu
ruine, Intrecndt. cu 22 pe tote celle-l' alte
giudete Intrunite.
Mehedintult , a gepte-spre4cea portiune
territorial& administrative, offer& 22 punturI,
possedendt astt-felit elltI singurt o pAtrime
din totalitatea ruinelorti.
Nemicti nu pate fi mal elocinte ca acest&
neagteptat5., statistic&.
Reprodus& pe o mapp& a Terref-Rom&nescl
§i
indicandu-se importanta relativ& a distric-
telort prin m&rimea litterelorti, ea delimitez&
In urm&torult. modti acea zonk unde reactiunea
omuluf contra naturel a pututt fi la
nol cea mai efficace:
e.
311
g .
z
4
w
*I As )r4
.1..
-di
i
2
I 1:1
1
ta, r
S.
14 Obla P A
DUNAREA
§i

Mai pe scurth, din tote subdivisiunile Munteniei
o colib& avea celle mai multe sorturi
de a deveni urbe mai cu sem& in Mehedintt,
pe a doua trepta In Dolgit §i 'n
Roman*, pe
a treia In Teleormants, pe a patra in Vlagca
gi Ialomita, pre-putine pe aluri.
Ceia-ce result& din statistica ruinelorU, se
confirm prin geografia lui Ptolemett.
45
46
E;
p.vcavci ETOLt
devs
axon
2syyldovvov
46
733
4"3 rPOVeaeat
0 J1
.r
A 0
PovxlOvsov
varrot
lIpe8 au agog
13171f ot
146041c I
STUDIULU IV, § 15. 57
I. Spre appus4 de OM.
Kavird.rng I$poc
A 1111111
AAgox VC1101
Ow& cl"
soy Tava-
I vs's
417 -
eaves
12:eissCorii
&ovum
.21x#sovso Tipsaxon
EaX84vcrtot
ZellYPcs
§ 15.
DACJA SIII3 PTOLEMEU.
Nof reproducemt mai giosti din pretiosulti
manuscripts vatopediantt, copiatu In secolult
XIII dup& unt essemplart forte vechit, Intrega
chart& a Dacia, aga dup& cumt o
schitase marele cosmografti alessandrint puin
timptt In urma 1uf Traiants (1) :
XOT.
J
Part gaaMvoxiv
I lIa0-1
LAgacrovi
17areou
sacra
T sup fax o
Ncinovx
o
Aerictav,
(1) Geographic de Ptolkothe, edition photolithographique, Paris, 1867, in-4 ma j.
va
44014,7.
Yk
rinov-
Aov
0
Za/ivas
60
Mcsexo-
Java
a a(xlivetot)
Boupo a vatot
te -
Java
Ydava
Katclygnot
a.
0 0
A 0.4
50
/7eassweia
Av'yov.
Miro,
'Pnri-
av011
45
8

58 1STORIA TERRITORIALA
Zdveava
liauxo4vacot
(Koo
clava
etoov
10V
Ktoto(3axo t
K ov Tnxot
tavotifi
Hai)/ (el
FoevOv
Acesta, reproductiune, unit adeveratti captd'oper&
de arta tipografia, presint& cent
ma perfecta fac-simile alit tuturort trassurelora,
essecutatt prin lithe strambe cu stricta
pazA, a distantelorti dupO. originalt.
Totala mappil, a Dade! copprinde doue sectiunf
de o mAxime aprOpe egala,, separate
II. Spre riSsarita de OHM
Harellava
Zovai-
Java
0
t$
4tt
0
0
resa
Tai4cr,
Java
Tiaaov KaQcroilA
,
Iovgtdalla
a
Ocpt-
(ir'(mot
."")
una de alta printr'untt mare fluvid ce se
vers& In Dunare.
Pentru a Intel lege acest5, divisiune, este
necessaru a recurge la testult lui Pto 'emelt,
undo ni se spun ca, rIult 010, AXofmcw co-
Tap.dc, ndesparte Dacia" : &caper rily Acxx kw.
Astil-feliti sectiunea I represintO, portiunea
66
Ovaxn.
a
46

Dacie1 spre appust de Oita, adec& Oltenia
One la Teine§il §i o buccat& vestic& a Transilvaniel,
car! constituiat Dacia propria clisk
unde se §i affl& scrisa cu littere capitale
numele Afigm; pe c&ndu sectiunea II se refer&
la portiunea Daciel spre res&rita de Olttl,
adec& Valachia cea mare, Moldova, Bessarabia
§i o buccat& ostic& a Transilvaniel, o regiune
mai multa getick sarmatic& i scitic&
decoy dada in Intellesulu stricta allu
cuventului ; ambele sectiunT formanda Inse
Intregimea territoriului rom&nt de ast&-411.
Pentru ca s& putemt precisa pe acest&
mapp& Intinderea actual& a TerreT-Rom&nese!,
cat& sa luamt dreptu bast urm&terele
tref punturi bine determinate:
1-o. Pe termula sudicti alle Dunarif ora-
§ula Trismis set Trosmis, alle c&ruia ruine
cu §epte inscriptiuni autentice s'at descoperitt
nu de- multi! la Iglita tare Macinti §i Harsoya
cam In fata BraileT (2) §i care se affl&
In testult lui Ptolemet intre Carsum §i Dinogetia,
ambele localitatT indicate pe mappa;
2-o. Dierna, pe care Insug Ptolemea o a§e-
0,
forte limpede la cotitura unde se vers& In
Dun&re riuletult 'Cerna, adec& pe locult
actualuluT tergu§orti Or§ova, cela-ce concord&
cu tete celle- l'alte fontane istorice (3);
3-o. In fine, capitala dacic& Zarmizegetusa ,
pe care unanimitatea monumentelora geografice,
istorice §i epigrafice o pune In vallea
Hategului la marginea nord-vestica a MuntenieT
(4).
A§a dero, tr&genda o lini& pe Dunare dela
(2) Lanigan:1, Cetatea Troesmis, in Tesaurd de monumente,
t. 3, p. 197-202.Cf. Ovid., Pont., IV, 9.Procop., De
aedif., IV, 11. Constant. Porphyrog., De themat. , II.
Tabula Patting. etc.
(3) Cestiunea Diernel s'a desbitttuta pe lama in Istoria
critics, vol. 1, p. 273-78.
(4) Ukkert, Skythien, 617.
STUDII1LII IV, § 15. 59
Trosmis, adeca, dela unit punttt intermediara
Intre Carsum §§i Dinogetia, §i continuAnd'o
In lungult fluviului spre Dierna,
avema hotarult sudicti allit Terrei-Romanese!,
c&ruia correspunde ca fruntaria nordie&
o lini& tras& ce-va mal gTost de Zarmizegetusa
&NT spre Trosmis.
0 data stability acest& delimitatiune approssimativa,
not gassima pe mappa lui Ptolemet
urmatdrele urbT in cello doue sub-divisiuni
alle Munteniet
Dierna ;
Druphegis;
Tiriscum ;
Phrateria;
Amutrium;
Hydata;
Zeugma;
Akmonia;
Argidava;
Pinum.
In Oltenia : In Valachia, proprili:
Netindava;
Tiasnm;
Sornum.
Astti-felit Oltenia ea singura, de§i mat
multa death pe gIumetate mai mica, totu§i
possed& (jece urbT, pe canda In restulli
terrei vedema abia patru !
§i nu 4ece, ci unit-spre-4eci, cad Ptolemea
a uitata Inc& a Insemna pe mappa ora-
§ult Arcinna, pe melt mentionez& In testa.
Dec& vomit mai adauga Pelendova, Castra-nova,
Romula §i Rusidava, puse pe Tabla
Peutingeriana la mi411-loch Intro Amutrium
§i treceterea Oltului (5), ne vomit speria
de a g&ssi In Oltenia cinci-spre-4ece
ora§e, de duct orT mai multe death pe laturea
territorial& far& comparatiune mai Intins&
dintre Oita §i Sirett.
Tabla Peutingeriana mai pune totil In Oltenia
o urbe Acidava, pe care noT Inse o b&nuimti
nu cumt-va a fi identic& cu Argidava lui
(5) Katanceich, Orbis antiquus, 879-80.

60 ISTORIA TERRITORIALA
Ptolemet, corrmhpendu-se numele primitivt
prin omitterea licuide!, cad altti-mintrea amt
aye In Muntenia 16 orage oltene contra a 3
ne-oltene !
Act sta disproportiune urban& nu se p6te
attribui vre-unel lipse de informatiuni din
partea illustrului geograft alessandrint despre
portiunea oriental& a Terre!-Romanesci;
din contra, toemai pe densa ella o cunnoscea
cu multi mai bine, ca una ce se afla
mai aprope de Marea-negra in vecinetate cu
vechile colonie ellenice i semi-grece din Bulgaria,
pe cart mappa de fat& le ingira una
dupe alta pe tott lungult meridionalt alit
Dunarii spre resaritt de gura Oltului: Noviodunum,
Dinogetia, Carsum, Sucidava, Transmarisca,
Prista, Trimamium etc.
Multimea urbilort oltene in allaturare cu
celle ne-oltene n'a pututt sa nu insuffle 1111
Ptolemeti o notiune fals& despre Ins4I eonfiguratiunea
territorial& a Daciei, facendu-lt
a credo c& omit o divide In doue buccati
de aceiali marime.
Statistica ruinelorti nl- a data In Oltenia
55 localitati, drt in Valachia propri& 41,
adec& o proportiune de 1 1/3 catr& 1.
Admittendu-se ca cea anteia este numai
de doue on mai mica death cea-l'alta, rapportulti
devine de 2 2/3 catra 1.
Geografia Tut Ptolemeti ni da in Oltenia 15
orage, 6/.1.1 in Valachiapropria, numai 3, cela -ce
ecuivaleza, dupplicandu-se erOgt cello oltene,
cu o proportiune de 10 catra 1.
Aced& eomparatiune e forte instructive.
Pe mappa ptolemeiana sunt inscrise numat
urbile cello importante, a carora essistint&
a fosta cunnoscuta One 'n Egiptt ;
pe candt statistica ruinelorti copprinde In
cea mai mare parte nesce stabilimente de o
insemnetate de tat secundara, dintre car' o
soma at pututt aye scurta durata a unei
fortificatiuni momentane pentru respingerea
unui inamict.
In acestt modti, ambele nastre calauze in
urmarirea selectiunii naturale In privinta
oragelort pe pamentult Munteniei se cornpleteza
una pe alta, aratandu-ni a, din ye-
chimea cea mai departata gi One la timpii
relativamente modern!, omulti a avuta In genera
o inlesnire mai multi! ca Indouit& de a
se age4a In Oltenia decatt In restulti terrei,
tai o facultate insjecita de a funda acollo coramunitati
vaste §i 6olicle.
Chiarti in Valachia propria, precumtt amt
ve4utts, din cello 41 mine o a patra parte se
affia anume in Teleormant, adeca erOgi Tonga
Oltti, sca4endt . apoi successivamente nu-
merult lora in Vlagca gi
'n Ialomita.
Nu e gret a commenta aceste ciffre.
Commoditatile commercials alle DunArii In
apropiare de Ponta ademeniat pe trecetori
a se stabili pe brault territorialti spre occidinte
de Braila, dorm miasmele febrifere
alle baltilort de ape mixt& dulce-sarata distrugeat
cu gramada aceste successive !neercar!
de colonisare, sea Indemnat pe omt egi
cauta departe unt aerti mai salubru, pe care
nult putea gad death numai in munti set
pe termult marii.
In adevert, mappa lu! Ptolemeti ni arret&
urbile agglomerandu-se d'o-data In Transilvania,
In regiunea munt6s& a Moldovei §i pe
littoralula maritimt alit Bessarabiei; nica-
irt rose accumulatiunea lora nu este mai pro-
nuntata ca in Oltenia, undo Carpatii se Intelnesca
cu Dunarea, impacandt astt-folio
conditiunile igienice cu interessele mercantile,
gi nicairf aceste viueta urban& nu appare
mai null& ea in spatiult inferiort dintre Prutti
§i Oltt, unde tote superioritatea commer

cial& a positiunif nu p6te compensa ucci4etorea
actiune a clime!. (6)
Cola -ce ni-a constatata mai suss statistica
§i chartografia, mai trebui completatt pe callea
filologick
§ 16.
CE INSEMNA (DAVA. LA TRACI ?
Pe mappa lu! Ptolemeft ne Intimpin& In
Dacia o gramad& de num! urbane cu finahilt
dava" : Patri-dava , Karsi-dava , Sandava,
Petro-dava, Uti-dava, Marco-dava, Ziridava,
Singi-dava, Komi-dava, Rami-dava, Pirobori
-dava, Tamasi-dava, Zargi-dava, Zusi-dava,
Argi-dava §i Netin-dava, affar& de Klepi-dava
In Sarmatia, de Suci-dava, Capi-dava etc. In
Mesia, §i far a mai vorbi de Pelen-dava, Rusidava,
Burri-dava §i altele de pe Tabla Peu-
tingeriana.
Trecendt mai In fundult territoriulu! trans -
danubianU, Ptolemeti ni ma! d& pe Termi-dava
in Macedonia, undo se mai gassesce Desu-daba
in Titti-Liviu (1) §i Quime-dabain Procopiti (2).
Cuventult dava" dinc6ce de Dunare, dabs,"
In dialectult macedoniant , este evidamentetracict
; dert ce insemnez&?
La prima vedere s'art pare c& terminatiunea
days,* arty fi semnificandtt oragti
(6) Despre influinta mortiferfi. a bratiloril mate veil Michel
Levy, Traits d'hygiene publique et privee, Paris, 1869,
in-8. t. 1, p. 415. Orfila et Parent-Duchatel, Influence
des emanations maricageuses, in Annales d'hygiene, Paris,
1834, in-8, 1-e eerie, p. 251. Foissac, De rinfluenee des
climate sur i'homme, Paris, 1867, in-8, t. 1, p. 517. Becquerel,
Traite d'hygiene, Paris, 1864, in-8, p. 253. Boudin,
Traits de geographic Paris, 1857, in 8, t. 2, p. 150
etc. Despre influinta salutary, a muntilor6 ve4I Levy, I,
314. Becquerel, 169.Rochard, Acclimatement, In Nouveau
Dictionnaire de midecine (Jaccoud), Paris, 1864, in-8,
t; 1, p. 186. Isensee, Elementa Geographiae medicinatis,
Berolini, 1833, in-8, 107 etc.
(1) XLIV. 26.
(2) De aedif., IV, 2.
ST1JDIIILII IV, § 16. 61
dacica., cu at&tl ma! multti c& Greci! §i La-
Unit numfat pe Dad Davi (3).
Acesta ipotesk forte natural& §i forte yechi&
(4), se InlAtur& cu totult prin simpla
consideratiune c& urbile cu udava" se afflati
in Sarmatia, In Mesia, In Macedonia; gi nu
numai atata, dert maioritatea lord pe termult
nordict alit Dunarif ni se presint&
anume spre resaritti de Oita, adec& affar& din
territoriulu dacicti propria disc,
alit. earn%
simbure era In Oltenia, Teme§iana i portiunea
occidental& a Transsilvaniel.
Prin consecinta, dava' nu pate fi dacicti".
Cuno presuppune c& aril proveni din sams
critulti tavds tare sea ttivasth.ra (5).
Art aye dert intellesult de a forteret&D.
Plausibil& In apparintk acesta, origins nu
se pate admitte dinti'o caus& forte ponderosa.
Vorbele samscrite tdvas §i tavcis fiindd absolutamente
strains tuturoru cellort-ralte
limbo indo-europee , sunt nesce formatiuni
posteri6re separatiunif trunchfuluf ariant In
mai multe ramure.
Singura etimologi& solid& result& dintiunt
passagiu alit Jul Varrone.
Ella clice:
Insug! numele oragului Teba, derivatti
dela natura terremuluf, era nu dela numele
tundatorului, probez& anterioritatea viuetef
campene usupra cello! urbane. In adeverti,
in antica nostra limbk ca §i pone ast&-0 in
dialectult eoliants, originaru din Beotia, o
(3) Strab., VII, 3, § 12. Cf. Ahrens, De dialectic aeolicis,
Gottingae, 1839, in-8, p. 35.
(4) Zamosius, Analecta lapidum in Dacia, Patavii, 1593,
in-16, p. 16 retro: Sergi-dava h Davis et Sargetia amne
dicta. Cf. Valliant, La Romanie, Paris, 1844, in-8, t. I,
p. 79- Grimm, Geschichte der deutschen Sprache, t. I,
p. 190 etc.
(5) Cuno, Forschungen im Gebiete der alien Varkerhunde,.
Berlin, 1871, in-8, t. I. p. 243.

62 ISTORIA. TERRITORIALA
»mAguil, se chiamit teba. Ch fart acuma Sabinii,
posteritatea Pelasgilorti din Grecia,
Intrebuintez& acest& vorb& , dup& care gi
o movil& milliari& In Sabinia pe callea Salari&
nu departe de Reate se numesce Teba (6).
Acella-g! Intellest de m&gur& avea In Asiamica
cuventult taba la Li41, poporti semi-tra-
cict set cella putint In cea mat strinsa leg&-
tur& cu Traci! (7).
In Lidia, In Grecia, In Italia, dela Mareanegr&
pens la Adriatick no! damn peste teba
set taba In acceptiune de m&gurk
Corssen, isolanda arbitrariamente cuventula
sabina de famillia grec& ci lidian&, presuppune
mai anteia c forma cea correct& art
fi {beta tefa fiindti a unit munte In Campania
se 4icea Tifata, i apol din acesta imaginart
tefa creandu unto prototipt stefa , filo
apropi& de germanult stif set steif, duet, deducenda
pe ambele din sanscritula stabh, a
Intari
(8).
La o assemenea violent& procedur& a Im-
.pinst pe illustrult filologu dorinta de a reduce
tote la tulpin& arian. (9), u1taaada c ammestecult
pre-istoricti cu Turani set cu Chamitt
n'a pututt a nu Lassa gi ella pretutin-
(6) Yarro, De agricultura, lib. III, § I: (Nee minus op-
(pidi quoque nomen Thebae indicant antiquiorem ease ag-
(rum, quod ab agri genera, non a conditore nomen ei est
timpositum. Nam lingua prises et in Graecia Aeoleis Beegotii
sine afflatu vocant colles Tebas: et in Sabinis, quo e
Graecia venerunt Pelasgi, etiam nunc ita dicunt. Cujus
evestigium in agro Sabino via Salaria non longe a Reate
granaries divas appellatur Tebae..
(7) Mommseu, Die unteritalischen Dialekte, Leipzig, 1850,
in-4, p. 300.Pott, Die Pereonemiamen, Leipzig, 1859, in-8,
p. 458.
(8) Corssen, Ueber Aussprache, Vokalismus u,ndBeconwag
der lateinischen Sprache, Leipzig, 1868-70, in-8, t. I, p. 162.
(9) Schleicher, Compendium der vergleichenden Grammatik,
Weimar, 1866, in-8, p. 79, observIL despre Corssen: *Den
Feller, Alias erklaren zn wollen, hat Corssen freilich nicht
Inman vermiden...
dens urme limbistice mai multa sea mai putint
pronuntate.
Dacicult dava, macedoniculti daba, lidianult
tabs, proto-ellenicult §i italicult teba, totti-
d'a-una In simtt de m&gurk n'at egita dintr'o
sorginte indo- europe.
Acesta termena sub amendoue formele, cu
da §i cu te, essist& pene stA.4! In tote limbele
turanice, in car! dava Insemnez& munte §i
tebamOvilk
Ecce Tina registru de ambele Intrebuintaxi
dup& doue-4eci dialecte turco-tatare:
I. D a v amunte: II. T e b :
1. DialeetuM baraba: dawu §i tau; tuba;
2. a a de Tobolsk: taw; tube;
3. > > Insulin tack;
4. > > de Kazan: tau; tuba;
5. > > bagkirii: tau; tuba;
6. a a megcer6cli : tau; ithba;
7. > > nogaie6: tau; tepe,
8. a a ciazigicA: tau;
9. a a cinlimicu: tag;
10. > > de Kuznetk: tag §i twu; tube;
11. > a kangazieu: tag;
12. a a kirgizicil: taw; tuba;
13. > a de Chiva: tag;
14. 2 a turcomanu: taw; tuba:
15. > > qaraciaicil: taw: tebo;
16. a a qumiiq: tau;
17. s a qisylbagicA: dagh;
18. > > qasachii: daag gi dagh; tapa;
19. a = ottomanil: dag; tepe§i depe. (10)
20. P > einvagicil : tu.
S& se noteze ce Traci!, affar& de formele
dava §i daba, cunnosceat de assemenea pe acellea
cu deva, dapa §i depa, anti -felit c 'n
Mesia oragult Zal-dava se numesce Zel-depa
In Ierocle §i Zal-dapa In Procopit gi'n Teofilactt
; oragult Skai-davaSke-deva In Procopia
; unt alit oragt Sana-dapa In Geografula
Ravennatt (11) etc.
(10) Klaproth, Asia Polyglotta, Sprachatlas, Paris, 1831,
in-f., p. XXVI gi XXX.
(11) Forbiger, Handbuch der alten Geographic, Leipzig
1848, in-8, t. 3, p. 1096, 1097, 1100.

In limba albanesk pretiesa megte a anticului
grain tracica, tepe, articolatu tepela, se
chiamA movila.
Albanesii possed& totti-o-dat& verbult teperoV,
a covergiich bin aberflassig, bleibe
Ong, abertreffe", §i adverbiulti toper, d'assupra,
«daraber", formanda ate-trelle slice -
rile o string, indigen&
famillia, (12).
Pe de alt& parte, termenulti ni appare Intr'o
intim& legatur& cu Egiptult.
Degia Varrone punea pe eoliculti teba fat&
in fat& cu celebra metropol& a Egiptului cea
cu o sut& de porII, imeraivroXoc, §1 cu omonima
capital& a Beotiel cea fundata de Fenicianults
Cadmti venitti totti diu Egipta.
Strabone mai mentioneza alto trek Tebe,
tote in regiuni tracice §i 113 apropiarea Egiptului
: o Teb& in Tessalia, 0.7113ca cl3avintSec, o
Teb& In Licia, §i o Teb& In Troada,
811,
brb Mimi) 6Xliacra (13).
In vechIa limb& egiptenk dup& cuma se
citesce in ieroglife, verbult teb, dupplicatti In
tebteb, Insemnez& a radicaelever en hautv,
de unde tep, tepi, tepau, avendts mat multe
acceptiuni, dintre cart cello ma' caracteristice
sunt : 1-o, carol) ; 2-o, verfa; 3-o, d'assupra (14).
Acceptiunea egipten& adverbial& tep
d'assupra" formez& o admirabil& coincidint&
cu albanesulti teper d'assupra".
Result& ca, "mu prototipti taba In Intellesti
de In&ltime, fie munte, fie movilk de unde
s'ati nascuta lidianula taba, macedonicult
dabs, daciculti dava, elleniculti 091=Oci 3ce, i-
taliculn
teba, egiptenulti tep gi albanesult tepe,
este o mogtenire din acea ultra-immemorial&
epoch, candt poperele ariane nu Intraser& Inc&
(12) Hahn, Lex. p. 129.
(13) Strab., passim.
(14) Brugech, Hieroglyphisch - demotisches Worterbuch ,
Leipzig, 1868, in-8, t. 4, p. 1534 -35.
STUDIULU IV, § 16. sq
In Europa, .pe care o occupati triburi turanochamitice.
Numai printeuna ammestecil de tau primordia1t1
alla Chamitilora cu Turanit gi apoi
allt
resturilora turano-chamitice cu Traci',
se p6te esplica mai cu deosebire Intrega familli&
verbal&, adverbial& gi substantival& tep
1a Egipteni gi la Albanesi.
Lassandu acuma la o parte cAlletoriele cuventului
i multumiti de a sci cu certitudine
semnificatiunea'i In limba dacick s& ne 'n-
tercemt la nomenclatura lui Ptolemeti.
Tote oraple cu finalulti dava all fosta clo,dite
pe locuri rAdicate, pe delluri, pe colline,
correspunlendu litteralmente numirilorA germane
cu terminatiunea berg, cellorti slavice
cu gora, cellort francese cu mont etc.
Sh
luAmti dreptu essemplu ormult Ziri-
dava".
In paragrafult 6 anin demonstratti c& 'n
tote limbele tracice z correspundea samscritului
h gi ellenicului x, precumt se constata,
din numele vinulut la Traci Ala= samscritulti
hdla gi elleniculti xdatc, din numele secarei
vrizi=vrihi etc.
0 lucrare de totil recinte a Jut Fick assupra
dialectulai tracica alit Frigianilora
confirm& conclusiunea 'Astra, prin altele gesso
essemple, §i auume:
Frigianula zalka,erbac_- amscritultihari-ka;
Frigianulti ezis, aricia=grecult ixivoc;
Frigianulti zeuma, sorginte=grecula )(villa;
Frigianulti zetna, uga=samscritula ghad -na;
Frigianulti zemele-n, barbarttgrecula race-
!mak ;
Frigianulti mazeu-s, ciett=samscritulti maghavan
(15).
(15) Fick, Phrygische Giessen, fn Huhn, Beitrage zwrvergleichenden
Sprachforschung , Berlin, 1872, in-8, t. 7, p.
360-382.

64 ISTORIA TERRITORIALA
Dacicula ziri correspunde dero samscrituluf
hari, zendiculul zairi, verde.
Ziri-dava" Insemneza, Muntele-verde"
ca Grunberg la German!, Vermont la Frances!,
Zelenahora la Slav!, sea ca orapllult. neapolitaut
Monteverde de lOnga, Melfi.
§ 17.
VIUETA DE CODED.
Ault veslutt ca, pentru ca civilisatiunea sa
se fi pututa inculba pe mallula stanga alit
Dunarif, ail trebuitil sa se lupte cu natura, directa
sea indirecta , nu numal ginti peste
gintl §i popore peste pop6re in curse l de millenie
paste millenie, dens Inca tote pe rOnda
sa.* allega In acesta secolart resbellt allu spiritulul
umant contra materiel tellurice §i atmosferice
cate-va punturl strategics esceptionale,
undo victoria devenla mai probabila..
Atari adaposturf de aselectiune naturala.1
&site chip& tint Ora de pipairf nenorocite
de giura In giura, a fosta la nol Oltenia pe
prima lima, apol Transsilvania, una coltu§ora
nordict ally Moldovel §i peteculti marina de
lOnga, gura Nistrulul.
Vorbinda In limbagit militarti, chlara pe
acesta teatru de operatiune °multi ma! trebola
86, 'd canto §i sa nemeresca punturl tactice,
stabilindu-se anume pe magure, de unde
decurge ca maioritatea ormeloril purta In
coda termenula dava", adeca munte.
Communele se cladiat §i prosperat pe
!nal-
tint:ft In mkla-locult secolarel vegetatiuni a
unei nature primordiale.
Antica vorba codru" conserva la nol pane
asta-4111 memoria acellora stabilimente munt6se
§1 padur6se tote -o-data.
In Dacia Traiana, acestil cuventti Insemn6za
,
o padure mare : sylva grandis, FP aldwng , fora (1).
La Romani! din Istria codru" se chiama
numal muntele, mai pastranda acollo In dialectula
unel singure localitatf semnificatiunea
de a munte padurosilD (2).
La Arnanti kodre" vrea sa Mica magura,
Hugel (3).
Numal Albanesi! §i Romani! In Europa possedenda
pe a codru', derivatiunea eminamente
track& a termenulul e mai pe susa de or!ce
IndouOla, precumt §i Intellesult sea originara
de munte-pddure.
Prin etimologia, acesta vorba appartine la
unt gruppt fOrte interessanta de compositiun!
ariane primitive, constatatt de catra
Pott §i verificata apol de Pictet : gruppulu
eselamativit.
Asta-felit , de essemplu, samseritula. kdvdri,
umbrella de plait, se compune din ka+
vdri, ce accoperi§a!"; kavasa, armura, din
ka+vasa : a ce vestmenta!"; karpata, drente,
din ka+r +pata: ce imbraccaminte ! "; karbhata,
crastavete, din ka±r±bhata, ce hrana!"
etc. (4)
.Codru" represinta dera essactamente, cu
scaderea regulath a vocalel, formatiunea samscrita
kadru din ka+ dru, ace arbore!" adeca
ce multime de arbor!!"
Fara a eunn6sce termenult romano-albanest,
Pictet banuia ca din acella§i gruppt
esclamativa aril deriva grecult xdapoc (5);
§i este cludata ca, fara, a fi fosti catt de
putint initiatt In filologia , betranult epi-
(1) Lex. Valavh., 131
(2) rang Maloresen,Vocabularg Istria/no-remand, in Columna
lui Traiaml, 1873, p.43 : cc o d r u, munte ; la Jeiu-
sent =mate pliclurostip.
(3) Hahn, Alb. Stud., Lex. 47.
(4) Pott, Etymolog. Forsch., II, 2, p. 426 sqq.
(5) Origins, I, 214.

scope transilvant Bobt deducea pe alit nostrn
codru din cedrus" (6).
Este evidinte ca nick xdSpoc nu provine din
codru, nick codru din x6Spoc ; ambele Inse all
decursti pe o calle nedependinte din acekasi
tulpina, kadru.
La Greek samscritubl ka+dru represinta
pe unto arbore isolate, pe candu la Albanesi gi
la Romani ells capeta estensiunea unui munte
accoperitu de vegetatiune.
Este possibilA ca la Track codru sa fi avu-
tt
ambele aceste semnificatiunk, precumil la
Latin' unult §§i acella-sk cuventt, silva, Insemna
tote -o-data nu numai o padure mare,
dert §i pe unt singuru copaciti, bun& dra. In
Propertied :
'Nemus omne intendat vertice silvas (7).,
set In Seneca :
(Ingena arbor gravi silvas minores urget (8).
Toth aster -felit §i francesesce bois este arbore
si padure In acellask timpt.
Nu e de prisost a mai observa, sub rapportulii
foneticii, a din latinulti quadrum Bizantinik
ag facutu x6Spa, ern Romani' codru
de pane" sell codru de mamaligan, adeca o
buccata patrata, xoSpErtIc &tyro; In Suida (9),
scapndt aster -felit pe ka In ko Intocmak ca
In padurea co-dru" din arianulu ka-dru".
Certitudinea filologica a aceste' etimologie
este derO perfecta din tote punturile de
ved ere.
Originea dacica, a codruluk" coincidt in
(6) Dictionarii rumanescii, Clugiil, 1822, in -8, t. I, p. 218.
(7) Propert., I, 14, 5.
(8) Seneca, Oedip., 542.
(9) Du Cange, Glossarium mediae graecitatis, Lugduni,
1688, in-f, p. 674.Cf. Suidae Lexicon, ed. Kuster, Cantabrigiae,
1705, in-f., t 2, p. 337.
STUDITTLII IV, § 17. 65
limba romana cu originea clack , a vegetatiunik
cello! mak de munte: brad §i stegiaric.
Degia d. Bolliacti constatase ca unult §i
acella-§1 arbore se chiama romanesce bran
§i In limba albanesa bred (10); trebuia s& dies
mak correctu breo, articolatt breai (").
Forma cu a, dung', legile fonologice, fiindu
Para contestatiune cea mak vechia, albanesuit
breo. inlocuesce pe matt primitive bran.
In limba armena, matt antics dialect) tracict,
fOrte degenerate, dert mak conservandu
Inca destulle urme alle descendintek, o specie,
mare deplopu se chiamapardi (12), ceka-ce cor-
respunde din puntu In puntu albanesuluf brad,
cad p la Armeni esprima cello mai de multe ork
pe indo-europeult b, de essemplu : pant=sam.scr.
bandh, pago/g=lat. baculus, pazolg =zend.
bdzu eta. (13), ere call privesce metatesea
pardi in locti de pradi, degia Bopp a observatt
ca nick o litter& nu schimba locult mak
lesne ca r" (14).
Asa dero la Romani, la Albanesk si la Armonk,
trek gruppe earl, In diverse modurl si
din diverse timpur!, descindu d'o potriva din
gintea tracica, nof afflamt termenulti brad in
acellagi Intellest de abies soil generalmente
de unit mare arbore.
La Greek, la Latin!, la Slav!, la Litvank,
la German!, la Cell, Olt nu se gassesce.
Societatea nostrA Academics ni spune, ce'l
drepth, c din datele scriptoriloru Romani
(10) Currierulii romdnescii, Buccur., 1846, in-4, p. 721.
(11) Hahn, Alban. Stud., Lex. p. 16.
(12) Collection des historiens de l'Armenie, dd. Langlois,
Paris, 1867, in-8, t. 1, p. 31.
(10) Petermann, Grammatica linguae armeniacae, Berolini,
1837, in-8, p. 17,
(14) Bopp, Gramm. comparee, tr. Brdal, I, 28, § 1: careone
lettre ne changeant aussi aisdment de place que r.*

66 ISTORIA TERRITORIAT
bratus era lint arbore pururea verde') (15);
dert acesta gray& assertiune, ca gi Intregula
dictionara alit venerabilel corporatiuni,basatt
pe o completA nescire de tottt ce s'a lucratti
Yn secolulu nostril pe terremult filologict,
este o pure, glumrt.
Ce insemnezA nedefinita frask : din datele
scriptorilort Romani?"
Ore ma se vorbescel
Carl scriptori?
Ce fella de date?
Fiinda-c& Academia n'o limuresce, s'o spu-
nemtl der() noi.
Ent passagiula din naturalistulti
Plinit:
Arabi4 cautd i,a Elimaida arborulit bratus,
carele semen& cu una larga cipressti, avOndu
uramure albiciose §i respandinda una mirosa
a plAcutt cAnda se pune pe foe& Imperatula
Claudit povestesce despre acesta minuni.
aEllti dice cA, Partit punt frill* de bratus
.in beuturele lora ; cA mirosula sett se ass&
a mera cu allti cedrului; c& fumula lui ItmaprktiA,
pe alit cellora-l'alti arborl. Bratus
use nasce dincollo de Pasitigris, to apropiarea
aoraphd Sittaca, pe muntele Zagru" (16).
Prin urmare, este una feliti de cedru largu
i albiciosa, carele crescea numai Intr'o portiune
a Siriei ci pe care poporatiunea semitic&
de acollo ilia numia brat, de undo prin
intermediula Partilora at au4ittt acesta nume*
§i Romania.
(15) Glossarial dupci insdreinarea data de Societatea .Academied,
Bueur., 2871, in-8, p. 90.
(16) Min., Hist. Nat., lib. XII, c. 39: cPetunt igitur
tin Elymaeos arborem bratum, cupresso fusee similem,
texalbidis ramie, jucundi odoris accensam, et cum miraculo
cHistoriis Claudii Caesaris praedicatam. Folia ejus insperggerr.
potionibus Parthos tradit. Odorem ease proximum cecdro,
fumumque ejus contra ligna alia remedia. Nascitur
(ultra Pasitigrin in finibus oppidi Sittacae in monte Zagro*.
Tata la ce se reduce In realitate italismula
bradului!
A face din albiciosa" " pururea verde"
c1 didebnicalatina, este negrmita o filologia
forte commodA, derti putina academic A.
UrmezA der() ca vorba brad a essistatu numai
la Traci, de uncle ail motenit'o Armenii,
Albanesii gi Romanii.
Radicala cuventului --este ariannla bradh, a
cresce, de unde samscritula bradhn a ln intellesti
de radecinA de plantk, litteralmente unit In-
ern
crescuta (17).
AcestA etimologiA se confirma prin consideratiuni
logice ci fonetice.
In privinta logics, tota acs numirile samscrite
de arbore rohi c1 vrik.2a s'aa nasal-to din
ideia de a cresce : ruh §i vrlh.
In privinta fonetica, sonult a correspun-
Oita tottl- d'a -una samscritului dh (18), albanesula
bra . nu numai ca admitte, derti Inca
necessiteza radicala bradh.
DerivAnda dela arianula bradh, a cresce,
bradula esprima ideia unui arbore crescuta ,
adecA, agiunsa la InAltime.
Idela de crescutil gt
ideia de mare se identifica
mai pretutindeni: germanula gross, mare,
provine dela o tulpinA cu intellesti de a cresce,
conservatA in anglesulti grow; slavicula roslii,
mare, derive dela rosti, a cresce, etc.
Chiarii dela arianula bradh, a cresce, derive,
samscritult vradhant §i ellenicult f3XceOpc5c1=
brddhras , ambele cu semnificatiunea de
mare (19).
Pentru a se substantiva in acceptiune de
crescutti", radicala bradh admitte pe suffisstl
(17) Pletet, I, 199-200.
(18) Curtius, Griech. Etyma., 234.
(19) Curtin:I, Studien our griethischen end lateinisehen
Gratmnattk, Leipzig, 1868-9, in-8, t. 1, part. 2, p. 295.

MEI
participialt : samscritult ta, gecult T6, latinult.
tu, slavicult tic
Acestti suffisstl Incependu-se printr'o dentalk
tinde la assimilare de c&te or! se intelnesce
cu o alt& dental& la finea radicale! :
bun&-bra samscritult badh, a lega, dandt
peste ta produce pe baddhci in loot de badhta
(20).
Iu module acesta, radicala &rah, cn,petandti
suffissult ta scklutt in tote limbele europee
la tu, se nasce forma participial& braddhu, de
unde printr'o definitive assimilatiune decurga
directamente albanesulli brae. §i roma/lulu brad.
Niel o etimologi& nu pate fi mal cert& sub
or! -ce rapportti filologict, §i nici la unto arbo-
re nu s'a pututt applica epitetult de mare"
mat potrivitt ca la superbult bradt, acest&
.glorin a codrilorun dupe espressiunea lui
Sta,tia:
.
. . silvarum gloria pinus 1, (21)
Si trecemt la stegiarti".
Degia betranult Cantemirt, ma! pytint esclusivti
decAtu puritani! no§tri de ast&cli,
credea c& acestt cuventu trebui s& fie in limba
roman& o rem&sit& dela Dad (22).
In adevert, nic! unt name de arbore In
tote celle-l'alte limbe indo-europee nu offer&
vre-o assemenare cu alit nostru stegIara, sea
ma! bine stagYarii, cAci Inca metropolitulti Dositeit
4icea : udumbr&vile Bunt
C7 APHH ce
712K
fact ghinda' (23).
(20) Schleicher, Compendium, § 224.
(21) Stat., Silvae, V, 1, v. 151.
(22) Descriptio Moldaviae, ed. Papiu, Bucur., 1872, in-8,
p. 151 : cNeque enim obstat quidquam, quo minus credaemus
Romanorum in Dacia colonias, vel Beryls Dacia usos
cfuisse, vel etiam, si quis uxorem perdiderat, mulierculas
cex illa gents in matrimonium duxisse, unde facile indigecnarum
alisina vox in illorum sermonem irrepere potuit.
cTales sunt : stezar, quercus ete..
(23) A prorocului Davidit psaltire, Unev, 1673, in-4, pa
44, nota la ps. 28.
STUDIULU IV, § 17.
Radicala cuventulul este stag.
Ea se afl& la mal tot! Arianil In acceptiune
de a accoperi : samscritult sthag, de unde sthaganaaccoperigt,
sthagita accoperitt, sthagu
ghebu, sthagicutiA, etc.; grecult ad." de
unde =in set aTiToc, cu perderea sibillantef T6771
"set Tirocaccoperi§t; latinulti tego, tec-tum, tegimen,
tug-urium; irlandesult tegcases; litvanult
stegiu, stogas etc. (24).
Adducendu-ni a-minte ca samscritult va-
rana, de unde celticulti learn, anint, derive
dela var, a accoperi, sell ca samscritulll Oita-
IF, de undo celticult gas, trunchtu, derive,
dela Om:, a accoperi, proveninta stegiarului
dela sthag, a accoperi, primesce o puternica
confirmatiune, indicandt unt prototipti
sthag-a-ra, cu suffissult ra, cu o vocal& de
legatur& §i cu semnificatiunea de a accoperitort
" , adec& o vegetatiune a calif umbra
serve de adapostt, dupe versult lui Oratit :
eQuercusmulta dominum juvat umbra, (25).
Pe bradu, precumt constataramu ma! Bust,
rat pastratt. Romani!, Albanesit §i Armeni! ;
pe stegiarti, Inse fail retinutt numa! Romani!,
ceia ce permitte a crede c& din tate poperele
tracice acesta formatiune appartinuse mat In
specie dialectului dacict.
Fat& cu bradult. §i a steglarult ", mo§teniti
dela Daci, ni se presinta una mime de
arbore curatt latint, carele arrunca o
lumina assupra cestiunif ce ne preoccupit.
Este mestecanulli.
Nici anti filologu n'a vorbitt One acumll
despre acest& vorbt..
Latinomanit no§tri ce! ma! essagerati, acela
chianti car! deduce pe bradii dela abies (26),
(24) rott, Etymoi. Forsch., III, 448-455, nr 1151.
(25) Horat., Ep., I, 16, v. 9.
(26) Lex. Bud., 65.
67
.viu&

68 ISTORIA TERRITOR1ALA
n'at cutegata a-I
c&uta vre-o origine
italica.
§i totu§t nemiett nu pate fi mat latint !
Sunt unele probleme Inse In cart filologia
ntt e In stare s& face unt passt far& agiutorulti
sciintelora naturale.
Astt-felit este ki /nested/nu/it.
Mat antein de tote sit precis&mu natura acestuf
arbore, pe care Lasteyrie l'a studiata
mat cu d'a-menuntult decktt orl-cine altult.
La nordtgice ellt foile Yi mladitele de
mestecant offer& vitelorti o hrana Imbiel§ugath.
Laponit, fie dill neprevedere, fie mat allest
din causa unlit trait de tau vagabundu,
nu fact nice o provisiune pentru erns; Sue-
. desit §i Norvegianit Inse obietnuesca pentru
vaccele §i oiele lort a string() crenge de
.mestec&nt.
n Irk unele p&rtt frungele celle tinere de
mestecant, uscandu-se pe vetra §i ammestee&ndu-se
cu gr&unte, serv& la nutrimentult
upasserilort domestice, g&ine, pm() §i rate.
Finlandesit cullegu frunge de mestecant
upentru a ferbe din elle unit fella de beutur&
aIn loch de ceit.
aunt c&lletort povestesce ca Camciadalit
,§i o sera& de alto triburt nordice taia scoria
de mestecant In mid buccatf §i o manane&
act oue de pesce.
Ru§if fact bere din succt de mestecant;
ammestecndu-la cu hemeit §i fermentt §i
1,suppunOndu-lt manipulatiunilort ordinare
alle ber&riet.
In Suegia, din acellmt succt se face unt
siropt, mat putint dulce decatt acella din
zacer saccharinum, derti totu§t destullt de bunt
pentru a InlOcui sacharulti In mat multe trebuinte
domestice.
Locuitoril dela flora, cAutandt a suppleni
,,grin ce-va vinult pe care li l'a refusatt na-
,,tura, s'at Invetatt a compune licoi t spiritose
din succubi differitelort plants sett fructe indigene
: din sucat de mestec&nt et fact unt
vint alba §i spumost cam de feliult §ampanief,
considerate ea forte sane'tost... (27)
AYa derO, fie pentru vita, fie Ca colt, fie cu
oue de pesce, fie ca bere set ca vine, mestecannit
Intr'o dim& aspra servo de nutriments.
Pe territoriulu Daciel, antune In Oltenia,
mat cu sem& In muntit Gorgiulut, terranit mesteed
in gur& One astit-gt mu gurit de mestecant,
estragendu din el acella§t succt dulce-acrit,
tune save abondante, d'une saveur donee,
sucree et legerement aigreletten (28), din care
Svedesir fact siropa.
0 date constatatt prin istoria natural& acestt
caractera eminamente alimentart alla
ruestee&nuluf, originea vorbef decurge dela
sine.
S& incepemu prin a separa radicala mestec
de suffissult (Nil.
Acestt suffisst este acella-§t pe care'lt gassimt
In cuventult nostru cercantl din circinus
(29), correspungendt adeca In fonetica romna
suffissulut latint inns.
Verbult mestecii, pe de alt& parte, are la
not principala semnificatinne de a rumega
mancarea (30), din latinult mastico, de aceia-§I
origine cu grecult p.ccaioluct, persianult masidan,
germanult moisten, tote esprimendit ideia
de nutrimentt, dela radicala ariana mas, de
undo assemenea litvanult maistas, hrana, §i
celticult maise cu acella§t Intellest. .
(27) Ap. Eugene Marie, 453ou/eau, in Encyclopedic moderne,
t. 6, Paris, 1857, in-8, p. 609-614.
(28) Littre et Robin, Dict. de midecine, v. bouleau.
(29) Cilia°, Dict. d'itymologie daco-romane, 50: ge 4 r c ti nil.
cercle, compas, sire, couronne, halo autour du sold'. de la
lune; L. circinus, it. cercine, esp. cercen..
(30) Lex. Budan., 388.Clhae, 162.Pontbriant etc.

Mestec-anil represinta, dert unt tips masticinus,
tntocmal ca cercaniicicinus, ambele
tots ce p6te fi mai Latina , Insemnandt
arbore nutritort, dupacumt stegtarulfi
insemnezaarbore accoperitort,
era bradult nna arbore nalt t.
Ca gi cerainil din circinus, mestednii din
masticinus este o vorba, Latina combinata, degia
pe territoriult Dacief ; den si 'n epoca
far& comparatiune mai vechia, a nascerif limbelort
indo-europee din tulpina ariana, tots
astt-felit s'a formats numele until alit ar -i
bore, alit faguluf §i chiart alit stegia-
rulul, adeca tat In acceptiune de arbore
nutritore, din eausa ghindeloru cu earl se
hranfat pe atuncf nu numaf vitele, ci §i
bietult omit din padure : latinesce fagus, grecesce
cm*, dela ?kw, a manca.
In acellall mode persianesce buk inborn-
neze atatt pe stegiart precumt §§i orf-ce
felit de mancare.
Toth de acollo vine numele slavo-germane
allt faguluf : buk set buche.
Pictet sustine eh, chiarti la Romani quercus
esculus", dela edoa mama, de unde
escamancare, Insemna unit arbore menitu a
hrani (31); dert vechla ortografia cu ae: uaesculusn
, face ca acestit derivatiune sa fie dubiesa.
Negregith ca Slavic, Germanif, Persil, at
parassitt de-multtl unit atare regime alimentart;
totugi limbs, ea unit sarcofagiu
conservandt o mumia, a pastrath gene' n momentult
de fata suvenirea unort timpf mai
putint gastronomicl, earl In unele terre nu
sunt tocmal pre-departatf de 4illele nostre,
(31) Origins, I, 213.Cf. Pott, Etyma. Forsch., ill, 504,
nr. 1220.
SUMMIT IV, § 17. 69
cad In Spania, buns, -6ra, locuitorit din nun*
mancat ghinda, de stegiart Inca In seco-
lulti luf Augusta (32).
Dupit ce amt analisatt codrulii, braclulti,
stegIarulli §i mestecanulii, sa tragemt conclusiunile.
Prima consecinta :
Pentru ca codruhl", carele identifica idefa
de munte en acea de arbore; pentru ca numirile
vegetatiunif cellel mai alpine, a bradt.
gistegiart"; pentru ca unti assemenea gruppt
de termeni sa fi pututt trece la Romani
dela Dad, acegtf din lima& cat& sa, se fi ammestecatt
cu Latinif anume in vastele pa,durf
alle Carpatiloru.
In adevert, Dacif at fostt poporulA cellt
mar muntent.
Muntif ,Si padurile oecupa Dacia : montes
et saltus Dacia, ob.erva betranult Plinio (33).
Muntele este ally Dacilort : suum Dacis
montem", dice poetult Statit (34).
Plinio §i Statiu, ambit trilindt chiart in epoca
luf Traiant.
Ce-va mat tailia Flora ni spun §i mat
energict ca, Dacia sunt lipid de muntf : Daci
montibus inhaerent" (35).
A doua conseeinta
Pentru ca Intrega nationalitate romana,
nu unt dialects set tint provincialisms, ci
totalitatea nemuluf, say fi pututt numi .mestecanulif
unutritort", formatiunea limbef
nostre din elemente latinesi dacice trebufa
sa, se fi cperatt Inteunt mods compacts anume
in muntf, mal allesa in Oltenia unde,
dupa cumt amt ve4utt mai suss, rollult ali-
(32) Strabo, Geogr., III, 3, § 7.
(33) Hist. Nat., IV, 25.
(34) Silv., III, 3, pers. 169.Cf. id. Theb., I. v. 20,
(35) Flor., IV, 12.

70 ISTORIA TER1TORIALA.
mentart alit acestul arbors nu s'a ultatti eu
desevergire nicl chlart pene ast5,41.
Numal In zona de tots muntask care singur&
sub rapportult climaterict represint&
la suds regiunile nordice, se pate esplica recurgerea
la mestecAnt ca la nutriments.
Doue -trei cuvinte dintr'o limbl pott restaura
o lung& obscura fas& Intr'o istori& national&!
Sa, trecemt cu analisa la o alt4 prob& de
o natura divers&.
§ 18.
POESIA cFRUIsTEI,VERVI..
De unde are s'a n&scutt admirabila a frunclaverde"
din capult max tuturort cantecelort
poporane romanel
Cel1l mai mare poett allt nostru si cent
mai renumitu filologu sl-au datt amendoui
ostenela de a petrunde misteriult acestef
poesie de codru.
D. Alessandri dice :
Celle mal multe dintre cantecele poporale
Incept cu fruntld verde. Acosta provine
"din iubirea Romanului pentru natura Inver4it&.
Prima -vera cu cerult Cl albastru,
cu dulcea el aldura, cu insuffletirea ce ea
adduce lumil amortite de viforele
ernes,
nasce in anima Romanulul dorurl talnice,
pornirl entuziaste, earl ills fact a ulta sufferintele
trecutulul si a vissa Mille de iu-
bire, de vitezi&. Lui if place, candy vine
prima,vera cea ver4i&. a se intinde pe orbs,
a se retaci prin lunce si codri, a ante. si
a pocni din frun4e, a se scalda in lumina
s6relul gi 'n aerult parfumatt alit campu-
olul. Frun4a cea noun 1x Insuffla cantece
pline de a nielancoli& adanca, ce esprim&
glalea unul trecutt de mitrire. aspirarea
c&tr& unt viitort m&rett. Frun4a verde ce
Incumm& cantecele poporale serv& tote -o -.
dat& de caracteristic& canteculul. Astt-feliti
candt subiectult este eroict, candy ellt cop-
prinde faptele unul vitezt , poetult allege
frunclele de arbor! set de flora ce sunt In
potrivire cu puterea si cu tineretea, precumt
fru* de stegiard, fru* de bradt,
frun4a de bugiort , cad volnicil balladesunt
naltl ca bradult, tarf ca stegiaruld
, rumen! ca bugioruld. Cantecele
de iubire se Incept' cu frun4ele de l&crimiara,
de sulcinA, de busnioct, pentru c&
aceste florl, dup& crederea poporulul, ati o
menire farmecktare. audit e cantecult de
durere set de marte, ellt prefer& fruplele
de mAracink de mohort etc. In legendele
si in balladele unde figureza copile frumase,
acestea sunt intovar&site de celle
mai gingase floil
alle campielord, poetult le
IncununA cu ghirlande mirositare de frunp
de viorelle, de trandafir!, de micsunelle etc.,
si astt-felit se pate cunnasce subiectult
unui cantect chiaru dela cello &nteid verso.
Romanit dovedesct prin acesta forma poetic&
a improvisarilort lort o si max strIns&
radire cu fratil hut din Italia, cad In cantecele
poporale alle Umbrilort, alle Ligurilort,
alle Picenilort si alle Piemontesilort
frun4a e inlacuit& prin flare. De pild&:
iFior di viole
Li vostri ochietti furono le strale
Che fete la ferita che mi dole etc.
(Flu di cerasa,
E d'una siepe de murtella e rosa
Io la vorrd siepa 'la vostra case etc.
Fior di mela,
Vattene a CAM che mamma ti chiama,
Mamma ti chiama e lo mio core pena etc. etc.' (1)
(1) Alessandri, Poesie populare alle RomaniloriA, Bacot= ,
1867, in-8, p. 92.

Nemica mat adeverata§i mai elocinte ca prima
parte a acesteY netite, aceta adeca unde d.
Alessandri desfa§6ra economia fruqei verdi
In mecanismult poesiet nostre poporane.
Mat Ind o data allegerea plantet nu este
arbitrary, ci serva generalmente in moduli
cella mat ingeniosa a indica subiectult sea
cells putina caracterula canteculul.
Vomu da cate-va essemple.
In ballada luf Ghemi§a, eroula fiindu forte
mica, dera §i tare tots -o-data, cantecult se
lncepe printr'o alluna :
Frungri, verde d'allunira,
Tace cuculti ht. rari§6,
`La rari§6, la carpeni§ti
elle frica cellul Ghemi§i1 etc..
Ballada luf Bugiorti, mortl pe spen4uratore,
debuta prin :
icFrun4a verde de ndgard,
4A e§itu Bugioril in Orra....,
ca §i o doina, despre :
4Frun.la verde de ndgard,
4Val, sartnana bIatft. tdrrft,
4Cumil te-agiunse foculil 6r111
Rugil vino to calicesdi etc..
Trista salce figureza In cantecula orfanilora
:
eFruni6, verde scilcidra,
(Puieulitrt balai6ra,
iTu n' al tAtit,
eu n amu mama etc.
Una. voinica canta :
4Frunigt. verde Opte brao,
cFost'amil not vr'o Opte fratreetc.,
Amarula pelina caracterisa pe :eel InstrainatI
:
4Frunola verde de pelina,
iTu straina, ell strItin6,
STUDIULU IV, § 18. 71.
4Am6ndoul ne potrivimil,
.Hai in codru sfi trainiil etc. (2)
Unlica merge de assemenea in armonia cu
sufferinta :
Frun4A, verde de uqicii,
iStriga, Domne, tine striga,
iStriga GIurglu dintre luncl
'Dela boi §i dela giunci,
4Nime'n lame nu ande
eStrigatele selle crude etc.* (3)
Illusiunile perdute se manifesta pridragurida
:
(Frump, verde aguridd,
(Mahn e§tI, lello, ispititit,
cMultil men§elli §i multu m6 port1 etc. (4)
Mat pe scurta, totalitatea poesiet poporane
a Romanulul este ca unt feliU de botanica,
fie-care planta fiinda descrisa pe largu
printr'o situatiune correspundinte a suffletului
umant ; dera acesta sublima cornbinatiune
de spirita §i materia, sh. fie 6re In
adeverti de origine italica ?
Insu§1 d. Alessandri nu se vede a fi fosta
de acesta parere in scrierile selle mat de'nainto
assupra poesiet n6stre poporane.
Pe la 1855 d-lui era multumita sa constate
cu multa glusteta rollulll poeticti alit frun-
M verF, far& a cauta sa-1 gassesca, vre-o parechi&
in Italia. (5)
Cefa-ce a indusa mat tar4ia In error& pe
illustrulti poett, chip& cumU mat d6-unarsill a
retacitt §i pe d. Picot (6), se pare a fi fosta
(2) Ibid., passim.
(3) N. Pompillii, Ballade populare, Iasi, 1870, in -8, p. 41.
(4) Caranftlit Ccintece populare, Huil, 1872 in-8, p. 15.
(5) Alessandri, _Ballades et chants populaires de la Roumanie,
Paris, 1855, in-8, p. 182, note 19.
(6) Picot, Documents pour serair a l'etude des icliakctes
roumains, Paris, 1873, in-8, p. 45.

72 ISTORIA TERITORIALA
anume d. canonict Ciparit, carele tocmal In
intervallt veni a emitte urmatdrea opiniune:
Ce-va assemenea se afla krn poesiele populare
alle Toscanilort , din cart aid vre-o
cate-va essemp!e allese din Canti populari de
N. Tommaseo, vol. 1, Venetia 1841 :
(Fior di scarlato,
Alle porte di Napoli c'e scritto :
Il paradiso c'e it vostro ritratto etc.
(Florin di sale,
Se non son belle Yo, bello 8 '1 mi'amore,
Ho un morettino, e la grazia mi vale etc.
(Fiore di pepe,
Io giro intorno a voi come fa l'ape
Che gira intorno al fiore della siepe etc.
Fiori di cipresso (Tommaseo pag. 132),,Fior
damaranto (p. 146), Fiore d'argento (p. 166)
etc. Din care se vede ca Toscanit assemenea
Incept ca si Romani!, numai catt et punt
',flare In loci de frump. verde, Inse pe pag. 228
aflamt : foglia d'aprile, adeca fof set frun4e,
gi mat Incollo pe p. 237 spiga di grano, spict
,,de grat etc. (7).
Sa ne'ntrebamt acumt Inca o data : Intro
fruncia verde a Romanuluf si Intro fiore set
chiart spiga di grano a Toscanulul essista ore
In realitate vre-o seriasa lnrudire ?
Nu cumt-va amagirea provine din predispositiunea
cam morbida a cellort mat multi
dintre not de a cauta chiart cforba" gi gerbetulti"
In Capitolit ?
Sa essaminamt.
Din sutimi de cantece italiane abia cate
unult se Incepe prin //ore, ha ki
atuncf fare
legatura cu idela totals, , cu intriga, cu
tinta poesiel, ci numat ca o simply invocati-
(7) Cip ii, Elemente de poetic& Biwa, 1860, in-8, p.
194-196. Cf.IIreehia, Patria, Bucuresci, 1867, in-8, p 21.
Poesia in fella political, Bucur., 1867, in-8, p. 18.
une catra, o personal tu, flare rogia...!`! set
tu, flare de viOra....!" set tu, flare de ciregt..!"
si aga ma! Incollo.
Poesia poporana a Italianilort se Imparte
intro multime de genuri : rispetti set stramboti,
serenate, maggi, violete, nanne etc.
Numal intr'unult singurt din acestea, gi
Inca nu tott-d'a-una, ne intimpina esclamatiunea
fiore!", anume In aga numitele stornelli,
adeca cate doue set trot versuri peste tat,
pe cart be canta not barbata set o femeia gi
carora li respunde unt altulu printr'o noun
seria de doue-trei versuri, cola -ce se chiama
stornare, a da Inderett. .
Unult de pilda dice :
Fiore di aneto !
Quando moro, e vado in paradiso,
Se non ti trovo, mi ritorno indietro.
(Fiore de ndrard! Cana void muri §i me void
duce in raid, deed nu to void gdssi acollo, mg void
intorce)
Altult set alta replica :
Fiorin d'abete !
In paradiso sense scale andate :
Parlate con i santi, e poi scendete.
(Fiore de bradd! In raid mere rare scare : vorbesce
cu santii §i apoi intorce-te)
Dupa cumti observa forte bine d. Caselli,
acesta este ce-va In feliult versurilort alternate
alle pastorilort lut Virgilit :
Incipe, Danueta; tu deinde sequere, Menalca.
Alternis dicetis ; amant alterna Camenae. (8)
Decd venerabilult d. Ciparti art fi cre4utt
de cuviinta si d -lut a da lectorilort set acesta
legitima limurire assupra nature! stornellilorii
italian!, negregitti ca nemini nu s'art fi pututu
amagi de a vede vre-unt grade de in-
(8) Casein, Chants populaires de l'Italie, Paris, 1865,
in-8, p. FILL Cf. Tit. LIY IV, 53.

cuscrire Intro fruqa verde roman& §i intro
fibre a Toscanilort , cart una altela sunt cu
desevergire straine.
Nu mat adaugamt ca florae In genere
distingt mat mutts campia, pe candt frun4ele
appartinti padurii, desemnandt astt-felit done
feluri de trait cu totult. diverse.
Dec& on -ce invocatiune personal& ca Fore
di aneto" set florin d'abete" art fi sa se pun&
In comparatiune cu a nastr& frun4&-verde", atuna
nu Intellegemt de ce art trebui s& uccordamtl
acestt monopolt numal Italianilort.
Toth aga poesia poporan& greca numesce
§i ea pe favoritele Belle : fl6re de gar6fa, flare
de iasmintl, fl6re de crint, set chiart creng&
de arbure :
'w
IroX6 acyccaltaq !Lou, colXo5 advapoo lacovapt (9)
set :
set :
Russult de assemenea cant& :
Hei In gritdinh, In grading, iubescu eii,
lubescil ea in grudin o pard verde,
0 pard verde, o fetita. voids& . . . (10)
Para mea, para mea,
Para mea verde !
Sub pltril &tiff °buts,
In amp, fetita. (11)
Hei sake, sake, scileufal
TI -a sossita vremea sit'nfloresci,
DdrA n'a sossita inch vremea
Lui 'yawl FA, se 'ns6re . . . (12)
§i ce urmez& de aci 7
Din cate-va isolate esclamatiuni de acest&
specik pe cart lesne le vomit gassi In poesia
(9) Sanders, Das Volksleben der Neugriechen, Mannheim
1844, in-8, p. 154, 160, 164, 172, 174, 176 etc.
(10) Sacharov, Skazaniia .Russkago naroda, Petersburg,
1841, in-8, t. 1, part. 3, p. 92.
(11) Ibid., 210.
(12) Ibid., 273.
STUDIIILIT IV, § 17. 78
cult& §i necult& a mat tuturort poparelort §i
carora li lipsesce, ca §i cellort italiane, nu
numal proprietatea de a fi unt debuts normalt,
constants, aprope fiord esceptiune alit
totalitatit canteceloru nationals, dOrl mat cu
soma conditiunea fundamental& de a caracterisa
o ballad& set o doina, prin ate o
plant& differitk 6re se pate deduce c& a
nostra, frun45,-verde" este grec& set russ& I
Dup& cumt greca set russa nu pate fi, tat
aga laid italian& nu este.
Dec& e vorba de a all&tura cu orf-ce prett
frun4a-verde" a Romanului cu tat feliult
de flora latine, apol ecce unt erbarit Intregu
dintr'o poesia poporan& spani6la :
Verde primavera
Llena de fibres,
Corona de guirlandas
A mis amores,
De blanca azuccna,
De jazmin y roes,
Vosqueta olorosa,
Violeta y verbena,
De claveles llena
Y de otras mil fibres etc. (13)
Avema aci o mild de flori d'o data !
Ce at a face Inse t6te aceste amortise guirlande
italiane §i spani6le, cullese de prin
strtmta floraria, cu severafrunqd verde a Romanulni,
prin care se Incununez& nu numal
gluma §i dragostea, dert In axonal/ timpt
spenijuratarea lui Bugiort set viteziele lui
Ghemi§t
7
Latinitatea nostr& este unt faptt istorict
atatt de positivt, atatt de bine.stabilitt pe
base sciintifice, Inc&tt n'are nevoid de a mat
fi proptit& prin tott feliult de essageratiuni
sentimentale, ca gi candt aril fi In pericolu de
risipa.
(13) Ochoa, Tesoro de los romanceros y cancioneros, Paris,
1838, in-8, p. 329.
10 /a

74 ISTORIA TERRITORIALA
1 runtla verde s'a naseutt de 'mpreuna cu
nationalitatea romans nu la Tibru set la Guadalquivirt,
ci la not a-cash,, pe territoriult
Dade', In secolarele padur" alle Carpatilort,
acollo unde strabunit no§tri s'at formatt
§i s'at desvoltatt In cursti de vecurt
mat 'nainte de a se pogorI din munte §i a se
respandi pe campia.
§i nu numat prin frun (id verde, dert grin mat
tote imaginile cello matsuperbe alle selle, poesia
nestra, poporana, este fila Carpatilorti.
Numal acollo se putea nesce :
Muntil se resunil,
§oImil se adunti,
Codril se trezescii,
Frunple.
Stellele sclipeacii
§i'n calla s'oprescd...
Numat acollo :
S6rele §i luna
MI-a5 tinutil cununa,
Bra.'t qi paltena§I
I-am5 avutil nunta§I,
Preutimuntil marl,
Passee1litutarI . . ,
Numat acollo :
Suet iu vertu de braduletii
S'a oprit5 un5 goImuletil.
Ellii se nit& dreptii In s6re,
Totil mi§cand5 din arip16re.
Glosti la trunchIu15 braduluI
Cresce &rem fragnIut
Ea de s6re so feresce
§i de umbra, se lipesce.
Florida" dela munte !
Ea sum go1m5, §oimutit de frunte,
Eff din umbra, din tulpink
S1411 vetil fata la lumina,
C'a venit5 pang la mine
Miros5 dulce dela tine etc,
Numat acollo bradult, stegiarult, §oimult,
copil de predilectiune at muntilort, au pututt
deveni pentru muza 'Astra poporana, sacre
simbolurt de naltime, de forth, de vitezia.
Numat acollo, precumt numat pe termulu
marit poesia greca, era In stare de a concepe
urmatorult capt-d'opera de inspiratiune
Era nopte, tubito, candy not ne-amt sarutatt.
Cine Ore sa ne fi ve4utt g At veclutt
noptea §i zorile, stellele §i luna. 0 stelluta
s'a pogoritti §1 a spus'o mArii, marea a spus'o
veslet, vesla a spus'o pluta§ulut, §i pluta§ulu
a cantat'o la p6rta lubitel selle ! (14).
Greculut 1-a dictatt oceanulu, noue nt -au
§optitt Carpatii.
Pentru unl Romant din Baragant, din
Bugiact, din §essult cello aridt alit Romaniel
de giosti, unde degia Ovidit se plangea ca, 'n
de§ertt vet data o frump, :
Aspiceres nudos sine fronde, sine arbore campos ... (15)
§i uncle unt ealletortl svedest din secolulti
trecutil observa en mirare ea nu se pole
gassi mat diet unti arbore: .ist in ganz Bessarabien
fast kein Baum zu fiuden" (16),
pentru nut assemenea Romani frunqa verde"
.remane One asta4 ca unit actt de botezt
-despre antica facere nationals, pe Inver4itult
plait.
Este unit purl romanismt, unt productu
directs alit pamentului dacieU, fa,ra Diet o
cumnatia cu Italia set cu Spania.
Tralult primitive de padure a lassatt §i pe
aturt tott In litteratura nesce urine fOrte a-
&and, cart offers, o intim& analogic, cu fray la
verde a Romanulut.
Essemplult cello mat curiost §i mat evidinte
de acesta influinta de codru este ye-
(14) Fanniel, Chants populaires de la Grece modern, Paris,
1824, in-8, p. 415.
(15) Ovid., Trist., libr. III, e]. S.
(16) Laxmann, ap. Engel, Geschichte der Moldau and
Walachey, Halle, 1804, in-4, t. I, p. 70. to(
:

chink' alfabett celtict ogham din Anglia,
uncle Strabone ni spune ca Britannia locuiat
In padurl : Iran; ectindiv statv of Spot.Lci (17),
dupa cumt ni-o spune §i Iu lit Cesare : uoppidum
autem Britanni vocant, quum silvan
impeditas vallo fossaque munierunt' (18).
Alfabetult In cestiune, tat ce pote fi mai
de codru, se chiam& craobh, arbore", §i fiecare
littera, feadlut, adec& lemnt", port&
cat() unt deosebitt. nume de plant& In urmatorea
ordine :
B. Beith (mest6cant) ;
C. Coll (alunt);
L. Luis (sorbt);
F. Fears (anint) ;
S. Sail (salce) ;
N. Nin (frassint) ;
H. Huath (paducellt);
D. Duir (stegiart);
T. Timm (nuct) ;
Q. Queirt (mart) ;
M. Muin (vita);
G. Gort (ieder&) ;
NG. Ngedal (grozam0;
ST. Strait (spina negru);
It, Buis (socti);
A. Ai lm (brads) ;
P. Peith-bhog (erba m(511e)
0. Onn (unt felit de genista) ;
U. Ur (afint9 ;
E. Eadad (plopt);
I. Idad (tissii) ;
EA. Eadad (paltent) ;
OI. Oir (sangert) ;
UI. Uilleaun (curpent) ;
IA. Ifin (cdcazA). (19)
(17) Strab., Geogr., libr. 1V, cap. 5, § 2.
(18) De bello Gall., V, 21.
(19) Jolt Brash, On the Og lutm monuments of the Gaedhal,
in International congress of prehistoric archaeology, London,
1869, in-8, p. 291-318. Cf. Pott, II, part. I, p. 220.
STUDEJLIT IV, § 17. . 75
La Romani poesia poporana, la Celti alfabetult,
la ambelenemuri Insu§1 simburele desvoltarii
litterare a on -carui poport, cad
tote Inteo litteratura se Incept prin cantect
§i prin abecedart, as petrificatt astufelit
memoria unort epoce primordiale de formatiune
In adapostult padurilort.
La not Inse, ca la nimeni altult, aces%
preti60, suvenire este nu nasal o cestiune
de archeologia, dory posseda §1 farmecult cellei
mai fericite creatiuni poetice.
Vicemt a la not ca la nimeni altult,
de§i tentative sporadice de a Introduce
uns assemenea gent s'ail pututt manifesta
§i pe aiurl sub acefaV actiune a nature,
dolt n'at reu§itt nicairi de a prinde radecina,
de a deveni unt modelt, o formula.
cce bung -Ora unt canteca poporant rutent
din padurile Galitiei :
Acollo pe munte ate unil frassinfi, unit frassinfi verde,
Pere in strtinttate tintrellulii Cazact!
Et pert, et pert, nil-a sossitt clasulil mortis:
Te roe', a mea drtgutlt, tiie de mire malcuttt.
A venitt muma, a venitt muma, a venitu mitionta,
A intorst alba'l fait, elttrit fedlorap :
Ett, ve41, fetutule, scumpulil met copiltl,
Nita ascultatii pe tatii, pe mint, s'ai'l dust 4illele telle !
Te rogt maids, to rogil meIclt, sit mengropI frumosii,
Set sune clopotelP, tit ante blutele,
',Nat
stt nu nit'ngrape niol popil, nicl dascrtlil,
,,Ci sit mengrOpe numal Citzadi de-al no§tri !
Ritdientl fratilort, ritdicatI fratilort o naltil movilit,
St, ado 6e -tine ca et peril din dragoste;
Sfiditl, suri6relort, in crtptteiult met unii cdlinii :
St afle fle-cine eit din dragoste amil peritil;
Vort veni prtsserelle et diupdscit aline,
Iral
vort adduce ve§tI dola drliguta mea!" (20).
AcestA cantect gallitiant offer& o mai remarcabila
assemenare cu inspiratiunea poporana
a Romanilort death tote ce s'art. pu-
(20) Waclaw z Oleska, Piesni polskie i ruskie ludo galicyjskiego,
Lwow, 1835, in-8, p, 339 :
;ram na bort dot jawir, jawir zelenenti,
Zahybaje no oznzyni kozak molodeuli :
Ashybaju, zahybajn, pryjde ozaz wmeraty,
Proem' tebe, moja myla, daj matyn'ci znaty etc."

76 ISTORIA TERITORIALA
to gassi In Italia sett In Spania, act nu numai
se Incepe printr'uni .framind verde",
carele caracterisa pe tenerult Cazact, dupa
cumt printeund Wind cu fructele sane rogie
se caracterisa mat la valle amorult, dart
tpene gi Inchigarea'r ni adduce a-minte
vrendt-nevrendu rugamintea final& a nenorocitului
clobanagt din ballada Mie6ra".
Vecinil nogtii Ruten! arts fi pututt der6, mai
allesti In regiunea ost-carpatina a Gal
formeze dengil genulti poetict alit trun-
sc ¢i
tiel vertif; el slat °prat Inse la o Incercare
set doue, far& a fi merst lnainte, pe candy
Romanult surprinse din capult locului tat&
frumsetea, tat& bogatia viitore a germenului,
grabindu-se a-I da o deplina desvoltare.
Tau aga la German! gi la Slays( alfabetult
se numesce buehstaben set bukwi, adeca bete
de fag.", denotandt prin urmare ca si la
Ceps legenult codrent anti artel de a scri;
-dart numal Britannia Impinsesera debutuld
One ]a ultimele'i consecinte, botezandti fiecare
littera, fie-care diftongt cu cate unit
nume de plants.
Catt de adanct s'a Inradecinatti gi catti
de departe s'a ramificatt la Romani suvenirea
anticuluI trait de codru, desvoltandu-se mai
cu semi In sfera cea poetic& a viuetei, prolati,
este, pe longs, frun4a-verde", caracteristiculti
&radii dela nuntele n6stre terranesci.
Bradt (lice d. Massimt este ramura
de brads ce se pune la mirese; de aci tliva
tide brach; sett simplu bradulu, precliva cunu-
anielortt; a glum bradulu, a pica la mirdsa
uln precliva cununielorti set gi 'n
cliva de cuununie
pane sa pornesca, la bisericap (2%
Nicairi slue nu se gassesee ce-va assemenea.
(21) Glossarial, v. brada.
§i totugl mai multe alto pop6re debutatt
ca si Romanis printr'unt legent de padure.
0 -actiune identica a natures inspira prey
tutindeni Inceputuri identice; nu pretutindeni
Inse elle potty agiunge la perfecta lord
espressiune , Indurandt adessea, sub legea
select unff naturale,ce1a-ce se chiama In biologic
arret de developpement".
Serbulti, de pilda, cant& :
Create unit subtire brad
«Pe doul munti mars;
«Devil nu era bradulii,
«Ci o fetrt naltit ..) (22)
S'art pare ca ausli ballada romana aAnnellult
gi naframan :
.Fost'a fostil mil crai§orti,
«Tinere115 mandril fecIor5,
sCuniti e bradulii codriloru
Sued pe verful5
La Serbi mast& imagine a bradului, provenita
ca gi la nos din contemplatiunea codrilord
de munte, este o esceptiune, unt graunte
remast sterpt, degi art fi pututt s& rodesca ;
la Romani base ea a devenitt o not& nedispensabila
din teo vast& simfonia, plina de cello
mai bogate variatiunt pe aceiagi tema.
Ne resumamt.
Pe long& atatea alto differite probe, fruntlaverde
demonstra si ea a nationalitatea nostra
s'a nascutt pe plait, nu pe campia.
Ea ni procure mai pe d'assupra unt puntt
cronologict forte importantt.
Romani! din Macedonia n'ad pe fruntld
verde.
Poesia lora poporana, de care ni da cativa
interessanti specimen! d. Caragiani, nu In-
at
(22) liaradzicz, Srpski rleosnik, Becz, 1852, in-8, p. 253.

COLUMNA LP" TRAIANU
REVISTA SCIINTIFICA, LITTERARIA SI INDUSTRIALA
.
. ,
;-i A4144\