CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

36 ISTOBIA TERRITORIALA
arment, nick slavicti, urmez& eo ipso c trebui
sk fie dacicti.
Coincidinta acestorg trek punturl constituk
o perfect& certitudine, care se verifick
printr'o seri& de 1ntrebkrk antitetice:
1. Deck alfabetula nu e dacict, atunck
dela care alto poporti ariano set semitict,
nick decumtt turanict, pututu-rail ckpaa Romknik
fkrk a se mica din Dacia?
2. Deck alfabetula nu e dacictl, gi no! scimt.
In acellagi timpti ck ellt nu este medievalt,
ci offer& nesce indick forte vechk, atunc! eine
Ore intr'o epoch antic l'a pututt transmitte
Romaniloril pe territoriult Daciekl
3. Deck alfabetula nu e dacicit, i totug1 cata
sk ni-la fi &It esclusivamente vre-o ginte pre-
facendil pe h in z, dupa cumt sunt Zenclik, Armen!!
i Slavik, era caracterele grafice vecht
§i
noue alle acestorti trek nemurk sunt
cu totult alto-felit, fiindil bine cunnoscute
in paleografik, atunc! undo Ore A'f putemil
gAssi paternitatea affark de gintea tracick,
din care fi ceati parte Dacik gi la care in
adeverti h se schimba in z i chkara se alternatt
ambele sonurl?
Desfidemti pe or! -cine de a egi din aceste
dilemma.
0 data demonstrate dacismulI caracterelorti
, s urmkrimt pe Insugi pkrintele aces,tuk
alfabetii, luanda dreptu cklauze done
fontftne istorice dintre cello mak ponder6se :
pe Strabone §i pe Dione Crisostomti.
Celle anteiti sub Augusta, cells-raltti sub
Traianti, ambit ni spunti c& civilisatiunea Dacilort
se datorkaunul Dekenet cu vr'o sutk de
wank 1nainte de Crista.
Acestu faxmecktora-4ice Strabone Invetase
In Egipta nesce semne, wpocrtw.acriac, prin
cark pretindea a cunn6sce vointa diving" (41).
(41) Strabo, lib. VII, cap. 3, § 11.Tardien, Geographic de
Adducendu-ni a-minte c& semnele sacre la
Egiptenk erati ieroglifele, ca pene asta41 in India
alfabetult samscritti se &lath devandgari,
adeck dumnepesct, gi a la vechik German!
termenult recna se applica d'o potrivk la seriere
§i la farmect, cuvintele lu! Strabone devino
forte dare.
Elle indick introducerea In Dacia de cktrk
Dekeneu a unort caractere grafice din Egiptil.
La Evrek uno singura gi acellalk cuventu
avea Intellesulti de a semnu dela Dumnesle&
§i
Jitter (42).
Chkart In lillele
nostre unt selbatecti din
tribulA americana Kickapoos inventandil pentru
compatriotik sek unt alfabett, a fostt consideratti
de cktrk dengii ca Parmecktorti , 6111
litterele selle se Intrebuintau la rugkckuni
upentru a cunn6sce vointa divin&D, Intocmak
ca semnele cello egiptene alle lu! Dekeneil. (43)
Dione Crisostomo confirm& acesta mode de a
1ntellege pe Strabone.
Importanta'k monografik despre Dack a agiunsti
One la not abia In ckte-va fragmente.
In secolult Via cunnoscut'o Inca §i o citez&
Gotult Iornande, desfigurkndu Imo tote dupk
Strabon, Paris, 1873, in-8, t. 2, p. 27, traduce: tDecenaeus,
gespece de charlatan, qui await longtemps voyag6 en Egypte
get y await acquis la connaissance de certains 'Agnes, b l'aide
cdesquels it annoncait les volontds divines. Vomit observa
ch 'n Strabone nu este ccharlatan., ci yons, adeck gsorcier)
sefi 'magicien..
(42) Henan, Hist. des langues semitigues, Paris, 1858, in-8,
p. 115.
(43) Tylor, The early history of mankind, London, 1870,
in-8, p. 89: Catlin tells how the chief of the Kickapoos, a man
cof great ability, generally known as the cShawnee Prophets,
shaving, as was said, learnt the doctrines of Christianity from
'a missionary, taught them to his tribe pretending to have
'received a supernatural mission. He composed a prayer, which
the wrote down on a flat stick, in characters somewhat reg
sembling Chinese letters. When Catlin visited the tribe,
(every man, woman, and child used to repeat this prayer morening
and evening, placing the fore-finger under the first chaerecter,
repeating etc.