CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

Suntemt sicurr a d-sea n'aril fi recursa
la o etimologia atatt de artificialk decegi
adducea a-minte ea 'n limba dada sabia se
clicea actlithPal dupa cuma nf-o spune o yechin,
fontana chiart1 din timpulti lui Traianti
(8).
Licuidele permutandu-se in tote limbele,
accp.01pcc este samsila", de unde provint directamente
usamcellele" romane.
Chiara dintr'o form& samsira Latinii
all pututa face pe samcilla, InlOcuindt pe
r prin dupplult 1, ca in italianulti pellegrino
din peregrines.
Daciculti s, pe de aft& parte, a trecutti la
Romani In ci Intocmai ca In numele oltent
alit Incaltaraintei doci(9) din greco- latinulti
socci, athowt, papucf, pe careal. aveati §i Tracii
dupe marturia lui Esichiti (10).
Transitiunea e cea mai normala nu numai
sub rapportulti foneticti, dera §i din
puntult de vedere logica.
In adevera, ideia de taiuga sell verfil ascutitt
gi ideia de sabia, se confunda.
Astt-felit din arabubl 2afrat, taiugt, derive
persianula filar, sabia; cu samscritulil
karanda, sabia, se lega,persianult kdii, verfa
ascutitti; In dialectula celto-irlandesa sabia
gi verfult ascutitu porta acellaii nume de
calg set colg, etc. (11).
Prin urmare, fonologia gi logica concord&
d'o potriva a stabili proveninta a samcellei"
nostre din dacica acewirtIpa.
Dacii, la rondula lord, primiser& cuventula
din Persia.
In limba persiana, ca gi 'n vechiult 0 dia-
(8) Snidae Lexicon, ed. Kuster, Cantabrigia, 1705, in-f.
t. 3, p. 281.
(9) Pontbrlant, 130: (Clod, chauffe-pieds, chaufferette.
(10) liesych., verbo GOxxot.Cf. Lex. Bud., 121.
(11) Pictet, Original undo-europiewnes, II, 220 §1 passim.
ST1JDITTLII IV, § 12. 53
lectil bucharict, sabia se chiama, pene asta-4i
pmer (12).
Portult Tracilora In genere se assemena
atatt de multa cu portulti persiant, Incata
degia Ovidit, vorbindtl despre ramura getic&
dela gurele Dunk-if, clicea:
4. . . Persica brazen Legit. (13).
Acosta assemenare de porta s'a constatatti
de catra tots archeologii prin passagele
scriitorilort. classics gi pe basea anticelort
sculpture.
aVestmentulti Persiloraiilice Montfaucon
nu differ& de boat de'alla Dacilora (14).
.CAaretif dacici urmeza ellt mal departesemena
apr6pe In tote cu as Persilorti"
(18).
Draconeleobserve ellil In finea fostti
semnult caracteristicti alit Persilort gi alla
Dacilora" (16).
Astir-felia se esplica pe callea istorica trecerea
iamerultd persiant In acquplpez dacica,
de unde apoi samcilla=stuncea a Romanilort.
Dela tine rose luat'ati. Insigi Persil pe
a gamgir"
?
RadOcina cuventulufe samscritult vas, a
uccide.
Acesta gruppt foneticil este susceptibilt
de o forma nasala cans (17), era v trece regularmente
In limba persian& In s gi 'n 2,
buna-ore pap (pecus)=pas,cankha (concha)=
sank, Olaka (equus generosus) = fillak etc.
(12) Kiaproth, Asia Polyglotta, Paris, 1831, in-4, p. 242.
(13) Ovid., Trist., lib. V, el. 10.
(14) Schatz, Antiquitates Graecae et Ramanae, Norimbergae,
1763, in-f., p. 300: 4Parthornm vestis Decorum yestimeir7r
ane similis est....
(15) ibid., 310: (Dad equites Parthis fere similes erant..
(16) Ibid., 312: Draco Parthorum Dacorumque proprie
signum erat.*
(17) Pott, Wurzel-Worterbuch, II, 364. Pictet, II, 207 :
(gas, cans, cEedere, la3dere, ferire.)