CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

unde: samscritult rakes, a aptra gi a conserva,
grecult apyko -cu acellmf /*Hest , ca gi latinulti
arceo, de unde area lad& gi arxcetate;
armenult argcala stabili (18); goticult
albs, templu (17), cu transitiunea regular&
a sansCritului k In h la Germani;
celticult argot set argoet padure, In sin*
de fortificatiune naturala; tan celticult argel
loch accoperitu, qicere mentionata degia
mai sust. etc.
Aces car! sustint celtismult Cimmerilort,
art puts invoca in fay-area assertiunii trecerea
samscritului k in g: ark= apyrAa, ca §i la
Celti an* = argel, pe candt la German! k se
preface In h, la Greet Si Latin! se pastrez&
intactti, gi numal la Armeni, ca gi la Celts
gi la Cimmerf , se schimb& in g : ark=argael;
ast& analogi& fon,etica destund de important,
nu se confirm& Ins° In casul de fat&
prin analogic logics, cad la Celti radicala
cork n'a produsti nici unit termini). esprimendt
ideia de ulocuinta sub pamentiin, o notiune
fundamental& In argellele cimmeriane, transmisa
printr'unt Invederath imprumutti la Traci
§i 'n fine la Romani; In acestt chipt, chiart.
deca Cimmerii at. fostt Ce11il, precumii amt
fi plecati a admitte no!-ingine, totugi cat&
sa-f consideramt ca pe o ramur& separata, remasa
gi desparut& In zona orienbal& a Europe!,
f&ra s& fi lnaintatt spre Occiclinte Yn
mersuhi glOtelort . anteriare a migr4iunif
celtice.
Ea In cimmerianult arg -ila este suffissult
samscritt la, prece,st de vocala de legatura 7,
Intocmai ca in cuventuld ventt, dela
(16) Paschal _Lacher, Dictionnaire dirmAnien, Venise,
1818, in-8, t. 2, p. 87. Despre k=g in limba arm6nA, veil
Petermann, Grammatica linguae armeniaate, Berolini, 1837,
in-8, p. 25.
(17) Gaugengigl, Ulfilae, Passau, 1849, in-8, t. 2, p. III
Les. m
STUDIIILIT IV, § 11. 51
ana suffla, adec& sufflatort ,path-i-/a, drum*,
dela pantha merge, adeck merge-
tort ", etc.
Cu vocala de leg&tur& u, acella-§I suffisst
nasce forme ca hares -u-ki, amantt, dela hare-a
mangaia, adeca mangaiatort"; cu vocala de legatur&
a: dap-a-lcl, nestatornict, dela clamp a
se migca, adeca migcatort" ; far& vocal& de
legatur& : cuk-lci, albti, dela cuka luci, adeca
lucitortib, etc.
Prin obicinuita permutatiune a sonurilort
licuide in limba samscrita, acestt suffisst appare
adessea ca ra, lipindulii de radical& acel-
lea-§1 vocale de legatura i, u gi a, buna-6r& :
clhid-ira, cutitt, dela cThid a despica, adecr
despicatort", bhid-ura, fulgert, dela bhid, a
spinteca, adec& spintecatort" etc. (18).
In limba greca suffissult la=ra este reprosintatt.
In Tpox-a-A6c,trmt-s-X6S, cpXsy-o-p6c etc.; latinesce
In trem-u-lus, spec-u-lum, gna-rus, sel-la
din sed-la §i aga ma! incollo.
Dupplulti 1 in cimmerianulti &pipacc fata cu
simplult 1 din tracicult apitkoc, intocnial ca In
eolicul ara),Xcc §i ar1XX1 lOnga atticult arik, ca
In eolicult po),),ollat Tonga atticult poi)Xopac, creticult
(36)Xopzei, latinult volo, zendo-samscritulti
var, set in proto-latinult tulo lOnga classicult
kilo, pilleus Ring& pileus = iraoc etc., este o
dupplicare eufonica , patrouat& gi propagat5,
de uncle dialecte §i pe care filologia nu trebui
s'o confunde cu dupplicarea cea compensathl
ca In axAoc din .5Xj0c set In so//us din solvus.
Una essemplu identict din puntt in puntt
este latinult argilla fat& cu grecult apitX0c.
Cimmerianult arg-i-la Insemnez& der6 lit-
(18) Schleicher, Compendium der vergkiehenden Grammatik,
Weimar, 1866, in-8, p. 418, § 220, pune suffissul6. ra
ca primitivd gi pe la ca derivatil. Difficultatea en care pop6rele
selbatece gi copill, adecl. represintantil actual,' al fa-
- se' nmane cella mel vechl, pronuntit sonnld r, ne face a
respinge acdstit teorilt.