CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

assemenea necalculabil& distant& intre starea
latent& §i starea manifest.% intre a fi §i a deveni,
nu se pote attribui vre -unel evolutiuni materials,
de vreme ce in casulti de fat& tots, mate:
ria, volumult, circumvolutiunile, substanta,
remane identicl set forte invecinat& la ambele
estremit&ti alle immense! scars.
In cat timptyre-unt naturalistt nu va veni
s& dovedesc& utilitatea animal& a unui volumti
cerebra% f6rte desvoltatt §i a spatelui
despuiatt de pert, vort fi de agiunst aceste
done criterie, chiart de art lipsi on -ce alt&
consideratiune, pentru ca s& recunnescemt in
mersult umanit&tii c&l&uzireaunei intelleginte
supreme, lucrarea unei selectivai providentiale,
dup& cumt amt numit'o mai susti.
Omu Mina materia, §i spiritt tott-d'o-datk
legea lui Wallace este o demonstraiune materiald
a crescerit umane sub conducerea Provedintei.
Cela-ce a facutt naturalistult anglest nu
differ& in fondly de procedimentult unei analise
chimice.
Lu&ndt selectiunea natural, §i tote cellel'alte
legs fisice dreptt reactive, ellt le-a pust
Yn contactt cu umanitatea, §i resultatult acestei
admirabile operatiuni i-a datt cu certitudine
pe Dumneclet, intocmai precumti dorurult
de plating, constat& presinta potassei.
Dert aced& Divinitate, de vreme ce ea ne
conduce, Ore nu distruge liberult arbitrit umant
1
§. 3.
GINTILE ALLESE gI
LIBERIJUI ARBITRIU
Dec& Dumneflet a deatt pe orat anume in
perspective civilise iunil; decd l'a inzestratt
jesmans ne pouvaient pas compter an delk de deux; Spix
et Martins constatent le mIlme fait chez les Indiens du Brtlsil.
Les habitants du cap Iork en Australie etc.'
STUDIULIT IV, § 3 13
(
cu unt cerebra ataii de puternict §i I-a refusatt
unt Invelli§ti m&cart pe spate; deca a facutt
tote acestea pentru impinge pe callea
progressului; de ce atunci nu l'a condust mai
curandt §i mai completamente la tint&1
Aces% intrebare, adressat& lui Wallace de
c&tr& d. Stebbing §i pe care o repet& Darwin
(1), depute de a fi o obiectiune, agiuth a precisa
§i a defini principiult selectiunii providentiale.
Pentru a neconvinge cat de bestialt a fostt
puntult de plecare alit omului spre a se
urea din trept& in trept& pent la sublimitatea
unui Cuvier set -Herschel, nemict nu pote fi
mai elocinte ca urmatorult passagit din narratiunea
Anglesuluf Calton despre unt tribt selbatect
din sudult Africei:
Damariidice elltinu se radic& in socotelele
lort mai sust de ciffra 3. C&nclt li trebue
4, arrat& patru degete. Cam% vort sa
trod pests cinci, se incurca forte ret, cati
degetele dela o singurl man& nu li mai vint
in
agiutort. Cu tote astea ei rare -ors perdu
unt bot, c&ci lipsa lui din turm& se constat&
nu prin numeratiune, ci prin disparitiunea
unei figure cu care se obicinuiser&. Candt
cumperi dela den§if berbeci, platesci pe fie -
care deosebitti, a§a c dec& pretulti unuia e-
ste de doue suluri de tutunt, nu cumt-va
dai patru suluri d'o-data. pentru doul berbeci
cad se nasce o mare z&p&cell&. Facusem.ft
et insumi ttnt esperimentu de a,cest& nature,.
Primindt patru suluri, Damarult a pust
la o parte doue §i s'a uitatt la unult din berbed,
den% observ&ndt ai mat remanu alto
done suluri, a cklutt pe ganduri ca §i candt
nu era lucru curatt, a reluatt er6§i cello doue
suluri puse la o parte, privia cam% la ber-
(1) Stebbing, in Transactions of Devonshire Association
for Science, ap. Darwin, op. cit., 396.
s&