CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

50 ISTORIA TERRITORIALA
Dacia dela Nistru One, pe la Oltti appartinea
tanui poport numitti Cimmerf ;
2. Acestt poport, anteriort la Dun&re Scitilort
§i Dacilort, trAia pe sub pamentt In
nesce bordeie ce se chi&mat argille;
3. Prin vecinetate, cuventult a trecutt
dela den§if la Tracf , dintre car! &coat parte
Dacia, unult din elementele celle maf constitutive
alle nationaliatif romane.
Sciinta s'a Incercatt a gkssi originea argillei
oimmeriane In limba celtic&, In care Inse cuvOntult
argel Insemnez& numaf a ce-va accoperitI
(12), incatt nu copprinde ideia fundamental&
de locuint& suterran&a.
In too, Europa argellele fiintez& unicamente
la Romani, mai cu semb, Inse In Muntenia, de§i
numele satuluf Argeua In districtult Tecucit
probez& vechla essistint& a acestuf cuventu §i
In Moldova.
Ecce definitiunea
Argea, plurals argelle, gropd spat in
pchnentei in forma patratei, care se accopere cu
stuf1.4 qi peimentli, bsi in care vera essu mulerile
panza, eru lerna se punti stupiI; c a s u l a v el
cella subterranea, ubi aestate mulleres
telam texunt, hieme autem alvearia
conduntue (13).
Publicandt . acest& bilingu& definitiune, Societatea
Academic& lg face o lung& seri& de
Intreb&rf assupra etimologief cuventuluf :
Nu cumtt -va s& fie latint 1
Nu cumtt -va din argilla lutt
(12) Turner, History of the Anglo- Saxons, London, 1808,
in-4, t. 1, p. 35: tit is certainly a curious analogy of language,
that argel, in the language of the Cyrary, or British,
means a covert, a place covered over s Diefenbach, Celtica
II, 176.
(13) Glossariii care coprinde vorbele din limba romans etc.
clupci insarcinarea Societatif Academice, Bucur., 1871, in-8,
p. 25. Cf. Pontbriant, Diegionara romano-francesa, Buour.,
1862, in-8, p 48 : A. r g e a, butte, made terrancele &oh
pftnzas.
Nu cumtt-va din arca lad&I
F&r& filologi& comparat& , mArginindu-se a
latinisa tete In drOpta §i stanga , facendd
romance chiartt ciorba §i 2erbetulit (14), nu
se scrie unti Dictionart Academia.
Dec& autoril Glossariuluf" art fi constatatt
tree erea immediat& a argelle dela Cimmeri
la Tract §i dela Traci la Roman!, art fi
pututt s& arrete apof pe unto plant secundart,
precumtt ne vomt Incredinta Indata, §i Inrudirea
acestuf termini cu latinult arca; o Inrudire
necontestabila, nu inse prin vr'o transmissiune
direct& dela null la altif, ci printr'o
affinitate primordial& ariana; catt se attinge
de argilla lutt, adec& pamentt albiciost,
dela radicala drg, a luci, de uncle proving de
assemenea ecprel alb% dpyupoc = argentwm
argintt, dipyaoc,== argilla etc. (15), d-lort. art
fi lassat'o cu totult la o parte, appartinendt
luau! gruppti absolutamente differitti.
Cimmerianult arrikka argea, bordeiti, c&suta
suterranA, deriv& dela radicala arks, de
(14) Glossaria, 164 : Ciorba , cuventulu nu p6te fi turcesch,
gi cu at5,t5 mai putinil Intellessulii cuventuelui
se esplict, prin romaniculit sorbereP, din care gi franc.
=sorbet, romdnesce gerbeth s in loch de gorbetii*; cdth
epentru formlt, precumii se 4ice egurip, aga s'a 4ish ciorba
4cin loch de gorba, cumd gi pronunt5, mare parte de Ro-
(intuit!, Admirabill filologib
academical Ciorba, pe
care ah luat'o de in Turd Romknii, Serbi'1 gi Bulgaril, Ca
gi perbetulii, pe care tail dela Turd rah luath Slavit meridionall
gi Romrtnil, luttndu-le pe am5ndoue anume in timpil
mal modernl, de vreme ce nu se glisesch nieltiff In monumente
vechi gi din evulh medih, Turcil le-at luatti la rondulii
lorh dela Arabi: gorba clorbh gi farbatbenturli, firti Arabil
le-ait formath la &mil a-cash din radicala go.rTha, a b6.
Toth dela Arabi, de pe timpulh dominatiuml Maurilord pe
peninsula ibericlt, au Portugesil sorbete gi xarope; apoi Persil
pe forva gi Curi1 pe- siorba. Dela Portugesi ad Francesil
pe sorbet, Radicala arablt se ghssesce gi 'n celle- l'alte limbo
semitice : ebr. saraf, etiop. araba gi chald. mt. Toth de acollo
vine turculh wrap vinh, pe care de assemenea rah.
Imprumutath Serbil gi Bulganl. Despre termenulit francestl
ve1.1 Littre, Dictionnaire de la langue frangaise, Paris, 1873,
in-4, t. 4, p. 1983.
(15) Ourtius, 163.