CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

2 ISTORIA TERRITORTALA
eel mat multi pert, totugt din Asir rem&nt
cent mat aptt d& nascere unet generatiuni
perfectionate de 100, A+x, dintre cart perindt
erect cet mai multi, cent mai aptt d& nascere
unet none genera tiuni de 100 gi mai perfectionate,
A+ 2x etc.; ast-felit clvalerea ixurilorg,
agglomerate din generatiune in generatiune
cu o lentet& imperceptibila, intr'o ramura mai
noroces& a species cellet primitive, precumpenindt
assupra valorii lul A, se produce dup&
mit de secoli specia B, inlocuindt pecearl'alt&
mat putint perfecta, decd, se stinsese In cursuit
timpulut, set essistandt alaturi cu din -
as,
dec& imperfectiunea nu fusese mortals.
Marele Bacon gi orang-utangult derive, din
aceiagi tulpin& inaimulet, care la rendult set
wise dintr'o alts, sped& animals gi mat inferiors,
aga cy pogorindu-ne din trept& In trept&
nos vomt gassi pe vr'unt pence din fundult
oceanului ca str&bmiti allt omulul de asta-i.
In acest& teoria, pe care not ne-amt silitt
a o resume In moduli cent mai essactt (2),
cats s& se deosebesc& doue elemente cu totult
neatarnate unult de altult :
1-o. Transform i smt set evolutiunea specielork
2-o. Selegiunea naturald set supraviue1uirea
cellort mat apts.
Transformismult pate fi &1st, gi totugi selectiunea
naturalk adeverata descoperire a
lut Darwin gi Wallace, va fi forte real& chfart
candt se va essercita nu In totalitatea viuetei
organice, metamorfos&ndt pe m&imut& In omt,
ci numai in totalitatea fie -card specie separate,
prefacendt pe unt barbart intr'unt Gothe.
Cu alts cuvinte, a fi cine-va selectionistil nu
este Inca. a fi §i transformistii.
(2) Darwin, Origine des e-speees , trad. Moulinid, Paris,
1873, in-8. Idem, De la variation des animaux et desplantes,
trad. Moulinid, Paris, 1868, in-8. Idem, La deseendance de
Pliomme, Paris, 1872, in-8.
Selectiunea natural& producendt in fie-care
specia- done estreme, unult In plus gi, altult
in minus, ni esplic& destullt de bine pentru
ce estremult cent mat perfects dintr'o sped&
inferiors, se apropi& de estremult cent mai
neperfectt dintr'o specia, superiors, f&r& a fi o
consecint& necessary de a admitte vre-o leg&tur&
de transformatiune intre ambele.
Iii starea actual& a sciintei, selectiunea natural&
este o lege pe care nimenl n'o mai pure
in dubit, peandttransformismult ni se pare
a fi d'o cam data, o simpla, ipotesa.
Sa luamt dere numai selectiunea naturalk
numai cela -ce'I sciintifict in teoria darwiniank
numai ceia-ce nu se pate contesta, §i sa,
vedemt decd o doctrin& at&tt de putint spiritualists,
nu e fortat& gi ea la urma urmelort
a recunnosce degetult
Vomt traduce litteralmente o buccat& din
ultimult studit allt lui Wallace : Limitele seleciunii
naturale.
Candt consideramt cestiunea desvoltarit
omului prin legile naturale cunnoscute dice
illustrult antropologistt trebuf sa avemt
pururea in vedere marele principit allt selectiunil
si teoria general& a evolutiunit, tinendt
a -mints ca. nicI o schimbare de forma set de
structure, nicl unt ad Lust in coin plicatiunea
unui organs, nici unt progressa in specialisatiune
set in divisiunea mince! fisiologice,
nu se pate produce de nu concurge la binele
fiintei ast-felit modificate. Insugi d. Darwin
gt-a datt ostenela de a face s& ne petrundenni
de acest& Mei& c& selectinnea naturals nu da
loci perfectiunii absolute, ci numai inlet perfectiunt
relative; c& ea nu inalt& pe o flints
cu multi mat pe suss de semenil set, ci numai
Intru Gatti trebul spre a supraviuetui in lupta
pentru essistintk Cu at&tt mai allest selectiunea
naturals nu pate produce nesce modifi