CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

Celt! g, ca In xeCp.cc=.gecvmh s6t aro= anqu.
In dialectult celto-irlandest. Bunts, so chiamii
§i asta-clf lang.
Romanif, de§i aveat degia chfart dela Fenicianf
pe rwmex, totu§i a>i maf Imprumutatt
dela Celtf pe lang, dup& cumt n! -o
spune Diodort de Sicilia (8), dandu-f forma
de Puncea, pe care o pronuntat lankea (9).
Dela Romani, §i 'n parte p6te immediatti
dela Celtf, ea a trecutt apof la tote pop6role
moderne: italianesce lancia, spaniolesce
§i portugesesce lanza, proventalesce lansa,
francesesce lance, nemtesce Lanze, neo-grecesce
Xdv.4a, polonesce lanca, unguresce lancsa
etc. (10).
Pe acest5, calle ati ca,petat'o §i Romanif.
Metropolitult Dositeti ant& suet acumt
tocmaf duo! secolf :
set :
(Ck eta pkganii incordark arce,
. Pun sitgeff in tulbk, se grigeseti de lancer.. 2, (11)
eCk tkiesk limba ca spata,
«Cu veninil 'lute arculti gata,
«Fkrk de veste cu lancea plink
(Vora sa skgette ce'l lark via, (12)
C6,11etorindt In timpif maf nouf din appusil
spre resAritt, dup& ce petrunsese mai
a,nteit in vechime din resa,ritti la- appust,
lancea nu s'a multumitU cu Europa, ci a tre-
(8) Diod. Sic., Bilgioth,eque historique, trad. Hoefer, Paris,
1846, in-8, t. 2, p. 30: alle [Gaulois] se servent aussi de
piques qu'ils appellent lances, larzias , dont le fer a une
coudde de longueur, et pros de deux palmes de largeur; le
fat a plus d'nne coudde de longueur.x.
(9) Despre ce=ke in limbs, latinri Corssen, Ueber Aussprache,
Vokalismus and Betonung der lateinischer Spraehe,
Leipzig, 1868, in-8, t. I, p. 44-50.
(10) Mae, Dictionnaire d'etymologie daco- romane, Francfort,
1870, in-8, p. 138.
(11) Psaltire a sfintuluiproroa Davidii, ITnev, 1673, in-4,
psalm ti 10.
(12) Ibid., ps. 63.
STUDIOILI IV, § 10. 45
cute Inca In Asia la Pers! §i la Inclf sub forma
de lungisulit5,, o vorb& absolutamente
necunnoseuta In anticele monumente samscrite
§i zendice.
Affar6, de lancea, Roma maf Imprumutase
tat dela Celtf pe rhos, prefacendu-1u In runa,
ert dela Traci pe romfa, schimband'o In rumpia;
don! termini pe earl tat In Intellesti de
sulit5, le Intrebuintez5, degia betranulu Ennit
cu doue-sute de annf Inainte de Cristit. (13)
Tracif ate data nu numal Romanilort pe
rumpia, dert §i Germanilorti pe framea.
Tacitt dice: Germanif intrebuiatez& su-
lite numite In limba lorti frame." (14)
Ca §1 romfa la Traci, framea germanA Insemna
lance §i o lung& sabih, tott-d'o-dat&:
framea, gladius ox utraque parte acutus,
idem est et spata et romphea." (15)
Romfa=frama se caracterisa, prin transpositiunea
luf f §i trecerea luf o In a.
Intocmaf ca §i 'n
celticult lang din X6rxl,
o din romfa a devenitti la German! a sub
influinta luf m, nasalele avendt propensiunea
de a sui vocala arifa succedt ; bun6,-6ra.
Sa§it din Transilvania ati flacutt hann, primart,
din vechfult germant hunda, chunna,
honne (16).
Ca essemplu de transpositiune, pe de alt
parte, putemt adduce pe samscritult vamra,
furmicA, de unde slavicult mrav §i nordgermanult
maur, adea v+m-l-r=m±r±i),
Intocmai precumt In franza din romfa avemu
f±r+m=r±m+f.
(13) Aulu-Gell., loco cit.Festns, De verborum signifieatione,
Amstelodami, 1699, in-4, p. 463: cRuna genus tell
significat..lbid., 453.
. (14) German., VI: thastas, vel ipsorum vocabulo frameas,
gerunt.)
(15) Du Cange, Glossarium mediae latinitatis, ed. Carpent.,
Faris, 1844, in-4, t. 3, p. 389.
(16) Schuller, Studien zur Geschichte von Siebenbiirgen,
Hermannstadt, 1840, in-8, t. I, p. 86.