CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

24 ISTORJA TERRITORIALA
.Zaculi Hunorum sunt residui, qui dum
Hungaros in Pannoniam iterato cognoverunt
remeasse, redeuntibus in Ruthenie finibus oca
currerunt, insimulque Pannonia conquestata,
partem in ea Bunt adePti, non tamen in piano
Pannonie, sed ctm, Blackis in montibus confinii
sortem habuerunt, unde Blackis commixti litter
s ipsorum (Bla,ckorum)uti perhibentur .
Adec& :
Sacuif sunt resturile Hunilort. Afflandt
despre re'ntorcerea Ungurilorti In Pannonia,
et 11-at egitt Inainte la hotarele Galitief gi de
'npreuna cu dengif au cuceritu Pannonia, din
care at i capetatt o parte, nu inse pe gesst, ci
la munte invecinall §i ammesteca0 cu Vlachii,
de unde se vede cd ad si
adoptati litterele vla-
chice." (2)
Inainte de a trage vre-o consecinta din aceste
littere vlachice", pe earl dela Romani
le-at fostti Imprumutatti Sacuif, vomit mentiona
in trecett unt documentt transsilvant
din acefalf epoca (3), publicatti la 1842 cu unt
fac-simile de catra academiculOmaghiart Jerney,
§i anume decretult until generalu tata-
(2) Endlicher, Regum Hungaricarum monumenta 21.119adiatm,
Sangalli, 1849, in-8, p. 100.Prima editiune a lui KO
zai este de Horanyi, Viennae, 1782, n-8.
(3) Barltil, Transilvania, IV, 55: Nos Cattan ex Styrpe
Jedzan in Regno Ungariae Kaymakam Solis et Ter. maximo
Chan Syngu Babylonici ac invicibili Regis Regum Hulaku
Exercitus Kalkazultan sen supremus Dux. Iterurn hortamur
net serio committimus vobis Rugas,Bylany, 'Corns, Castellani
Comites in Castris Clusn, Dees, Busdoch, quod cum a nubis
data potentate ordinare debeatis, ut quemadmodum Flandry
tin initio Regni nostri acceptabant nummos nostros wulgo
Keser-chunich Tatar Pensa ex dictis Zycly et Blachy per munia
necessaria, quia ad nostram utilitatem pertinent, acceptarent
tanquam nummos Byzantinos, et cum consortio
get patientia nostra participare vultis. Fidelem M . . . as et
Zeracheen cum suis eotiis Josyf Myzarrus, Fyeerwaary, Tui-
4tous et . . . Zeracheen quorum serwis vestros administrare
cusque Zootmaar. Datum in Zuyo anno Regni nostri IL.
jakab, Oldeveltdr Kolossvar tiirtenete, Budfim, 1870, in-8, t. 1,
p. 18, puns acestit add sub annuld 1232.
reset din 1242, candt urdiele orientale au
fosta copprinst Ardelult, poruncindt Sagilort
a nu refusa in transactiunf moneta mongolica
din partea Sacuilort gi Romanilort:
ex dictis Zycly et Blachy.
Ambele aceste numi, ;Zycly et Blachy,
sunt scrise aci allaturf i mac -mal cu aceialf
ortografia ca §i 'n Kezai, a caruf opera e posterior&
diplomel numaf cu vr'o tree clecennie.
Ma (Teri unt cronicarti maghiart mopune,
sunt acumt gesse secolf , ca Romano possedat
atunci unu alfabett proprit alit loru,
litterae Blackorum", care nu era nici lati-
nescu, cad latinesce scriea insugf Kezai, nici
slavont, greet set germane, de vreme ce pe
Sclavi, Greci, Teutonici" (4) Kezai nu '1 confundfj,
nici o data cu Romanic.
Cu tree secolf mai in urmit, vestitult anna-
Esti). maghiarti Turotz, a cunnoscutt de assemenea
alfabetult in cestiune, dertlui nu'l maf
venTa la socotela a recunnasce cu sinceritatea
lei Kezai ea IIngurif au pututt s& 'nvete ce-va
dela Romani, ci preferi mac bine sa cre4a ca
sunt nesce antice littere scitice, adduse de catra
Hunt din Asia, maf adaugandu cu emfasa
ca nice o data Sacuii nu s'ati ammestecatt cu
nemini (5).
(4) Endlicher, 101.
(5) Thwroez, lib. I, cap. 24, in Scriptores rerum Hungaricarum,
ed. Schwandtner, Vindobonae, 1766, in-4, t. I, p. 96:
Hi Siculi, Ilunnorum, prima fronle in Pannoniam intranticum,
etiam hac tempestate, residui ease, dubitantur per necminem;
cum in ipsorum generatione, extraneo nondum
cpermixti sanguine, et in moribus severiores, et in division
cagri ceteris Hungaris multum differre videantur. Hi, noncdum
Scythicis literis obliti, eisdem, non encausti et papyri
'ministerio, sed in baculorum excisions artificio, dicarum ad
instar utnntur.. Despre tote intellesurile cuventulul. cdica.
yell Du. Cange, Glossarium mediae latinitatis, ed. Carpenterii,
Paris, 1842, in-4, t. 2, p. 840 -41: 'Dica, non tam pro charta,
vel schedula, in qua scribitur, quam pro taleola, nostris
taine, in qua rerum numerus annotator, usurpatur a
gThwreezio