CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

64 ISTORIA TERRITORIALA
Dacicula ziri correspunde dero samscrituluf
hari, zendiculul zairi, verde.
Ziri-dava" Insemneza, Muntele-verde"
ca Grunberg la German!, Vermont la Frances!,
Zelenahora la Slav!, sea ca orapllult. neapolitaut
Monteverde de lOnga, Melfi.
§ 17.
VIUETA DE CODED.
Ault veslutt ca, pentru ca civilisatiunea sa
se fi pututa inculba pe mallula stanga alit
Dunarif, ail trebuitil sa se lupte cu natura, directa
sea indirecta , nu numal ginti peste
gintl §i popore peste pop6re in curse l de millenie
paste millenie, dens Inca tote pe rOnda
sa.* allega In acesta secolart resbellt allu spiritulul
umant contra materiel tellurice §i atmosferice
cate-va punturl strategics esceptionale,
undo victoria devenla mai probabila..
Atari adaposturf de aselectiune naturala.1
&site chip& tint Ora de pipairf nenorocite
de giura In giura, a fosta la nol Oltenia pe
prima lima, apol Transsilvania, una coltu§ora
nordict ally Moldovel §i peteculti marina de
lOnga, gura Nistrulul.
Vorbinda In limbagit militarti, chlara pe
acesta teatru de operatiune °multi ma! trebola
86, 'd canto §i sa nemeresca punturl tactice,
stabilindu-se anume pe magure, de unde
decurge ca maioritatea ormeloril purta In
coda termenula dava", adeca munte.
Communele se cladiat §i prosperat pe
!nal-
tint:ft In mkla-locult secolarel vegetatiuni a
unei nature primordiale.
Antica vorba codru" conserva la nol pane
asta-4111 memoria acellora stabilimente munt6se
§1 padur6se tote -o-data.
In Dacia Traiana, acestil cuventti Insemn6za
,
o padure mare : sylva grandis, FP aldwng , fora (1).
La Romani! din Istria codru" se chiama
numal muntele, mai pastranda acollo In dialectula
unel singure localitatf semnificatiunea
de a munte padurosilD (2).
La Arnanti kodre" vrea sa Mica magura,
Hugel (3).
Numal Albanesi! §i Romani! In Europa possedenda
pe a codru', derivatiunea eminamente
track& a termenulul e mai pe susa de or!ce
IndouOla, precumt §i Intellesult sea originara
de munte-pddure.
Prin etimologia, acesta vorba appartine la
unt gruppt fOrte interessanta de compositiun!
ariane primitive, constatatt de catra
Pott §i verificata apol de Pictet : gruppulu
eselamativit.
Asta-felit , de essemplu, samseritula. kdvdri,
umbrella de plait, se compune din ka+
vdri, ce accoperi§a!"; kavasa, armura, din
ka+vasa : a ce vestmenta!"; karpata, drente,
din ka+r +pata: ce imbraccaminte ! "; karbhata,
crastavete, din ka±r±bhata, ce hrana!"
etc. (4)
.Codru" represinta dera essactamente, cu
scaderea regulath a vocalel, formatiunea samscrita
kadru din ka+ dru, ace arbore!" adeca
ce multime de arbor!!"
Fara a eunn6sce termenult romano-albanest,
Pictet banuia ca din acella§i gruppt
esclamativa aril deriva grecult xdapoc (5);
§i este cludata ca, fara, a fi fosti catt de
putint initiatt In filologia , betranult epi-
(1) Lex. Valavh., 131
(2) rang Maloresen,Vocabularg Istria/no-remand, in Columna
lui Traiaml, 1873, p.43 : cc o d r u, munte ; la Jeiu-
sent =mate pliclurostip.
(3) Hahn, Alb. Stud., Lex. 47.
(4) Pott, Etymolog. Forsch., II, 2, p. 426 sqq.
(5) Origins, I, 214.