CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

12 ISTORIA TERRITORIALA
alle nature! umane, marimea cerebrulul §1
nuditatea pellil, sunt absolutamente rebelle
1a orf-ce alta solutiune, affark de selectiunea
providentiakl.
Lipsa peruluf pe pkrtile celle mat espuse
alle corpuluf, atAtt de vetemkt6re animalitatif
umane, a fostil In prevederea viitorulul muma
civilisatiunif prin necessitatea de a se accoperi,
cola -ce implick nu numal haink, dery §i
cask, ertt de acollo nu maf este decktti o deosebire
de calitate One la palatil §i o deosebire
de cantitate pene la urbe.
Golliclunea, Insotita de marea delicatetk a
dermuluf, a concurst pone la unit puntt chfartt
la inventiunea armeloruhrin cart sk se supplenesck
In lupta cu flare rollulli defensive
allt comef.
tint peril copiost pe tat corpulli, ma! cu
some, pe spate, arty fi fostti pentru umanitatea
primitivk unti adeveratt smith, nut adkpostt
necessarii contra frigulul §f umiditAtif, dui:a
cumil este pentru toil ce!- l'alt! mammiferf ;
derft atunc!, aperatt de trrebuinta ve,stmentului
§i locuinfei, omult n'artt fi facutti unit singurti
passe pe callea civilisatiunif.
Selectiunea naturalk reu§ise liatr'o clime
siberick a inzestra cu 'Vine per! lung! §i de§f
One §i pe elefantit, maf dandu-f pe d'assupra
o grOsk come, pe irulti spinkrif (9), de§i acestti
colossti possedk In starea'l normal& o pelle destullti
de durk i totalmente nudk.
Tottt asa s'a Intemplatt. cu rinocerult (10).
Cumit der() omulii, far& comparatiune mai
delicate §i cu multi) ma! dispust de a fi perost,
(9) envier, Discowts Burks revolutions du globe, Paris,1850,
in-8, p. 210: Elephas primigenius, haut de 15 et 18 piedsy
4couvert d'une lain grossibre et rousse, et de longs poils
4roids et noire qui lui formaient une crinibre le long du dos,.
(10) Congres d'areheologie prehistorique de 1871, Bologne,
1873, in-8, p. 125.
n'a pututu sk capete in mi411-locult ghiaturilortt
nict macartt unt firm pe spate'?
Cerebrulti cent voluminosa, atktt de inutilti
Intr'o stare de selbktecik, ni -a servitt noue,
pe de an& parte, dreptA unti instrumentti de
o elasticitate miraculosk, copprinclendti o fortk
latent& colossalk, susceptibilk a se manifesta
gradatti duple pressiunea conditiunilort este-
Hone favorabile.
Cerebrult este pene'ntr'atkta o adeverata
uneltft, Inattichfart fait, aglutorulli manelortt
umanitatea anti fi pututti aglunge acollo undo
se afflk.
E cunnoscutk istoria luf Ducornet.
Nascutt fkrk brats, possedendti Inse unti
capti forte bine conformatt, ellt a Invetatii a
zugrkvi cu picf6re §i deveni pictort de prima
ordine (11).
In cerebru lice d. Littreregede Intrega
intelleginta umank "(12); ci nu numal atata,
siery tote facultktile omulul adauge Inteunti
aitti loot lucef6rult scolef positiviste din Francia
facultatile morale ca §i cello intellectuale,
tote pone la una sunt concentrate In cerebru"
(13).
Puterea acestuf minunatit cerebru umanti
flincht aprope acefaif la unti Newton set. Bonaparte
§i la locuitorif pre- istoric! a! Europe!
sunt acumti 700 secolf seal la nesce selbateci
modern! carf numerk numal pone" la 2 (14), o
(11) Debay, Histoire naturelle de Flamm, Paris, 1862, in-
16, p. 108.
(12) Robin et Littre, Dict. de midecine, Paris, 1873, in-8, p.
808, art. Intelligence: , Un Beni lobe suffit k rexercice complet
de )'intelligence."
.-
(13) De l'histoire de la civilisation, In La science an point
de vue philosophique , Paris, 1873, in -8, p. 491: La physiologie
psychique etablit non seulement que les facultds
tigoistes et lee &cult& altruistes ont un memo siege dans
le cerveau, mail encore que lee facult6s intellectuelles rdsident
dans le meme lieu anatomique que ces deux grouppes.
(14) Lubbock, Les origins de la civilisation, trad. Barbier,
Paris, 1873, in-8, p. 428: Selon Lichtenstein lee Bos