CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

Inscriptiunea mural& dela Enlaka, accessibila
pentru on -cine voesce s'o ve4a, puree capat
acestui scepticisma de One mai de-una-4i,
§1 d. Orban nu essagereza intru nemica vorbinda
cu entuziasma despre estrema important&
a descoperirii sale.
D-sea cade inse in peccatult. betranului Turotz
catch. presuppune paternitatea Hunilort
In nesce littere curatti semitico-ariane, in cars
nu essista, fie in forma, fie in modulo de a
scri, absolutamente nici unit ingredientt nordasiaticti.
°Ward dintre Unguri, degia Bel constatase
semitismula unora caractere (37), era celebruit
Pray era mai dispusti a le attribui Germanilortt
death Hunilortt. (38)
Sit se noteze a testula lui Kezai, in care se
arata trecerea acestora littere dela Romani la
Sacui, a fosta necunnoscuta lui Bel §i Pray.
Unto alfabetti hunict, decd a essistatti vre-o
data, trebuia sa semene mai curandt cu caracterele
descoperite de d. Bolliact. in mina
dela Slont, unde se observa in realitate numerese
element° turanice , §1 cata sa se fi
scristi numai dor& in linia perpendicular&
dupa.tipiculti mongolicu, ert. nu dela drepta
spre stanga chip& mecanismult graficei
semitice §i 'n parte chiarti a cellei ariane,
cad tat a§a se scriea in limba zendica §i 'n
acea etrusca, far& a me vorbi despre semiretrogradula
poucryorpv allti Grecilorti.
Vechii Egipteni scrieati de assemenea nu
numai cu ieroglife, dera §i in grafica ieratica
§i demotica.
Ohtani Goiii, probabilmente base numai
ramura gepidica, care occupase intr'unt timpti
(37) Bel, De veteri literatura Hunno- scythica, Lipsio.e, 1718,
in-8..
(38) Pray, Dissertationes in annales Hunnorum , Vindobonae,
1775, in-f., p. 61, nota t.
STUDIULU 1V, § 6. 35
.
o portiune occidentala a Transilvaniei, scrieatl
in acella-gi modU.
Pe sfinsult descoperitt in 1317 la Turda
se citesce :
NAOLRAIILREIOIS A Mi A MI.
Citindu-se dela drepta spre stanga, averail:
ima ima si thi ere farloan, cela-ce se transcrie
forte lesne inlimba german& modern&
prin: jinn, ihm sei die Ehre verliehen",
adelea: lui fie-I data marirea" (39), cea mai
potrivita legenda pe figura unei divinitati
p agane.
Voma mai adauga ca §ivechile rune slavice
se scrieaa tota dela drepta spre stanga. (40)
Inteunt cuventt, nemicti turanict §i totult
ariano-semiticti, art fi do agiunst numai
atata pentru a inlatura radicalmente
on -ce ipotesa hunica, chianti decd Simons
Kezai,
scriendt Intro annii 1 2 5 0- 1 3 00, nu
ni spunea ca. Sacuii imprumutasera aceste caractere
anume dela Romani, §i chiart (lea
diploma lui Tepe§ti din 1492 nu ni -arts attesta
usult. lort In Muntenia One pe la 1500.
Cumti-ca alfabetulfi este dacictI7 o probeza:
1. Mo§tenirea lui de catra Romani, adeca
Daco- latint, producta directt allt ammestecului
Dacilorti cu elementult Hallett;
2. Lipsa de on -ce medievalti set chiarti
din ultima fasa a anticitatii, astt-felit ca
art . fi absurdt a banui ca strabunii nostri
vorti fi luatt de undo -va assemeni caractere
in cursult. evului media;
3. Formatiunea semnului 4
pe basea unei
fonetice eminamente tracice, care nu se assemena,
in ast& privinta death numai cu
acea zendica, armena §i slavica, pe candu
insu§i alfabetult nefiindti nici zendict, nici
(39) Ve41 Istoria critics, t. 1, vol. 1, p. 321.
(40) Wiszniewski, Historya literatury polski0 , Krakow,
1840, in-8, t. 1, p. 169-72.