01.05.2013 Views

CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Deca d. Littre art fi e§itt, mit momenth din<br />

sarcasticula preceptt alit lui Augusta Comte<br />

a Divinitatea trebul poftita de a ne lasso, In<br />

pace de acumt lnainte" , d-sea arts fi dedust<br />

din propriele selle cuvinte notiunea f6rte po-<br />

sitiva c& acelle marl gintf, far& earl erat peste<br />

putinta resultatele superiare alle civilisatiunil<br />

§i de contactult carora profit nemurile mal de<br />

glost, suet produsult unel cause lucrandt in<br />

prevederea acellort resultate §i acelluf con -<br />

tactti, alit unel selectiuni providentiale.<br />

Etta cumU Intellegemu nol pe Wallace §1<br />

pe d. Renan, combinandt ambele ion) tenxie<br />

earl se verifies reciprocamente, §i conciliandule<br />

pe amendoue culiberult arbitriti.<br />

S'art ma! pute demonstra continuitatea selectiunif<br />

providentiale in istoria prin unele popare<br />

superiare fat cu celle-l'alte din acefall<br />

ginte §i prin unit amen! marl fats cu ce!-l'altf<br />

din acella§f poport.<br />

Niel o lege de evolutiune materials nu va<br />

fi in stare sa esplice vre-o data pe vechi! Atenianrset<br />

pe unto genit ca Shakspeare. (13)<br />

Factorif climatericf, genealogic) §i social! radick<br />

celle maf de multe orf pe icf-collea ate unto<br />

(13) Lasanlx, Neuer Versuch einer alten Philosophie der Geschichte,<br />

Manchen, 1857, in-8, p. 116: Fast alle grossen Entf<br />

decker, denen die Wissenschaften ihrer Fortschritt verdanf<br />

ken, sind Autodidakten, die wie Himalaya ureter den Bergenund<br />

f Meru ureter den Gipfeln der Berge aus dem Herzen der Na-<br />

«tur geboren, als Menschen and als Denker gross, einsam, oft<br />

fats Martyrer, dastehen in ihrer Zeit, und erst nach ihrem<br />

Tode als was de waren erkannt und nach Verdienst gewiirf<br />

digt werden. Die schansten und erhebendsten Erscheinungen<br />

f dieser Art im Leben der Menschheit and der \Talker sind die<br />

Igeistigen Heroan derselben, die grossen Manner welche gerade<br />

fzur rechten Zeit, in den Entwicklungsperioden des Valkerlebens,<br />

da wo eine lange Vergangenheit ihren Abschluss<br />

ierreicht und eine weite Zukunft sich offnet, wo das Ende<br />

f der alten und der Anfang einer neuen Zeit, wo Erlaschen<br />

fund Neusichentzilnden zusammen treffen, wie lichte Gatterf<br />

gestalten oder wie ein Blitz vom Himmel erscheinen, und<br />

'Cale die Trager der neuen das Leben gestaltenden Ideen, als<br />

(Grander und Wiederhersteller der Religionen and der Staf<br />

aten auftreten ; jene Manner. die wie Sprossen aus dem urspranglichen<br />

Lebenskeime ihres Volkes ja aus dem Herzen<br />

tcler Menschheit selbst geboren; und ebendarum mit urspriinglichen,<br />

elementarischen Kraften ausgerastet, nicht blos far<br />

e ihre Zeit, sondern auf lange Jahrhunderte hinaus thatkrafftig<br />

wirken.s.<br />

STUDIULTT IV, § 3. 19<br />

coltu§orii alit vellulul; chfart atuncf rose carat<br />

elle arunca o viva lumina assupra cestiunif<br />

gintilort, poparelort, amenilort marl, totug<br />

remane ce-va In reserva, unto mict residuum<br />

maf essentialt death tote, unti simbure care<br />

nu se resalva decatt prin selectiunea providential&<br />

Amt adunata In studiult de fata Inteunt<br />

modti cam rapsodict tat ce ni s'a parutt mal<br />

propritt a da o idea despre originea civilisatiunif<br />

umane.,<br />

'In lupta pentru essistinta, In terribilulti<br />

struggle for life allt lul Darwin, omulti n'art<br />

fi trecutti peste nivellultt maimutelort, decd<br />

Provedinta nu'lti Inzestra cu lipsa peruluf pe,<br />

corpti §i cu marele volumti alit cerebrulul,<br />

fax% a maf vorbi despre celle-l'alte particularitatf<br />

antropologice ma! putting esplicite.<br />

0 arms, unti vestmentt, o locuinta, fie cate-§ftrelle<br />

catt de grossolane, constitua primult<br />

pasit, de unde procedt tote minunile civilisetiunii<br />

Progresult s'aru fi °pH-LA Inse pe o trepta<br />

destullti de inferior& dill se cerea pentru<br />

stricta Indestullare a bunuluf trait. materialt<br />

alit omulu!, decd totti Divinitatea nu venfa<br />

din candt In candt so, accOrde unorti gintf, u-<br />

nort popare, unort amen!, privilegiulti unel<br />

aptitudinf providentiale, de unde apol, dupa<br />

cumti unti singurli geniti Impinge Inainte anti<br />

poport lntregt, tat astti -feliti unit singurt<br />

poport, o singura ginte, Impinge inainte u-<br />

manitatea.<br />

Acesta actiune a Provedintef, de§i continua,<br />

totqf nu impune umanitatil, gin i1, poporuluf<br />

sell individuluf vre-o directiune necessara,<br />

eV! faciliteza numal possibilitatea de a merge<br />

maf bine set maf lute, possibilitatea de a agiunge<br />

ma! Bust set ma! departe, possibilitatea<br />

de a lupta cu succest contra nature!, o

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!