CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

20 ISTORIA TERRITORIALA
simply possibilitate, rertanendt In responsabilitatea
°multi de all Implini missiunea set
a o neglege, a face maf multi set mat putint,
a se radica set a cad&
§ 4.
CULTURA PRIN ACCLIMATARE.
Amt ve4utt c& lipsa peruluf pe corpt, o
particularitate atatt de indifferinte la prima
vedere, a fostt unult din principalif motor! a!
progressuluf umant.
Secundata de unt cerebru plint de puternice
facultat1 latente, ea nu numal ne-a impinst
prin necessitatea de a no accoperi la
hand §i la easel, dent Inca ne-a mat inzestrata
cu acea vast& sistema de locomotiune,
pe care sciinta natural& o numesce acclimatare
§i fara care nu s'art fi pututt respandi germenli
de cultura, dobandit! In nesce punturf
diverginti printr'o munca isolata de catra o
soma de gin!! allese.
Invellindu-ne in blane la nordt, Imbrobodindu-ne
In u§6re tesseture la sudt set
despuiandu-ne sub tropice, durandu-ni edificie
de granite set adapostindu-ne In umbrare de
fructcla, variandt pale la vestimentart
§i architectonict In mesura conditiunilort
circumfuse, not Trosperamt pretulinden!
pine la polult Inghiatatt, pe calla
biatamitimuta, prototipult nostru anatomist,
pere de ftisia nu mai departe decatil In Parish
set In Londont.
Fara possibilitatea acclimataril omenimea
art fi remast pururea In fa§a, cad mat nisi
o data civilisatiunea nu s'a datoritt unde-va
unel singure natiun! §i nice &tart unel singure
gint!, ci in cello mat multe casuri ea a
trebuitt sa se nasty printr'o facere de secoll
peste secoli din successiva frecare a miI de
popare.
Sciinta igienica ni arata, ce-f dreptt, ca nu
on -§i-unde §i nu pentru tot! acclimatarea e
d'o potriva fructifera; chiart acollo Inse
unde unt poport se stinge dupa o clip& de
immigratiune, ellt totu§I lass& o urma, arunca
o sementa, pune o far& la immensa totalitate
cronologica a culture! locale.
Pe lacult Starnberg longa Munchen se Innalta
asta-1 unit superbt castellt regesca,
claditt pe o insula numita a Trandafirilorti.
Cine art credo ore ca acesta frum6s5, opera
a artel moderne este fiia legitima a unel epoce
atatt de obscure, atatt de departate, Mcatt
art fi putint a slice ca o desparte de not
unt intervallt de ece millennie?
El bine, geologia constata ca Insa-§1 insula,
far& care castellult nu putea sa essiste, a fostt
artificialmente format& de catra unt tribe de
selbated tocmaf in etatea de petra (1).
In curst de o suta de secoli, cine ni va spune
sate nemurf eterogene at calcatt pe acestt
me§te§ugitt petect de pamentt, necunnoscendu-se
unele cu altele, dent concurgendt tote
ma! multi set mai putint la viitOrea splendare
a rozelort din actuala floraria a Maiestatil
Selle Bavareze!
Nicairf Inse actiunea acclimataril nu se manifesta
ma! pipaitt ca in originea diversefort
alfabete.
Fara a trece peste territoriult romant, nof
o vomit demonstra Trintr'unt ab_ecedaru- da-
Intrebuintatt de catra strabunif nostri pe-
(1) Desor, Les valafittPR ou constructions koustres , Paris,
1865, in-8, p. 114 : Cette Ile n'a pas cess6 d'être habitee decpuis
sa fondation par lee premiers possesseurs du sol it
rage de 1.a. pierre'. -- Cf. ib. 112, despre lacult Varese in
Italia : 4L'une de ces stations est la petite Ile, Isoletta, stir
claquelle la famine Litta a tilevd une maison de plaisance.
rQuoique plus grande que File du petit late d'Inkwyl, pros
cde Soleure, l'Isoletta est, comma cette derniere, artificielle,
esi bier que sous odneficions encore aujourd'hui deg traevaux
executes par let peuplades de rage de la pierre.*