CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

Cumti-c& acest& confusiune intro ce §i ge
trebula s& fi fostft forte pronuntat& la str&-
,bunif nostri, (loved& este insAgf originea semnuluf
grafict 171 (ge), pe care el Vali formatt
din cirilliculu y (Cl) de pe manuscriptele
slavice cello mai vechi, profitandu de possibilitatea
de a intrebuinta pentru propriult clisu
cl o form& totti cirillic& mai modern& a acellefalf
littere :
In documentele roman din secolulti XV,
de 'essemplu in crisovuhl domnulul moldovenescu
Petru din 1453 (19), codita luf u In
numele propriti C4-tam&ril este inc& forte lunanume
.
In limba albanesk at&tti de inrudit& cu
a nestr& prin elementulti communt tracicii (20),
sonurile cl ci gl se confund& de assemenea,
de uncle deriv& §i acollo o confusiune grafie&
correspundinte, astu-felfu c& a se scrie
erti , abia differinthiunulti de altulti.
1 gi
q.
In cuventult 4esar" scriba luf Tepe§ti n'a
&cat dec&tt . a puns din futel& in loculii
litteref latine C pe acea romdnesca t,
pe care
necunnoscend'o Eder , carele cunnoscea de
minune paleografia latin& medievalk avea negregittl
totil dreptult s& se mire.
Intr'o diplom& cu Ettore cirillice cu graft
se putea committe unti atare qui- pro -quo, c&ci
limba ci scrierea slavic& eras de secoll res-
(19) Archivulti StatuluI din Bucurescl, Adele mona,stirif
Hemp, legittura nr. 7.--Slavii nu possedk sonulti dj affarit de
Serb, earl rose l'aO luatO dela vecini. Dobrowsky, institutiones
linguae slavieae, Vindob., 1822, in-8,p. 182, observg. : 4h:t-
(ter vocabula sub if hi Lexico Vukiano via ullum origine
eSlavicum reperias. I Littera y cello finteiA a, introdus'o In
Serbia In 4illele nostre Vuk Karadzit', Imprumutand'o dela
Romani gi nesciendA ck este de origine slavica.
(20) Ve41 Istoria &Wed, t. I, vol. I, p. 305 - 309. Cf. Sanchardt,
Der Vocalismus des Vulgeirlateins, Leipzig, 1866, in-8,
t. 3, p. 49.
STUDIULU 1V, § 6. 29
pandite in tot& Romania danubiana,, pe canda
l&tinesce, din contra, scriendu-se numal prin
esceptiune In ale unti actti internationalti,
grammaticulli simtla o firesc& tentatiune de
a-ci da In petecti.
Ce-va analogs i se observ& actualmente mai
allest In Germania, uncle rare -or! Nemtubl
intr'o scrisere cu caractere latine nu ver&
cite -o litter& gotick dup& cumti ,ci la nof
putinf cunt in stare pane ast4l de a scri
cu ortografia latin& far& a lassa s& se str&-
core cite o
stove!.
Difficultatea de a ulta cu totulti o grafic&
national& e atatti de mare, IncAtti In Anglia
bun& OA, unde s'ati fostti Intrebuintatti &nteiti
caracterele runice, deli s'a Introdusti apol
scrierea latin& aca numit& anglo-sasson&, totugf
littera th a remasti cea vechi& far& nici
o schimbare, supraviuetuindti astti-feliti ca unti
marturti isolatti allii unel culture anteridre.
Pe la 1400 Polonif macarti-ca scrieati demultti
cu caractere latine, ddrii mai retineall
Inc& din grafica primitive, cirillic&, ca o unic&
rem&git& mai persistinte, pe lusulu menitti a
esprime vocalele a gi e nasalisate. (21)
0 singur& littera la Anglo-sassonl, o singur5,
litter& la Poloni, nu mai multti decAtti
una peste totes, attesta perduta essistint& a
unuf Intregti alfabetti nationalti!
Semnult. 0 In documentulu din 1492 este
dert . mal elocinte decatt o Intreg& disser7
tatiune pentru a probe, ca pone pe la 1500,
cello putinti in Muntenia, Romanic nu uftaser&
anticulu alfabetti, pe care cu mac multe
vecurf Inainte fate fostt imprumutatiA Sacuilort.
Ce dreptti, nu s'a descoperitt One acumti
(21) Essemple in Maciejowski, Pamietniki. o dziqjaeli Slowian,
Peterzburg, 1839, in-8, t. 2, p. 334-363.