CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

aceste ciffre nidat ore m&cart o idei& approssimativa,
despre intelleginta relativ& a cellort
trei gruppuril Selbatecult s& fie In realitate
athtt de vecint filosofului i at&th de departe
de m&imut&? S. nu ultnat c. capetele selbatecilort
sunt tots atatt de variate ca §i la
omens civilisal. Astt-felit , pe c&ndt cent
mai mare cranit germanict din collectiunea
doctorului Davis mes6r1112,4, unt cranit de
Auracaniant presint& 115,5, unt indigent de
pe insulele Marchise 110,6 , unt Negritent
105,8, gi chiart unt Australiant 104,6. Nu
este dart absurdt de a compara pe unt selbatect
cu Europeult cellt mai perfectt §i cu
m&imuta tott-d'o-dat&, cercetandt relatiunea
proportional& intro cerebru §i intellegint&.
Cat& s& consider&mt mai anteiti de tote,
136)26 la cat& Inkltime de desvoltare se pOte radica
acestt admirabilt instrumentt: cerebrult.
D. Galton, In remarcabilaii opera despre Geniult
ereditart" (London, 1868), observ& cat])
de enorm& e distanta Intro puterea intellectual&
a unuf savantt set matematict distinst
§i Intro capacitatea, mi4.11-loci& a Anglesilort.
Numerult punturilorii obtinute de cei laureav
In sciinte in universitgile anglese e adessea
de 30 de on superiort numerului capetatt de
c&tr& ultimli candidati Incununati, car! totugi
Intrect gleinumerult mi4u-lochl; i nesce essaminatori
e,sperinientati ne assicur& c. acest&
differinta, toth e mai pe giost de cea real& intro
facult&tile relative alle indiviclilort. Den, no
pogorlmt acumt la triburile selbatece, car! nu
Nit a numera decatt pone la 3 set 5 gi sunt
incapabile de a additiona 2 0 3 far& a aye
obiectele de additionatt deinaintea ochilort,
atunci gassimtIntre ei gi Intro unt bunt matematict
o deosebire at&tu de mare, Inc&tt abia
se pito esprime prin proportiunea de 1 la
1000. §i totugi noi scimt ca volumult ce-
STUDI1TLII 11r, § 1. 5
rebrului pots fi acellagf in ambele casuri set
a nu differi death in proportiune de 5 la 6,
de undo putemt conchide cu dreptt cuventt
c& selbatecult possed& unt cerebru care, cma
art fi cultivatt, este capabilt de a indeplini
nesce functiuni cu multt mai pe mist In gent
grn gradt acellora ce'i incumba actualmente.
SA, consider&mt apoi in omult civilisatt mi-
4t-locit set superiort puterea ce o are de a concepe
idea abstracts gi a urmari rationamente
mai multi set mai putint complesse. Limbele
nostre sunt pline de eSpressiuni filosofice; affacerile
§i petrecerile ndstre cart o necontenit&
previsiuhe a unui mare num6rt de possibilitate
; legile ndstre, guvernamentult, sciinta,ne
oblige ne'ncetatt a rationa assupra serielort
complicate de fapte pane a agiunge la resultatult
doritt ; giocurile nostre, gacult bunk -Ora,
ne silesct chiart elle a essercita Intelleginta Intr'Unt
grads inaltt. Allaturati cu tote acestea
pe omult selbatect, vorbindt o limb&f&r&nici
unt termini applicabilt la conceptiuni abstacte,
neavenda absolutamente nice o prevedere
de tott ce trees peste necessit&tile cello mai elementare,
incapabilt de a compara, de a cornbina,
de a rationa assupra generalit&tilort carf
nu se pott pipE cu degetult. Selbatecult nu
possed& in facult&tile selle morale gi estetice
nici lima din acelle simtiminte de simpatia,
universal& , acelle conceptiuni alle infinitului,
alle bunulu!, alle frumosului §i ale sublimului,
car! occupy unt loci at&tt de Insemnatt
In traiult omului civilisath. Assemeni preoccupatiunt
! -art fi In fondt inutile gi chiart
vetkm&tore, cad art micgura One la unt puntt
preponderinta facult&tilort animals §i perceptive,
dela cars depinde adessea Insagi essistinta
lui in crancena lupta contra nature! gi contra
semenilort. Inse rudimentele acestorif facult&ti
§i simtiminte essista Intr'Insult, cad unele